Romania

Tu știi ce vrei să fii?

Tu știi ce vrei să fii?
Distribuie:  

Cred că fiecare dintre noi s-a aflat în situația de a se gândi după terminarea liceului: „Ce vreau să fac? Cum să procedez mai departe? Ce ar trebui să studiez mai departe sau dacă ar mai trebui să studiez?“ Într-un ritm rapid și parcă fără de răspuns apar tot felul de variante, însă pare tot mai greu să o alegi pe cea potrivită. Oare chiar e potrivită?

Desigur, ideal ar fi să știm ce vrem cu adevărat încă de pe băncile liceului, dar cine se gândește atunci atât de departe? Mă regăsesc... Am terminat liceul și uite că am o diplomă de bacalaureat și o multitudine de uși deschise. Vreau să fiu medic, profesor, politician, polițist sau chiar să îmi construiesc o afacere. Orice domeniu pare că mă tentează și chiar mi se potrivește perfect. Dar... nu poți face decât o alegere.

Am făcut liceul în Republica Moldova, nu este o noutate că Moldova este o țară mică ce încă speră că se va dezvolta și va oferi mult mai multe oportunități tinerilor specialiști. De aceea, mi-am dorit mult să cunosc mai multă lume și să evoluez mai rapid în carieră. Așa suntem noi, generația de astăzi, vrem mult și repede. Mi-am ales, desigur, unul dintre marile orașe din Europa, București, și Facultatea de Jurnalism, căci cine nu ar vrea să se vadă la televizor? Pare un scenariu perfect armonios în capul meu.

Dar așa cum știm că se întâmplă de cele mai multe ori,  lucrurile imaginate nu prea coincid cu realitatea. M-am lovit și eu de acest lucru. Am ajuns în sala de curs și nu înțelegeam ce se vorbește. Da, Republica Moldova și România vorbesc aceeași limbă, româna. Însă la mine în țară româna e cu dialect moldovenesc (o combinație dintre rusă și română). În plus, orașul imens și atât de multe fețe noi m-au dat peste cap. O lume necunoscută. Câteva luni m-a măcinat tot mai mult ideea de a pleca acasă.

Dar știți cum se zice, lasă-i timpului timp. Sala de curs nu mi se mai părea străină, colegii de aici mi-au devenit prieteni, iar orașul l-am îndrăgit nespus de mult. Facultatea de Jurnalism m-a făcut să realizez că am făcut cea mai bună alegere. A fi jurnalist nu înseamnă doar „a te vedea la televizor“, ci implică multă muncă, curaj, ambiție și, cel mai important, adevăr. Și uite că acum consider că am două case, Republica Moldova și România. Desigur, mai am mult de muncă până voi ajunge la apogeul succesului pe care mi-l doresc, dar toate la timpul lor. De aceea te întreb: tu știi ce vrei să fii?

Liliana POSTICA

adolescenti

Alte articole:

Să visezi că într-o zi...

Vreau să fiu din nou copil!

O lume despre oameni

Circuitul vieții

O altfel de școală

VIAȚA LA ȚARĂ

Scrisoare de generație…PRIETENIA

Țara visurilor mele

Viitorul digitalizării

Oare ce ne rezervă viitorul?