Compania Corteva Agriscience continuă prezentarea fermierilor campioni la rapiță, de această dată din județele Brașov și Covasna, două județe unde fermierii care au semănat rapiță campania trecută au avut producții bune, poate nesperate la un moment dat, atunci când vremea părea că nu-i va fi prielnică acestei culturi. Hibridul care s-a făcut remarcat în aceste zone a fost PT303, un hibrid robust, cu o bună rezistență la iernare și care prezintă cel mai ridicat nivel de toleranță la Sclerotinia

 Agricultura ecologică încurajează conservarea echilibrelor ecologice regionale, creșterea fertilității solului, menținerea calității apei, păstrarea biodiversității și utilizarea responsabilă a resurselor naturale.

Uniunea Europeană își propune prin Pactul Verde European să aloce agriculturii ecologice 25% din terenuri până în 2030. Conform datelor Eurostat, în 2019 8,5 % din suprafața agricolă totală a UE era cultivată în sistem ecologic. În România, suprafața cultivată în sistem ecologic a fost de cca 400.000 ha; 2.9% din suprafața totală utilizată a țării noastre.

Pentru fermierii mici și mijlocii, agricultura ecologică reprezintă o soluție prin care pot obține un profit mai mare din activitatea agricolă.

Orice fermă care își dorește să devină ecologică trebuie să treacă printr-un proces cunoscut sub numele de conversie. În această perioadă ferma trebuie să utilizeze metode de producție ecologică, dar produsul rezultat nu poate fi comercializat ca produs ecologic. Durata perioadei de conversie depinde de tipul de produs organic obținut. Pentru culturile anuale și zonele de pășunat pentru animale rumegătoare, perioada de conversie este de 2 ani. Perioada de conversie poate fi dificilă pentru fermieri datorită faptului că cerințele speciale ce trebuie îndeplinite duc adesea la randamente de producție mai scăzute. În această perioadă este interzisă utilizarea organismelor modificate genetic (OMG-uri și derivatele acestora), a fertilizanților și pesticidelor de sinteză, a stimulatorilor și regulatorilor de creștere.

Dintre culturile agricole abordate de fermieri în perioada de conversie, cultura lucernei s-a demonstrat a fi cea mai eficientă. Acest lucru se datorează flexibilității acestei culturi și beneficiilor pe care lucerna le aduce solului și mediului înconjurător.

Avantajele cultivării lucernei în perioada de conversie,  și în cultura ecologică:

• Sistemul radicular profund este foarte benefic pentru sol, contribuind la fixarea solului și la crearea unui mediu excelent pentru dezvoltarea microorganismelor în zona din jurul rădăcinii (rizosfera);
• Sistemul foliar acoperă bine solul, împiedicând efectul de eroziune cauzat de ploi;
• Perenitatea ridicată ajută la reducerea cultivării solului pe o perioadă de 3-6 ani;
• Consum redus de pesticide comparativ cu alte culturi;
• Rol important în rotația culturilor prin suprimarea buruienilor anuale;
• Abilitatea de a fixa azotul atmosferic reduce necesitatea utilizării îngrășămintelor chimice pe bază de azot și îmbogățesc solul în azot biologic;
• Valoare nutritivă ridicată a furajului obținut;
• Are capacitatea de a extrage nitrații din sol proveniți din fertilizările chimice, gunoi de grajd, deversări industriale și alte surse de poluare;
• Ajută la găzduirea unui număr mare de specii de insecte polifage și totodată a populațiilor de prădători, asigurând biodiversitate;
• Limitează propagarea în aer a particulelor de praf provenite din activitățile agricole sau provocate de vânt;
• Utilizează cantități importante de CO2 din atmosferă, prin fotosinteză.

Datorită acestor atuuri, cultura lucernei a fost adoptată de mulți cultivatori din România și Uniunea Europeană pentru perioada de conversie de la agricultură convențională la agricultura ecologică. Cultivarea lucernei s-a dovedit oportună, nu numai în perioada de conversie ci și după trecerea la sistemul de agricultură ecologică.

Marius Rata,

SC PatruAgro SRL.

COMPENDIU de ciuperci comestibile, medicinale si otravitoare, cele mai importante din flora Romaniei dar si cele mai importante pentru sanatatea noastra.

Lucrarea cuprinde 350 specii sistematizate pe categorii in 342 pagini A4, color. Ciuperci cu calitati si toxine, morfologie, biologie, compozitia chimica, importanta alimentara si medicinala, recoltarea, intoxicatii si masuri de prim ajutor, Clasa Basidiomycete, Ascomycete, ciuperci toxice, otravitoare sau suspecte, index de specii cu

Beta vulgaris (familia Amaranthaceae) este o plantă bienală, cultivată pe suprafețe restrânse, de la care se consumă rădăcina cărnoasă (sferică, sferic turtită sau conică-alungită) sub formă de salată (crudă-simplă sau combinată cu morcov ori măr ras, preparată la cuptor ori prin fierbere) și suc. Conține vitaminele A, B, C, E și K, minerale (magneziu, fosfor, fier, calciu, potasiu, mangan etc.) și fibre, fiind recomandată pentru o alimentație sănătoasă sau în cure pentru