ZURGĂLĂII DE LA BRUXELLES
Cu ceva ani în urmă a existat un curent împotriva… organismelor modificate genetic încât eram gata pregătiți să negăm evoluția naturii însăși. Apoi, sub masca așa-zisului „pact verde“, eram – suntem încă – gata să ne rupem până și pâinea de la gură. Adică, să lăsăm de izbeliște câmpul și să facem loc greierului de casă, larvelor gândacului de făină, gândacului de bălegar și altor gângănii care ar urma să ne umple farfuriile în clincănitul zurgălăilor de la Bruxelles.
Ce s-ar putea înțelege din măsurile / deciziile mai-marilor Europei atunci când restricționează tot mai mult mijloacele prin care pot fi valorificate potențialul de producție al pământului și cel al speciilor de interes economic?!
Entomofagia tot mai mult cultivată în rândul europenilor lasă mai întâi un gust amar celor care au o anumită istorie și obișnuință culinară. Apoi, scandalizează făuritorii de pâine, care se simt trădați de cei care ar trebui să susțină... clasicismul agricol și eforturile miilor de cercetători și agricultori mereu dispuși să ofere alternative pentru o agricultură sustenabilă și prietenoasă cu mediul.
Așa se întâmplă atunci când neaveniții vin în locuri străine lor, trâmbițașii ce n-au idee cum arată un portativ se dau drept artiști de mare clasă, iar juriștii drept cunoscători a tot ce mișcă în univers.
Ei bine, juriștii Curții Europene de Justiție (CEJ), ce-i drept susținuți indirect prin Decizii și Regulamente europene, decid în ce pas și ritm trebuie să joace agricultorii din țările membre UE. Lipsiți de informații pertinente și străini de realitățile din teritoriu, decid împotriva realismului cert.
Interzicerea utilizării unor produse de protecția plantelor indispensabile în anumite situații, fără a oferi alternative, constituie, spun agricultorii, un adevărat atentat la siguranța alimentară a țărilor vizate. O spun și consumatorii conștienți de o posibilă criză alimentară globală.
România se află printre țările vizate în acest sens. Organizațiile profesionale din domeniul agricol și industria procesatoare reacționează, aducând în sprijinul convingerii lor cele mai pertinente realități oferite de cercetători și fermieri. Nimic, în opinia acestora, nu justifică o asemenea hotărâre a CEJ.
Interzicerea acordării derogărilor pentru situații excepționale, în cazul României pentru utilizarea unor produse la tratarea semințelor de porumb, floarea-soarelui și sfeclă de zahăr, ori acordarea acestora doar atunci când se costată un grad de dăunare cert, sunt de-a dreptul aberante în cazul unor dăunători precum Tanymecus dilaticollis (Rățișoara porumbului) și nu numai.
Existența unor dăunători imposibil de eradicat, a căror prezență poate compromite în proporție de chiar 100% culturile dăunate, ar trebui tratată de așa manieră încât să nu fie necesară intervenția anuală a fermierilor, prin instituțiile abilitate, pentru a obține derogări. Îndrăznesc să fac comparație între această situație și cea a Comisiilor de expertiză medicală care solicită anual expertizarea unei persoane fără un picior, de parcă în acest interval i-ar crește la loc respectivul membru.
Bizare măsuri luate de instituțiile Înaltei Porți bruxelleze! Dar, cum spunea cineva, trebuie să jucăm după cum clincăne zurgălăii de la Poarta cu pricina. Spun să nu mai cultivăm decât în parte pământul, o facem. Ne pun în farfurii gângănii în loc de pâine, carne și lapte, le înfulecăm că de, cum spun ei, vaca poluează, pământul a obosit, iar ce-am pus în blide de veacuri a devenit peste noapte impropriu pentru un mediu sănătos.
Câte aberații!!!
Ion BANU
