Criza noului început?

Fără nicio urmă de îndoială, situația din economia românească devine din ce în ce mai gravă. Deja este cunoscut faptul că economia se află în recesiune pentru al treilea trimestru consecutiv...

Asta înseamnă un număr tot mai mare de falimente, închideri de companii și creșterea șomajului. Iar toate astea se traduc printr-o scădere drastică a consumului. Tot mai multe voci susțin că dacă va urma o nouă scădere a PIB, nu vom mai vorbi despre o recesiune tehnică ci despre o criză economică în toată regula...

Ultimele cifre spun că rata șomajului a crescut la 6,3%, aproape 1.900 de companii au intrat în procedură de insolvență și peste 5.500 de întreprinderi și-au suspendat activitatea în primul trimestru al anului 2026.

Ce se întâmplă cu agricultura românească? Potrivit unei analize Infinexa, numărul insolvențelor din agricultură a crescut cu 181,8% în primul trimestru al anului 2026, iar sectorul se află în cel mai grav dezechilibru structural din ultimii 30 de ani.

Astfel, statisticile arată că în cursul anului 2025 au fost admise 458 de cereri de deschidere a procedurilor colective de insolvență împotriva companiilor mici, mijlocii și mari, vizând societăți care cumulează active imobilizate totale de peste 9,6 miliarde lei. Și asta în condițiile în care România a înregistrat în 2025 cel mai bun an pentru grâu din 1997. Simultan, ponderea agriculturii în totalul procedurilor de insolvență a urcat de la 9,6% (T1 2025) la 20,7% (T1 2026).

Totuși, ne putem întreba cum s-a ajuns aici... În primul rând măsurile luate în ultimele zece luni de cei aflați la guvernarea țării nu au făcut decât să aducă nu numai agricultura ci întreaga economie în modul ”avarie”.

Dacă la asta adăugăm și conflictul din Iran de care se leagă dependența de îngrășămintele chimice, tabloul este complet. Se știe că după oprirea definitivă a Azomureș în noiembrie 2025, România a rămas singura țară din UE fără producție internă de îngrășăminte.

Apoi a venit finele lunii februarie 2026, prin declanșarea conflictului din Orientul Mijlociu. Drept urmare, atacurile asupra Iranului care au condus la închiderea Strâmtorii Ormuz au blocat o arteră prin care tranzitează aproape jumătate din comerțul mondial cu îngrășăminte azotate.

De aici și până la criza din piață a trecut extrem de puțin timp. Prețul ureei a crescut cu aproape 50% în câteva săptămâni, gazul natural european s-a scumpit cu peste 60%.

Drept urmare, aceste perturbări a lanțurilor globale s-a transmis instantaneu în costurile fermierilor români. Iar de aici panica pentru ce se întâmplă în piață în acest moment dar pentru viitorul extrem de incert...

Se pare că trăim începutul unei schimbări profunde din punct de vedere social, economic și politic... Schimbare de care vorbește tot mai multă lume în ultimii ani... Numai că nimeni nu poate spune și ce presupune această schimbare... Cum va fi lumea ”nouă”? Nimeni nu știe... Încă...

Bogdan PANȚURU