Vraja despărţirii
Lumea fierbe, iar pe unde n-a ajuns la acest punct, nu e prea departe de a da în clocot.
Cam astfel stau lucrurile în viziunea scepticilor vremii care văd aproape deznodământul unei proaste guvernări europene şi internaţionale care ignoră aspiraţiile populaţiilor multor ţări. Cum şi ce va fi, vom vedea.
În ceea ce mă priveşte, oricât aş vrea să mă rezum la ţinuturile noastre mioritice, nu pot să nu ancorez mai toată starea naţiunii la… bulversarea economică, socială şi culturală mondială. Într-o comuniune internaţională în care economia se află în mâinile unui grup restrâns de mari oameni de afaceri, avizi de putere şi averi, nu ne putem aştepta la o lume dreaptă care să ne împărtăşească ideile, vrerile aflate mai întotdeauna în acord doar cu democraţia descrisă în cărţi şi clamată de liderii puterilor politice şi administrative.
Într-o recentă discuţie cu unul dintre numeroşii oameni de ştiinţă ai României, ne întrebam reciproc cum de nu apar în prim plan semeni ai domniei sale care cu siguranţă ar avea ce spune cu privire la „ordinea“ economiei româneşti, versus cea a Poloniei, Cehiei, Ungariei etc., referindu-ne doar la acestea aflate printre ţările ai căror lideri a fost emanaţia propriului popor şi nu ai nu ştiu căror etnii neprietenoase cu cei ce urma să-i conducă, impuşi de structuri de aiurea.
„Ei bine, încerca domnia sa să se explice, la noi dacă vrei să spui ceva ce nu convine politicienilor eşti automat marginalizat şi să te mulţumeşti doar cu atât. Şi-atunci, înţelegând că oricum în actuala conjunctură nu se poate interveni pentru binele naţiei din care facem parte, pentru protejarea propriei economii şi a populaţiei împotriva căreia parcă s-a îndreptat mai tot ce este rău în lume, nu ne rămâne decât să stăm retraşi, protejându-ne ceea ce mai ştim, familiile şi, de ce nu, viaţa.“
Interesantă opinie ce mă duce cu gândul la recenta retragere a Marii Britanii din UE. Or fi simţit britanicii că lumea europeană a virat pe un drum greşit? Poate.
Retragerea dintr-o uniune construită cu un scop bine definit iniţial dă de gândit multor altora. S-ar părea că vraja despărţirii bântuie prin mai multe ţări, chiar dacă încă mai există optimism privind consolidarea structurilor europene. N-aş vrea să ştiu ce-ar putea urma dacă această uniune s-ar destrăma. Mă tem că vom rămâne ca întotdeauna răvăşiţi la răspântie de drumuri de unde ne va „culege“ din mers o altă Înaltă Poartă. S-ar nărui speranţa noastră spre o viaţă liberă.
Pe de altă parte mă gândesc că „Statele Unite ale Europei“ nu are nimic comun cu cele ale Americii pe care am vrut poate să le urmăm. Aşadar, nu avem reper. Aici este altceva. Statele europene au propria identitate, culturi diferite, obiceiuri, tradiţii care merită şi trebuie respectate. Poate că asupra acestor aspecte ar trebui să reflecte mai mult Uniunea noastră. Cu siguranţă vraja despărţirii ar dispărea.
Ion Banu
Revista Lumea Satului nr. 22, 16-30 noiembrie 2016 – pag. 5
