Agricultură va fi în măsură să evolueze foarte bine şi să se bucure de o creştere a gradului de competitivitate în raport cu celelalte ţări membre ale Uniunii Europene, dacă România va reuşi să obţină o sumă de aproximativ 21 de miliarde de euro din fonduri europene, a declarat marţi Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Regionale (MADR), cu ocazia Conferinţei Naţionale de Evaluare Intermediară a Proiectului 'Împreună pentru dezvoltarea dialogului social în România', organizată de Confederaţia Sindicală Naţională Meridian şi Federaţia Agricultorilor Fermierul.

"În acest moment suntem mult în urmă în ceea ce priveşte producţia agricolă. De exemplu, România are o producţie de lapte pe cap de vacă de trei tone, în timp ce în Germania producţia este de 10 tone. Dacă nu luăm măsuri de creştere a productivităţii, riscăm ca piaţa românească să fie invadată de lapte german în 2015. Pe lângă creşterea productivităţii, un alt obiectiv îl reprezintă creşterea nivelului de dezvoltare al mediului rural, însă pentru aceste lucruri trebuie ca România să obţină o sumă de aproximativ 21 de miliarde de euro din fonduri europene pentru agricultură. Sperăm ca la summitul UE din această săptămână să se încheie un acord care să avantajeze România. În prezent sunt discuţii care prevăd o posibilă reducere de 9-10% a fondurilor pentru agricultură, însă noi sperăm că această reducere nu va fi decât de 5%", a afirmat Achim Irimescu.

Prezent la eveniment, Mihail Dumitru, director în Direcţia Generală Agricultură - Comisia Europeană, a precizat că noua politică agricolă comună pentru perioada 2014-2020 se va menţine în jurul a doi piloni - respectiv plăţi directe şi dezvoltare rurală, sumele alocate putând fi transferate între cei doi piloni, în funcţie de situaţia fiecărui stat membru.

"Există unele semne de întârziere a negocierilor, însă sperăm că la începutul lui 2014 vom avea cadrul legislativ necesar pentru a pune în aplicare noua politică agricolă pentru perioada 2014-2020. Aceasta se va menţine în jurul a doi piloni - respectiv plăţi directe şi dezvoltare rurală, urmând să se acorde stimulente pentru tinerii care doresc să se dedice agriculturii", a spus Mihail Dumitru.

Sursa AGERPRES

Organizarea asociaţiilor de producători agricoli se va bucura de sprijinul total al Comisiei Europene, a declarat, luni, într-o conferinţă de specialitate, Jerzy Bogdan Plewa, director general adjunct în Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene.

'Este nevoie de diversificarea sectorului agricol cu noi servicii. Prin urmare, as putea să insist mai mult, dar trebuie să subliniez că parteneriatele pentru inovare sunt deja în curs de implementare şi vor fi folosite din plin în următoarea perioadă de programare. Diversificarea economiei locale poate fi considerată una dintre priorităţi pentru aceste fonduri europene', a afirmat Plewa.

'28% din populaţia activă lucrează în domeniul agricol, în România. Acest sector se confruntă cu o productivitate foarte scăzută, adică 38% la nivelul Uniunii Europene, deşi există un potenţial uriaş în acest domeniu. Trebuie să intervenim în domenii-cheie pentru a găsi oportunităţi. În cadrul politicilor agricole comune, lucrăm la oferirea de noi oportunităţi tinerilor fermieri. Utilizarea ineficientă a resurselor este o problemă în România, în mai multe domenii, nu numai în agricultură', a precizat oficialul european.

De asemenea, reprezentantul CE a punctat că, la nivelul infrastructurii de mediu, România are de suferit în special la capitolul gospodărirea apelor, tratarea apelor sau alimentarea cu apă. România dispune de o biodiversitate de foarte mare valoare, dar fragilă, cu 18% din suprafaţa totală în situri Natura 2000. Provocarea majoră se referă la modul în care se poate evita pierderea acestei biodiversităţi din cauza declinului faunei, a degradării terenurilor. România este extrem de vulnerabilă în faţa dezastrelor naturale induse de schimbările climatice, a subliniat Jerzy Bogdan Plewa.

Sursa AGERPRES

Performanţa în agricultură se poate realiza doar printr-o finanţare multianuală a acestui sector, a declarat, duminică, la Indagra, secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu.

"Cred că trebuie să găsim acele soluţii pentru creditarea agriculturii pentru că, fără un program multianual finanţat şi fără stabilitate, este extrem de greu să realizezi performanţă în condiţiile în care agricultura are variaţiile ei de la un an la altul. Agricultura durabilă este o provocare, dar este ceea ce au cerut consumatorii europeni printre care se numără şi consumatorii români. Trebuie să facem eforturi ca să punem la dispoziţia consumatorilor români produse de calitate în cantităţi suficiente şi rezonabile", a declarat, duminică, la Indagra, Daniel Botănoiu.

Acesta a precizat că din 2013, Ministerul Agriculturii va avea o altă abordare în ceea ce priveşte acordarea subvenţiilor în agricultură. "Dacă vom rămâne în aceeaşi structură, vom avea o altă abordare cu privire la acordarea subvenţiilor. Vom urmări foarte mult ceea ce cere piaţa şi pe acele sectoare vom merge cu subvenţii. Ne vom axa şi pe ceea ce înseamnă conservare şi păstrarea tradiţiilor. Trebuie să ne dezvoltăm produsele şi tehnologiile de producere", a explicat reprezentantul MADR.

În opinia acestuia, rezultatele pozitive ale târgului Indagra 2012 s-au putut vedea prin numărul mare de producători şi fermieri, prezenţi la această ediţie cu animale de calitate şi business-uri interesante.

"Indagra 2012 s-a remarcat printr-o prezenţă remarcabilă a producătorilor şi crescătorilor cu produse şi animale de calitate, dar şi cu business-uri interesante. Am remarcat mult mai multe utilaje agricole decât anul trecut şi o prezenţă îmbucurătoare a companiilor româneşti şi menţionez MAT Craiova, Ceahlău Piatra Neamţ, Tehnofavorit Bonţida, Institutul de Cercetare de la Cluj, care s-a transformat într-o societate privată destul de prezentă în piaţă. S-a observat şi prezenţa companiilor româneşti din industria alimentară pe care noi punem accent să le dezvoltăm, pentru că lucrul cel mai important este să recâştigăm piaţa internă şi pe urmă pieţele internaţionale", a adăugat Botănoiu.
De asemenea, secretarul de stat în MADR consideră că Indagra a devenit un târg regional, în condiţiile în care la această ediţie au fost prezenţi miniştrii din statele nou intrate, dar şi mulţi fermieri şi producători agricoli.

"Indagra a devenit un târg regional în condiţiile în care am avut oaspeţi importanţi, respectivi miniştri ai agriculturii din statele nou intrate, comisarul european pe agricultură, fermieri din Moldova şi Bulgaria şi transferul de informaţie a fost foarte bun", a subliniat oficialul MADR.

Botănoiu a mai afirmat că anul acesta Indagra s-a apropiat foarte mult de perfomanţa altor târguri de tradiţie din Europa.
"Ne-am apropiat foarte mult în acest an de performanţa altor târguri europene, dar nu putem să discutam încă de infrastructura sau de poziţiile pe care le au alte state cu vechime în organizarea unor astfel de evenimente. Suntem însă pe un trend bun, pentru că am depăşit câteva târguri din statele mai mici. A fost unul din cei mai buni ani din punct de vedere al participării producătorilor. Fermierii au înţeles că acesta este punctul de întâlnire cu procesatorii, cu distribuitorii de inputuri şi cu furnizorii de servicii de care au nevoie", a mai spus reprezentantul MADR.

Peste 400 de firme din 22 de ţări au fost prezente la cea de-a XVII-a ediţie a Târgului Internaţional de produse şi echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei - INDAGRA, care s-a desfăşurat în perioada 31 octombrie - 4 noiembrie 2012.

Târgul a fost organizat de Romexpo, în parteneriat cu Camerele de Comerţ şi Industrie din România, sub patronajul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Sursa AGERPRES

Agricultura şi energia pot reprezenta motoarele de dezvoltare ale României, a declarat, sâmbătă, premierul Victor Ponta, la finalul vizitei efectuate la târgul Indagra.

"Concluziile sunt mai degrabă optimiste, în sensul în care cele două domenii despre care vorbim de ceva timp, agricultura şi energia, chiar cred că pot să reprezinte, la modul realist, motoarele de dezvoltare ale României. M-am bucurat să văd atât de mulţi producători, să vad oameni care trăiesc din agricultură şi care mi-au spus şi ce am făcut bine, şi aici este meritul ministrului agriculturii, dar şi ce nu am făcut bine, şi aici cred că e din cauza Ministerului de Finanţe şi a primului ministru. Cred că agricultura şi tot ceea ce înseamnă acest domeniu reprezintă o şansă foarte mare pentru România", a precizat Ponta.

Acesta consideră că România poate deveni numărul unu în Europa la produse bio, dacă investiţiile în acest domeniu vor continua.

"Nu întâmplător vreau să vorbesc de fiecare dată când vorbesc despre agricultură, despre produse tradiţionale şi despre irigaţii, unde noi avem o sarcină foarte mare, dar şi despre produsele bio. Acolo, la modul cel mai serios, România poate să fie numărul unu în Europa şi cred că este un domeniu în care, dacă investim în continuare, o să avem foarte multe rezultate bune. Mă bucur că l-am ascultat pe Daniel (ministrul Agriculturii, Daniel Constantin n.r.) şi pe întreaga echipă de la MADR şi am venit la expoziţia Indagra pentru că ştim ce avem de făcut mai departe", a precizat Ponta.

Premierul, împreună cu soţia sa, europarlamentarul Daciana Sârbu, a vizitat sâmbătă Târgul Internaţional de produse şi echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei - Indagra, alături de ministrul de resort, Daniel Constantin şi echipa sa din minister.
Premierul şi-a început vizita la standul Rompan şi la producătorii de morărit şi panificaţie, care nu au scăpat prilejul de a-i aminti premierului de necesitatea reducerii TVA la alimente.

Victor Ponta a tăiat şi din pâinea uriaşă de 75 de kilograme pregătită de brutarii Rompan şi a degustat din mai multe produse tradiţionale oferite de producătorii prezenţi pe Aleea Negustorilor. Premierul a vizitat şi salonul Eco-agricultura, unde preşedintele Bio-România, Marian Cioceanu, l-a anunţat de şansa României de a fi ţara parteneră la cel mai mare târg de produse ecologice din lume.

Nu în ultimul rând, Ponta a vizitat o stână în miniatură a ciobanilor din Sibiu, dar şi pavilionul cu meşteşuguri şi tradiţii populare.
Indagra reuneşte în acest an peste 400 de firme din 22 de ţări, care expun pe 30.000 de metri pătraţi. Printre ţările expozante se află şi China, Coreea de Sud, Franţa, Grecia, Germania, Danemarca, Spania, Turcia, Olanda.

Sursa Agerpres

Codul fiscal, mult prea voluminos şi de neînţeles pentru omul de rând, stabileşte, printre altele, „veniturile fiscalizabile“ din agricultură. Sunt luate în calcul milioane de euro, statul dovedindu-şi, încă o dată, lăcomia fără margini manifestată prin taxe şi impozite care ajung la 45% din realizările agricultorilor.

Putem spune, de asemenea, că statul, prin reprezentanţii săi, s-a dovedit a fi o frână în dezvoltarea agriculturii. De ani de zile ne plângem că România are cele mai multe terenuri fărâmiţate din Uniunea Europeană, că nu se poate face performanţă pe 10-20 de pogoane. Dar, după cum vom vedea, nici nu este încurajată, susţinută şi mai cu seamă motivată comasarea terenurilor şi realizarea de exploataţii agricole, structuri agricole ce pot oferi performanţă.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Traian Dobre
LUMEA SATULUI NR.21, 1-15 NOIEMBRIE 2012

Cineva observa, într-o experienţă reală, că cine urcă foarte sus, în spaţiu, de pildă, numai acolo poate băga de seamă, nu fără uimire, cât de mărunt, de neînsemnat în raport cu spaţiul – poate şi fără îndoială – este omul.

Teoria, admisă ca o veritabilă axiomă, ar trebui să se aplice, generalizat, chiar şi în viaţa de zi cu zi, aici, pe pământ.
Ei bine, observa acum, în pragul electoralelor, că, plămădit dintr-un aluat nu totdeauna bine dospit, pământeanul a descoperit, crede el, că poate păcăli viaţa ca viaţă.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Gheorghe VERMAN
LUMEA SATULUI NR.21, 1-15 NOIEMBRIE 2012

Cine nu cunoaşte azi comuna Brazi, localitate aflată la mai puţin de cinci kilometri de Ploieşti, la o altitudine de numai 73 de metri, acolo unde Prahova, împreună cu Leaotul şi Viişoara, formează o luncă? Alcătuită dintr-o salbă de şase sate, comuna a devenit celebră deopotrivă prin Rafinăria PETROBRAZI şi numeroasele sale unităţi de prelucrare şi distribuţie a petrolului, de producere a energiei termice şi electrice, prin parcuri industriale, prin puzderia de firme comerciale din cele mai felurite domenii (vreo trei sute la număr), dar şi prin câmpurile roditoare. Chiar dacă agricultura-i oarecum în plan secund, aceasta ocupă un loc de frunte, prin recolte mari, contribuitoare şi atunci când vine vorba de susţinerea pieţelor oraşului reşedinţă de judeţ. Cu legume timpurii şi proaspete, cu produse lactate şi altele. O susţinere pe care zeci şi chiar sute de localnici o aduc din plin! Asta, fiindcă aici, la Brazi, pământul – aproape 5.000 ha – este roditor, iar izlazurile au iarbă grasă.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Cristea BOCIOACĂ
LUMEA SATULUI NR.21, 1-15 NOIEMBRIE 2012

Volatilitatea preţurilor agricole la nivel internaţional şi schimbările climatice sunt doi factori de risc care pot afecta stabilitatea şi veniturile agricultorilor, a declarat, miercuri, comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş, la dezbaterea 'Noile politici agricole şi securitatea alimentară în condiţiile schimbărilor climatice', organizată de Ministerul Agriculturii în cadrul târgului Indagra.

"Obiectivul Politicii Agricole Comune (PAC) continuă să rămână acela de a asigura o anumită stabilitate atât a veniturilor agricultorilor cât şi a preţurilor pe piaţă. (...). Produsele agricole materie primă precum cerealele, dar şi lactatele, sunt produse care se pot conserva şi devin elemente care se tranzacţionează pe pieţele internaţionale, dar care sunt încă puţin transparente şi creează o mare volatilitate a preţurilor agricole. Pentru o dezvoltare de durată în agricultură nu este important preţul mare, ci preţul stabil", a spus Cioloş.
Acesta a adăugat că prin noua PAC intenţiile Comisiei Europene sunt de a menţine plăţile directe chiar dacă acestea nu asigură întregul venit pentru agricultori, ci doar baza de la care se poate structura producţia în funcţie de cererea din piaţă.

"Ne-am propus prin PAC să menţinem în perioada următoare plăţile directe, care, chiar dacă nu asigură întreg venitul agricultorului reprezintă un fundament de la care pot construi ceea ce se cere pe piaţă. Aceste subvenţii sunt decuplate de producţie pentru a nu afecta alegerile agricultorilor în privinţa structurii producţiei", a adăugat oficialul european.
Cioloş a menţionat că este nevoie de mai multă "informaţie reală pe piaţă, nu doar de una virtuală".

"Aceste tranzacţii cu materii prime agricole cu cereale şi oleaginoase pot să creeze false informaţii privind cererea de pe piaţă. Dincolo de mecanismele de gestiune a riscurilor pe piaţă pe care încercăm să le introducem în noua PAC, prin susţinerea funcţionării unor fonduri mutuale ale agricultorilor, respectiv acea plasă de siguranţă, e nevoie de o cooperare internaţională cât mai strânsă şi cât mai consistentă. În cadrul unei reuniuni a miniştrilor agriculturii din ţările G20 s-a decis creşterea gradului de informare şi de transparenţă a ceea ce se întâmplă pe piaţa internaţională cu produse agricole materie primă", a subliniat Dacian Cioloş.

În acest sens, comisarul european a menţionat că FAO va juca un rol important în ceea ce priveşte sistemul de informare pentru cotele de producţie şi potenţialul cererii.
"FAO va juca un rol important cu acest sistem de informare privind cotele de producţie în diferite părţi ale lumii, stocurile şi potenţialul cererii. E nevoie de o cooperare a tuturor marilor producători care să comunice datele pentru a putea să prevezi mai bine ceea ce se poate întâmpla pe piaţă. În viitor aceste informaţii pot fi o platformă de reguli şi principii la nivel internaţional privind producţia agricolă şi funcţionarea pieţelor", apreciază comisarul european.

Dacian Cioloş consideră că în viitor e nevoie şi de o mai bună organizare a agricultorilor pentru că ei vor juca un rol important în stabilizarea pieţei.

"Cred că din ce în ce mai puţin autorităţile publice vor fi în măsură să intervină pe piaţă şi din ce în ce mai mult mecanismele de gestionare a pieţelor agricole ar trebui să se construiască cu sprijinul agenţilor economici şi al organizaţiilor de producători. Din 2014 avem intenţia de a spijini crearea organizaţiilor de producători în toate sectoarele agricole ca să îşi poată negocia mai bine preţurile pe termen mediu şi lung şi pentru a putea interveni prin intermediul lor atunci când este nevoie de o minimă asigurare a stabilizării pieţelor", a explicat comisarul european.

Comisarul european pentru agricultură a participat miercuri la dezbaterea 'Noile politici agricole şi securitatea alimentară în condiţiile schimbărilor climatice', organizată de MADR în cadrul târgului Indagra.

România are acces la fonduri europene extrem de importante care şi-au făcut simţită prezenţa într-un an agricol extrem de greu din cauza secetei, a declarat, miercuri, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, la deschiderea târgului de agricultură Indagra.

"Producţiile foarte bune din 2011 au făcut ca preţurile să scadă foarte mult în România, dar faptul că am avut fonduri europene consistente a dat posibilitatea fermierilor sa facă investiţii importante în agricultură şi să nu vândă atunci când sunt în pierdere la preţuri destul de mici. Valoarea adăugată adusă în agricultură prin aceste investiţii în procesare se va putea vedea azi la Indagra", a spus Constantin.

Acesta a precizat că în anul 2012, când bugetul agriculturii nu a atins nici măcar 1% din PIB, fondurile europene avute la dispoziţie au fost de 1,5% din PIB.

"În zona de agricultură vorbim de un grad de absorbţie care depăşeste 50%. Dintr-un pachet financiar de 8,5 miliarde de euro fermierii au atras de la CE peste 4 miliarde de euro. Este un lucru bun care creează premisele unei perspective financiare la fel de bune în anii 2014-2020", a adăugat şeful MADR.

În opinia acestuia este foarte important ca bugetul agriculturii la nivel european, dar şi naţional, să nu fie afectat de o eventuală reducere a bugetului UE.

"Ştiu că aveţi nevoie de fonduri ca să fiţi competitivi la nivel european şi stiu că sunteţi nemulţumiţi de nivelul plăţilor de la bugetul de stat şi de cele europene, dar eu cred că printr-o poziţie fermă pe care România o va avea la nivelul Consiliului UE vor exista fonduri europene importante pentru agricultură", a adăugat şeful MADR.

În timpul discursului rostit de ministrul Agriculturii, producătorii agricoli au afişat bannere cu proteste la adresa politicilor legate de subvenţiile alocate de Ministerul Agriculturii.

Peste 400 de firme din 22 de ţări vor fi prezente la cea de-a XVII-a ediţie a Târgului Internaţional de produse şi echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei - INDAGRA, ce se va desfăşura în perioada 31 octombrie - 4 noiembrie 2012.

Târgul este organizat de Romexpo, în parteneriat cu Camerele de Comerţ şi Industrie din România, sub patronajul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Sursa AGERPRES

România susţine ca eventuala reducere a bugetului UE pentru perioada de programare financiară multianuală 2014-2020 să nu afecteze agricultura, iar în caz contrar această reducere cel puţin să nu influenţeze negativ plăţile directe din agricultură, a declarat, marţi, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale Daniel Constantin.

În cadrul conferinţei ministeriale 'Politica agricolă comună după 2013', organizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale la Hotelul Pullman, ministrul român a apreciat ca extrem de importantă ajungerea la un consens între ţările membre cu privire la viitorul buget comunitar pentru 2014-2020, în condiţiile în care un Consiliu European extraordinar pe această temă va avea loc la finalul lunii noiembrie, la Bruxelles.

La rândul său, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, a subliniat că ţările din Europa Centrală şi de Est, reprezentate la reuniunea ministerială de miercuri, au un potenţial agricol substanţial. El a adăugat că este necesară o dezbatere deschisă asupra propunerii executivului UE privind reforma PAC după 2013.

Reforma politicii agricole comune după anul 2013, ale cărei principale idei au fost prezentate în 12 octombrie 2011 de către Comisia Europeană, propune printre altele o mai mare flexibilitate în transferarea fondurilor între pilonul I (plăţile directe) şi pilonul II (dezvoltarea rurală).

Astfel, toate statele membre vor putea transfera cel mult 5% din fonduri de la pilonul I către pilonul II, iar transferul în sens invers va putea fi făcut doar de către ţările membre care în anul 2020 se vor situa sub nivelul de 90% din media comunitară în privinţa plăţilor directe.

Reforma PAC mai propune renunţarea la criteriile istorice în acordarea plăţilor directe şi luarea exclusivă în considerare a unor criterii obiective. O proporţie de 70% din plăţile directe vor viza susţinerea veniturilor de bază pentru agricultori. În cazul acestor 70 de procente, se va aplica o plafonare progresivă, pornind de la 150.000 de euro, a ajutoarelor directe primite de fiecare exploatare agricolă, astfel încât nicio fermă nu va putea primi mai mult de 300.000 de euro pe an.

O altă măsură propusă de Comisia Europeană este legarea unei părţi a ajutoarelor directe de practici agricole simple, precum diversificarea culturilor, menţinerea păşunilor permanente sau protejarea rezervaţiilor biodiversităţii sau a unor elemente de peisaj pe cel puţin 7% din suprafaţa arabilă.

La reuniunea ministerială de la Bucureşti participă ministrul polonez al agriculturii, Stanislaw Kalemba, celelalte ţări central şi est-europene cu excepţia României şi a Poloniei fiind reprezentate la nivel de secretari de stat.AGERPRES

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, a declarat marţi, într-o conferinţă de specialitate, că, din 2013, trebuie regândit tot ceea ce înseamnă forme de sprijin în agricultura românească, care să fie incluse într-un plan de măsuri pe termen mediu şi lung.

"Trebuie să regândim din 2013 tot ceea înseamnă forme de sprijin în agricultura românească şi să le includem într-un plan de măsuri pe termen mediu şi lung, după ce vom discuta cu toţi reprezentanţii din sector. Îl vom prezenta şi Parlamentului astfel încât, indiferent cine va veni la guvernare, să urmeze acest plan şi elementele principale ale sale. Consider că dezvoltarea sectorului de irigaţii trebuie să fie baza fiecărui sector de activitate când vorbim de producţie în România", a spus Constantin.

Acesta a precizat că, încă de la începutul anului viitor, vor începe discuţiile cu reprezentanţii tuturor sectoarelor din agricultură pentru o nouă abordare în privinţa sprijinului acordat.

"Vreau să vă spun că nu este uşor ca o persoană care se bate zi de zi pentru fonduri să meargă să justifice de ce acordă sprijin cam la toate sectoarele care există în România, fiind o viziune care nu are un corespondent foarte mare în piaţă. Când vorbim de sprijin ar trebui să ne uităm pe piaţă, respectiv ce se cere şi care este perspectiva imediată şi pe termen lung ca să dezvoltăm aceste sectoare care au căutare nu numai pe piaţa românească ci şi pe cea internaţională", a adăugat Daniel Constantin.

Acesta a participat marţi la o conferinţă privind importanţa generării de valoare adăugată pentru produsele agricole prin includerea lor în circuitul de procesare, evenimentul fiind axat pe industria berii din România, care are un rol dovedit de multiplicare la nivelul sectorului agricol.

Sursa: AGERPRES

Partidul Popular Agrar a reuşit să-şi înfiinţeze, într-o lună şi jumătate, filiale în toate judeţele şi contează pe sprijinul a circa 1,2 milioane de agricultori. La alegeri, agrarienii speră să obţină un procent de cel puţin 8%, maximum 20%.

Costel Caraş, preşedintele Partidului Popular Agrar, susţine că partidul va avea candidaţi în toate colegiile din ţară, iar momentan membrii săi nu sunt interesaţi de nicio coaliţie preelectorală şi nici de „învârteli“.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Ioana GUŢE
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 20, 16-31 OCTOMBRIE 2012

Încercam, până nu demult, să mă conving şi să conving că românii au vocaţie constructivă.

Argumentul meu de temelie avea în vedere strălucitele construcţii arhitectonice, impunătoare în cuminţenia lor, oricum apropiate sufletului omenesc.

De aceea nu m-a mirat spusa unui înalt ierarh român, care, abia venit dintr-un de invidiat periplu european şi întrebat ce l-a mirat mai degrabă pe unde l-au purtat paşii, a răspuns simplu, cu candoarea firii de Cel de Sus: „N-am văzut biserici!“.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Gheorghe VERMAN
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 20, 16-31 OCTOMBRIE 2012

• Interviu cu dr. ing. Dimitrie Muscă, directorul general al Complexului Agroindustrial Curtici

– Cum arată bilanţul unităţii dumneavoastră într-un an secetos, cu mari dificultăţi?

– Pentru noi anul 2012 a fost favorabil. La această oră ştim deja că avem un profit de peste 2 milioane euro pe unitate, ceea ce este un lucru bun, care ne permite să ne dezvoltăm şi să avem o gândire sănătoasă.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Gheorghe VERMAN
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 20, 16-31 OCTOMBRIE 2012

Turismul veritabil nu înseamnă doar cazare şi activităţi de recreere, ci şi o alimentaţie locală sănătoasă, iar România poate oferi aceste servicii, a declarat comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, la deschiderea Congresului European de Turism Rural de la Piatra Neamţ.

'Este o plăcere, în calitatea mea de comisar european, să fiu aici şi să văd că România este activă pe harta europeană, într-un domeniu cu potenţial şi pe care îl stăpâneşte. Pentru agricultura europeană, turismul rural este un element cheie, pentru că producem hrană, dar trebuie să păstrăm şi tradiţiile din mediul rural. România are un cuvânt important de spus şi cred că şi acest congres va contribui la o legătură mai practică între turismul rural, agricultură şi alimentaţie', a declarat duminică seara comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş.

Oficialul european a adăugat că turismul rural este o latură importantă pentru agricultură, în condiţiile în care dezvoltarea mediului urban a condus la o ruptură între oameni şi mediul rural, cu modul de a produce alimente şi de a face agricultură.

'Alimentaţia nu este doar o marfă. Oamenii au o legătură emoţională cu alimentaţia şi nu trebuie pierdut contactul cu rădăcinile agriculturii. Din acest punct de vedere, şi pe viitor avem intenţia de a finanţa dezvoltarea turismului rural. Şi în România trebuie să vedem dacă în pensiuni se poate sută la sută oferi alimentaţie locală şi sănătoasă', a declarat Dacian Cioloş.

La Congresul European de Turism Rural de la Piatra Neamţ participă reprezentanţi din 26 de ţări.

Sursa AGERPRES