Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potenţialii beneficiari că până la data de 31 ianuarie 2018 inclusiv, se depun Cererile de plată a ajutorului pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură, aferente perioadei 01 octombrie - 31 decembrie 2017 (trim. IV al anului 2017).

Cererile se depun la Centrele Judeţene ale Agenției de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al municipiului Bucureşti, de către administrator/reprezentantul legal sau împuternicitul acestuia, caz în care împuternicirea este emisă de către administratorul /reprezentantul legal şi este însoţită de copia actului de identitate al persoanei împuternicite.

Ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a diferenţei dintre rata accizei standard şi rata accizei reduse (stabilită la 21,00 euro/1000 litri) pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor  mecanizate în agricultură a cărui valoare  unitară este de 1,7385 lei/litru.

Pentru sectorul vegetal, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de următoarele documente:

• documente care dovedesc cantitatea de ciuperci produsă, după caz;
• situația centralizatoare a cantităților de motorină achizitionate/utilizate la lucrări mecanizate, aferente perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa  9;
• copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;
• copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare;
• adeverință în original de la Registrul agricol, cu suprafețele aflate în exploatare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare;
• adeverință în original de la Direcția pentru agricultură județeană, pentru suprafețele plantate cu vienobilă, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

Pentru sectorul zootehnic, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de următoarele documente:

• situația centralizatoare a cantităților de motorină achizitionate/utilizate pentru sectorul zootehnic, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa 9 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;
• copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;
• situația privind calculul efectivului rulat / efectivului mediu realizat, întocmită de beneficiar și vizată de medicul împuternicit de liberă practică, după caz, întocmită conform modelului prevăzut în anexa 10 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;
• copie de pe cererea depusă de către apicultori la consiliul local în vederea asigurării acestora de vetre de stupină temporare sau permanente;
• copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

 Pentru sectorul înbunătățiri funciare, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de următoarele documente:

• situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate pentru irigații, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa 9 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare ;
• copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;
• situația centralizatoare a cantităților de apă pentru irigații, întocmită conform modelului prevăzut în anexa 11 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare ;
• copie a facturilor de apă din care să reiasă volumul de apă consumat de către beneficiar/procesul-verbal de confirmare a volumului de apă livrat pentru irigații, întocmit de către Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) în baza Legii 133/2017 pentru modificarea și completarea Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004 și pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare;
• situația suprafețelor irigate, pe structuri de culturi, aferentă perioadei pentru care se solicită ajutorul de stat;
• copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare;
• dovadă cont trezorerie dacă au intervenit modificari ale coordonatelor bancare față de cererea inițială.

Toate documentele depuse în copie  vor  fi certificate pentru conformitate cu originalul de către solicitantul sprijinului, însușite prin semnatură și vor purta sintagma “conform cu originalul”.

Ministerul Agriculturii prin vocea lui Petre Daea și-a prezentat recent bilanțul pe anul 2017: Datele sunt spectaculoase: producţii istorice la grâu, secară, rapiţă, mazăre, orz, floarea-soarelui, soia, porumb, cartofi şi struguri. Mai mult, în cazul a două culturi – floarea-soarelui și porumb, România ar putea ajunge pe primul loc în UE, nu doar ca suprafață cultivată, ci și ca producție.

27 de milioane de tone de cereale

Agricultura României a realizat anul acesta circa 27 de milioane de tone de cereale, depășind 1,4 tone pe cap de locuitor. „Am realizat anul acesta aproape 27 de milioane de tone de cereale. Este prima dată când ne întâlnim cu asemenea cifre. Făcând un calcul am depășit 1,4 tone pe cap de locuitor. Avem 9 recorduri istorice, iar culturile unde s-au realizat aceste recorduri sunt următoarele: grâu, rapiță, mazăre, orz, floarea-soarelui, soia, porumb, cartofi și struguri“, a declarat Petre Daea la ședința de bilanț a MADR. „Aș vrea să mă opresc la două culturi, floarea-soarelui și porumb. Suntem prima țară din UE ca suprafață la aceste culturi, dar la floarea-soarelui suntem prima din UE și la producția totală, însă la porumb vom vedea ce randament realizează Franța. Este o serie întreagă de informații, eu le aștept pe cele oficiale, pentru a mă putea pronunța, dar este o creștere formidabilă de randament la toate culturile în România. Este un lucru excepțional și pe care trebuie să îl conservăm ca atare și evident alături de fermieri și de cercetare să ne gândim cum putem mări aceste randamente, ca să nu rămână doar un vârf în compararea producțiilor, ci și o constantă în activitatea agricolă a României pentru stabilitate economică, progres și câștig permanent la fermieri“, a subliniat Daea. Cifrele spun că fermierii au obţinut cele mai mari producţii la grâu (10,1 milioane de tone, cu 4,8 tone la hectar), rapiţă (1,6 milioane de tone, cu 2,8 tone la hectar), mazăre (298.600 de tone, 2,7 tone/ha), floarea-soarelui (3,1 milioane de tone, cu 2,7 tone/ha), orz şi orzoaică (2,04 milioane de tone, 4,9 tone/ha), soia (405.300 de tone, 2,3 tone/ha), porumb (14,5 milioane de tone, 5,8 tone/ha), iar la cartof (18,8 tone/ha) şi struguri (6,5 tone/ha) sunt cele mai mari producţii medii la hectar. Daea a precizat că toate producțiile record realizate de fermieri au avut și sprijinul statului, care a acordat subvențiile la timp. „Înainte de a aduce bani de la UE trebuie să îi dea cineva și acel cineva este bugetul național. Anul acesta au fost date sume importante agriculturii, cum de altfel și în proiecția de buget pe anul 2018 agriculturii i se dau sume importante pentru a duce la îndeplinire obiectivele stabilite, știind că este un motor de creștere economică“, a mai precizat Daea.

Subvențiile, vitale

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a autorizat la plată suma de 2,766 miliarde euro. Totodată, APIA a început acordarea de avansuri şi pentru crescătorii de animale pentru schema de sprijin cuplat în sectorul zootehnic pentru Campania 2017, în valoare de 99 de milioane de euro. „Creșterea gradului de absorbție al fondurilor europene este cel de-al doilea obiectiv pe care l-am realizat, după un grad de absorbție de 99,9% pe FEGA. La FEADR, fondul care susține PNDR, ne-am propus 1,550 miliarde de euro și mai avem o cerere de restituire în valoare de 627 de milioane euro. Această sumă și cu cele primite în țară până la această dată aduce România la o sumă de 3,33 miliarde de euro din fondurile europene pentru agricultură. Credem că este un rezultat bun, onorabil, dar care ne solicită în continuare multă atenție, multă muncă și stăruință în așa fel încât să ne facem datoria“, a mai declarat cu ocazia bilanțului ministrul Agriculturii. Acesta a mai ținut să adauge și că „prin FEPAM, am reușit să luăm zilele acestea aproape 11 milioane de euro. Sunt bani care au intrat în țară, iar prin FEGA, până în prezent s-au plătit 964,8 milioane de euro unui număr de 749.315 beneficiari, reprezentând avansul de 70% din subvențiile pe suprafață“. În privința programului de irigații, Daea a arătat că în acest an au fost investiţii de 1,015 miliarde de euro, care se regăsesc în reabilitarea unui număr de 86 de amenajări de irigaţii viabile care vor iriga în final o suprafaţă de 2 milioane de hectare. De asemenea, la programul de reabilitare a structurii secundare de irigaţii prin Măsura 4.3 din PNDR 2014-2020, cu o alocare financiară 435 de milioane de euro, până în prezent s-au depus 147 de proiecte în valoare de 146,3 milioane de euro. În ceea ce privește Programul Antigrindină ministrul a precizat că în prima etapă din acest an au fost date în funcţiune 34 puncte de lansare care acoperă 500.000 de hectare, iar până la sfârşitul anului suprafața totală va ajunge la peste 800.000 de hectare.

„Alege oaia“ și în restaurante

Ministrul Petre Daea a prezentat și o nouă strategie în ceea ce privește programul „Alege Oaia“. „Am pornit un program, pentru a stimula consumul de carne de oaie. El are două axe: vrem să popularizăm în toată țara pe tiparul pe care l-ați văzut în capitalele de județe și să începem să realizăm și infrastructura necesară, adică să deschidem magazine care să vândă aceste produse, în așa fel încât consumatorul să le găsească, și să stimulăm astfel introducerea cărnii de oaie în restaurante. Vă vom invita, la o lecție în care un procesator o să pregătească o shaorma din carne de oaie și să sperăm că vom găsi și ingredientele necesare pentru a vedea că acest produs se poate valorifica, fiind extrem de valoros“, a declarat Daea. Acesta a ținut să precizeze că „toate acestea se fac într-un concept unitar, nu se fac la întâmplare și sperăm că anul viitor vom găsi în București magazine și unități de comercializare speciale pentru carnea de oaie și produsele din carne de oaie. De asemenea, vreau să vă informez, nu dau nume, dar două supermarketuri au deja pe rafturi carne de oaie pregătită și ambalată“, a explicat ministrul. În final, oficialul și-a reiterat sprijinul pentru produsele românești. „Facem aceste acțiuni și cu lâna și cu carnea de oaie și cu porcul și cu toate celelalte, cu puii și cu mierea pentru copii, pentru a promova produsele românești, pentru a promova consumul de produse românești și a putea intra în supermarketuri. Odată intrate, decizia o va lua consu­matorul după ce degustă produsul, iar supermarketul își va putea plia conceptul comercial. Am pornit cu oaia, dar Kaufland, pot să îi dau numele, s-a angajat ca până în 2020 circa 60% din producția de carne de porc să fie românească și eu mi-am dat semnătura, pentru că ce este mai sfânt decât să fii crescător de animale în România, dar, în același timp, să fii și consumator al produselor pe care le faci cu atât de multă strădanie, cu atât de mult efort, dar și cu mult suflet“, a conchis ministrul.

Despre prețuri…

„Aștept de la Consiliul Concurenței raportul privind prețurile. Ei sunt cu rapoartele, dânșii culeg, dânșii caută, dânșii au responsabilitatea. Important este că am stabilizat piața, pentru că o luaseră prețurile de înțepau și tavanul. Prețurile s-au potolit. Noi avem informații pe fiecare magazin în parte, le puteți vedea. Le urmăresc zilnic, pentru că avem acest interes și această dorință — și am pe masa mea aceste informații în fiecare zi. Toate prețurile de la produsele principale nu au mai crescut absolut deloc. S-au potolit, pentru că frica păzește via“ – Petre Daea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Bogdan Panțuru

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (A.P.I.A.) informează potenţialii beneficiari că până la data de 03 ianuarie 2018 inclusiv, se depun Cererile de acord pentru finanţare, ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, conform prevederilor OMADR nr. 1727/2015, cu completările şi modificările ulterioare.

Cererile de acord pentru finanţare aferente anului 2018 se depun la Centrele Judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură sau al Municipiului Bucureşti pe raza cărora sunt situate exploatațiile agricole pentru care se solicită ajutorul de stat, sau unde au fost depuse cereri de plată pentru schemele de plată pe suprafaţă.

Beneficiarii ajutorului de stat sunt:

1. producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt înregistraţi în Registrul agricol, Registrul fermelor, Registrul plantaţiilor viticole, alte evidenţe funciare, care exploatează terenuri agricole, individual sau în forme de asociere conform legislaţiei în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole;
2. producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau persoane juridice, grupuri de producători recunoscute sau organizaţii de producători recunoscute, după caz, care sunt înregistraţi în Registrul naţional al exploataţiilor şi care deţin, cresc sau exploatează animale, individual sau în forme de asociere conform legislaţiei în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole;
3. organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare şi Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare, aşa cum sunt definite în Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
4. organismele/organizaţiile de cercetare, respectiv universităţile, institutele şi staţiunile de cercetare- dezvoltare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanţare, al căror scop principal este de a realiza cercetare fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală şi de a-şi face cunoscute rezultatele prin predare, publicare sau transfer de tehnologie

Persoanele fizice pot fi acceptate ca potențiali beneficiari ai prezentei scheme dacă în termen de 60 de zile lucrătoare de la data primirii notificării privind acordul pentru finanţare, dar nu mai târziu de data depunerii primei cereri trimestriale, se autorizează ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală, conform OUG nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare.

Condițiile de acordare în funcţie de sectorul/sectoarele vegetal, zootehnic şi/sau îmbunătăţiri funciare în care îşi desfăşoară activitatea potenţialii beneficiari sunt următoarele:

1. să fie înscrişi în Registrul unic de identificare (RUI) al APIA (să deţină ID fermier);
2. să fie înscrişi în evidenţele APIA cu suprafeţele de teren pe care le exploatează sau în Registrul plantaţiilor viticole, după caz;
3. să fie înscrişi în Registrul agricol cu suprafețele agricole aflate în exploatare, inclusiv pentru spațiile protejate (sere și solarii), precum și cu efectivele de bovine/ovine/caprine/porcine/ păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;
4. să fie înregistraţi în Registrul naţional al exploataţiilor (RNE) al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor sau să deţină document de înregistrare/autorizare sanitară veterinară pentru porci/păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;
5. suprafeţele de teren pe care le exploatează să fie de minimum un hectar inclusiv, iar suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 ha, cu excepţia suprafeţelor aferente legumelor cultivate în spaţii protejate. În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole, arbuştilor fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei trebuie să fie de cel puţin 0,1 ha;
6. să exploateze/să deţină/să crească animale/păsări/familii de albine/viermi de mătase în vederea obţinerii producţiei agricole pentru care solicită ajutorul de stat;
7. să utilizeze instalaţii de irigat acţionate cu motoare

Menționăm că cererea de acord pentru finanţare se depune însoţită de următoarele documente:

1. copie a documentelor de identitate și a documentelor de înregistrare;
2. adeverinţă eliberată de Primarie cu suprafețele agricole aflate în exploatare, inclusiv pentru spaţii protejate /cu efectivele de animale/păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;
3. adeverinţă eliberată de către Oficiul Național al Viei și al Produselor Vitivinicole pentru suprafețele cu vie, după caz;
4. situația suprafețelor și a structurii estimative a culturilor pentru care solicită ajutorul de stat si/sau producția de ciuperci estimată;
5. copia documentului care atestă înregistrarea/autorizarea sanitară veterinară pentru porci/ păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;
6. situația privind calculul efectivului rulat /mediu estimat anual, în funcție de specie, întocmită de beneficiar ;
7. dovada că solicitantul nu figurează ca debitor la organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare, precum şi la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, furnizorul de apă şi de electricitate, după caz;
8. copie de pe contractul de irigaţii/furnizare a apei, după caz;
9. cantitățile de motorină pentru care se solicită ajutorul de stat sub formă de rambursare pentru sectorul îmbunătățiri funciare;
10. angajamentul solicitantului persoana fizică cu privire la autorizarea ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală, conform OUG nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare, conform modelului anexa 5 din

Că în agricultură nu există doi ani la fel, o știe orice agricultor. Dar, pe de altă parte, se mai știe și că, mai mult sau mai puțin, există unele trăsături comune tuturor anilor. Dar câteodată există și ani care nu seamănă niciun pic cu cei dinaintea lor. Așa a fost cazul anului agricol 2017. După ce a debutat cu precipitații de iarnă abundente, cât să se adune apă în sol, a urmat o primăvară timpurie, cu temperaturi relativ ridicate. Culturile au intrat rapid în vegetație. Apoi, în aprilie, temperaturile au scăzut brusc, pentru o perioadă destul de lungă. Doar o minune a făcut ca majoritatea culturilor să scape necompromise. Apoi, după câteva episoade ploioase în mai, a urmat o secetă cumplită, care se prelungește și acum, în toamnă.

În sinteză, se poate spune că a fost un an care a dat dureri de cap și palpitații fermierilor. Despre cum a ieșit până la urmă în județul Teleorman, am stat de vorbă cu dna Veronela Pantalie, directorul Direcției Agricole a județului Teleorman.

Producții mulțumitoare, în ciuda vremii

„Una peste alta, a fost un an destul de bun“, ne-a spus domnia sa. „Fermierii au obținut, chiar în condițiile speciale de anul acesta, producții destul de mari“, a mai adăugat d na Pantalie.

Concret, la nivelul întregului județ au fost semă­nate cu grâu aproape 150.000 de hectare cu grâu. Fermierii au notificat Direcției Agricole Județene producții cuprinse între 4 și 7,5 tone/ha.

Nici la porumb lucrurile nu au stat rău: pe cele 60.340 ha folosite pentru această cultură s-au obținut vârfuri de producție de 10-12 tone porumb boabe/ha. Însă producția medie a fost de doar puțin peste 6 tone/ha.

Productivitatea la floarea-soarelui s-a încadrat în normele multianuale, situându-se între 2,5 și 4 tone/ha. Având în vedere că suprafața dedicată acestei culturi a fost de 93.000 ha, cantitatea totală recoltată a atins o cifră însemnată. Și pentru că vorbim despre plante oleaginoase, se cuvine să amintim și rapița, care a fost cultivată în județul Teleorman pe aproximativ 65.000 de hectare. Producțiile obținute s-au situat între 2,8 și 4,2 tone/ha.

Rezultate frumoase a dat și cultura tutunului. „Pe cele 305 ha cultivate cu această plantă s-au obținut rezultate excelente. Plantele au avut o dezvoltare excepțională“, ne-a spus directorul DAJT.

Evenimentul anului: programul „Tomate Românești“

Pentru o parte dintre agricultorii teleormăneni, cel mai important eveniment al anului a fost lansarea programului „Tomate Românești“. În județ există mai multe bazine legumicole, în care există deja o lungă tradiție în cultivarea acestei legume. În prima etapă a acestui program, adică în cea de primăvară, în program s-au înscris 213 fermieri. Cu toții au reușit să îndeplinească obiectivele programului, respectiv să comercializeze 20 de tone de roșii din producția a 1.000 m.p. de solarii până la 1 iunie. Așa se face că au putut să încaseze prima de câte 3.000 de euro.

Încurajați, pesemne, de acest succes, încă 76 de legumicultori s-au înscris și în etapa a doua, de toamnă, a acestui program. Ei sunt convinși că vor putea produce în solariile proprii câte 20 de tone de roșii după 23 octombrie.

„Pentru fermieri este o sumă destul de importantă și un ajutor care nu este de neglijat. Asta cred că îi va stimula ca, în continuare, să se concentreze asupra acestei activități“, apreciază dna Pantalie.

În ceea ce privește semănăturile de toamnă, până la sfârșitul celei de-a doua decade a lunii octombrie se semănaseră deja 132.000 ha cu grâu. Dacă le adăugăm și pe cele 1.200 pe care s-a pus în brazdă sămânța de triticale, ajungem la o suprafață aproximativ egală cu cea din anul trecut. La fel, o suprafață aproape egală cu cea din anul trecut, s-a semănat și în cazul rapiței. Puțin peste 60.000 ha au fost alocate acestei culturi.

„În concluzie, putem spune că am avut un an bun și avem motive să sperăm la unul la fel“, consideră dna Veronela Pantalie.

Alexandru GRIGORIEV

Centrul Expoziţional ROMEXPO găzduieşte între 25 și 29 octombrie a.c. cea mai importantă manifestare cu profil agricol, organizată anual în România, INDAGRA - Târgul internaţional de produse şi echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei (www.indagra.ro)

Evenimentul este organizat de Romexpo împreuna cu Camerele de Comert si Industrie din România (CCIR) și se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Președintelui României.

La INDAGRA expun peste 530 de companii din 24 de ţări, evenimentul înregistrând astfel o creştere cu peste  4% a numărului de firme înscrise faţă de 2016. Ţările care şi-au anunţat prezenţa la cel mai mare târg agricol din ţară sunt cele recunoscute pentru puterea deţinută pe pieţele agrare mondiale: Austria, Belgia, Bulgaria, China, Cehia, Coreea de Sud, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie, Moldova, Olanda, Polonia, România, Serbia, Slovenia, Spania, Turcia, Ucraina, Ungaria.

INDAGRA 2017 beneficiază de participarea  oficială  internaţională a Franței și Turciei și de participări de grup din partea Greciei și Olandei.

Reduceri semnificative la noutățile ofertate specialiștilor din agricultură

La INDAGRA 2017 sunt așteptați peste 66.000 de vizitatori. Noutățile prezentate în cadrul evenimentului beneficiază de o serie de discount-uri cuprinse între 10% şi 50%, la serviciile, produsele și echipamentele expuse.

Târgul reprezintă cel mai important eveniment românesc cu caracter agricol, numărul mare de expozanți, ofertele acestora şi activitățile conexe din cadrul lui demonstrând potenţialul și capacitatea producătorilor şi distribuitorilor din domeniu, români şi străini, de a aduce pe piaţă produse şi echipamente moderne, în scopul de a crește performanţele și profitul în: cultura legumelor, fructelor şi seminţelor, creşterea animalelor, viticultură şi vinificaţie.

Maşini, echipamente și componente auto agro-industriale

Specialiștii în agricultură au posibilitatea, pe parcursul târgului, să acceseze ofertele la   mașinile și utilajele care asigură o mai mare flexibilitate şi o creştere rapidă a productivităţii.

Se pot achiziţiona autovehicule (tractoare, combine, maşini) modele noi, de la unici distribuitori ai unor branduri celebre şi cunoscute în domeniu, autorizați în România, la prețuri speciale, beneficiind de reduceri semnificative. Companiile prezente la sectorul de mașini și echipamente prezintă produse de ultimă generației. Printre acestea se numără:  

• pompe industriale de mare putere,
• electromotoare, utilaje forestiere și piese de schimb,
• tractoare agricole, semănători și accesorii,
• grape cu discuri,
• prese de balotat cu cameră variabilă,
• ciururi de laborator pentru cereale,
• echipamente combinate cultivator-semănătoare,
• maşini de tuns iarba, maşini de erbicidat, maşini de prelucrare a fânului şi echipament pentru lucrări minime.
• învelitori din tablă cutată

Îngrășăminte, material săditor, seminţe, răsaduri și sisteme moderne pentru horticulturori și agricultori

De la INDAGRA 2017 nu lipsesc companiile care produc, importă și distribuie:

• seminţe şi răsaduri de legume, plante aromatice și flori, hobby si profesionale.
• noi hibrizi de legume ameliorate de către companii străine, pentru producătorii de legume din România,
• echipamente şi tehnologii pentru legumicultori şi floricultori,
• tocătoare de vegetație, având aplicabilitate largă: viticultură, horticultură, parcuri, terenuri de sport etc.
• varietăţi de fructe şi legume de sezon şi de extrasezon,
• sute de soiuri de specii pomicole și o gamă variată de arbuşti fructiferi exotici,
• material săditor dendrofloricol,
• echipamente și produse pentru viticultură,
• scule, unelte și accesorii pentru horticultură și grădinărit,
• îngrășăminte chimice granulate, solubile, solide și lichide,
• plase de protecție pentru agricultură,
• agrotextile pentru mulcire și stimulare a coacerii în horticultură,
• folii microporoase tip agryl pentru protecția extra timpurie și târzie a culturilor horticole,
• substraturi profesionale și hobby pentru cultivarea plantelor.

Sisteme de irigații, sere și solarii

La INDAGRA 2017, vizitatorii pot achiziționa:

• modele noi şi performante de sisteme de irigație si de fertirigat (fertilizare concomitentă cu irigarea, soluția cea mai eficientă pentru culturile de flori, viţă de vie şi pomi fructiferi, culturile de legume, în solarii si în camp),
• sere si solarii, componente şi tehnologii pentru ele,
• echipamente de măsurare a calităţii apei,
• folii pentru sere, solarii și câmp deschis,
• sisteme de automatizări dedicate aplicațiilor de apă,
• soluții de eficientizare a sistemelor de irigare.

Zootehnia este reprezentată la târg de:

• produse şi tehnologii de obţinut şi folosit îngrăşăminte,
• produse şi echipamente zootehnice de creştere a: bovinelor, ovinelor, cabalinelor     si        păsărilor de rasă,
• echipamente necesare modernizării sau înfiinţării de ferme de: ovine, caprine, bovine de lapte şi carne, cabaline şi porcine,
• soluţii, autovehicule şi accesorii de transport de animale,
• garduri electrice pentru animale,
• aparate de muls și produse pentru igiena mulsului,
• servicii ce cuprind conceptul de "management al cirezii" pentru fermele de animale.

Locuri de desfăşurare, produse şi servicii ofertate

INDAGRA are loc în următoarele spații Romexpo:

• Interior - Pavilioanele: C1, C2, C3, C4, C5, C6
• Exterior - Platformele: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 10, 11, 12, 13, C1, V5, V6 și Aleea Negustorilor.

PAVILIONUL C1 va fi ocupat de:

• Franţa (participare  oficială  internaţională)
• firme de consultanţă şi investiţii în agricultură;
• firme de construcții în horticultură
• firme de realizare și montare a sistemelor de irigații
• companii cu produse și servicii dedicate viticulturii.

În PAVILIONUL C2 se regăsesc:

• tehnologii de creștere a ovinelor, caprinelor, bovinelor, dar și a păsărilor,
• firme ce comercializează produse nutriționale
• produse și servicii dedicate crescătorilor de animale de companie și crescătorilor de păsări și alte animale.
• mașini si echipamente de abatorizare.

În PAVILIONUL C3 se expun:

• tehnologii si echipamente pentru irigații,
• maşini şi echipamente agricole,
• seminţe, material săditor și îngrăşăminte,
• furaje şi nutreţuri.

PAVILIOANELE C4-C5 găzduiesc companii ce oferă:

• tehnologii si echipamente pentru irigații,
• seminţe, bulbi de flori, material săditor si îngrăşăminte,

În PAVILIONUL C6 se prezintă:

• mașini agricole,
• silozuri
• tehnologii si echipamente pentru irigații;
• seminţe, bulbi de flori, material săditor si îngrăşăminte

Pe platformele exterioare vor fi expuse:

• masini, echipamente si tehnologii agricole

și vor fi amenajate:

• corturi cu exponatele (păsări) aduse de Uniunea Crescătorilor de Păsări din România şi Asociaţia Crescătorilor de Porumbei Jucători de Galaţi.
• corturile asociațiilor crescătorilor de oi, cabaline și bovine.

INDAGRA 2017 beneficiază de participări de grup din partea următoarelor țări:

• Grecia
• Olanda

Pe parcursul celor cinci zile INDAGRA, vor avea loc o serie de evenimente conexe (seminarii, conferințe, mese rotunde, simpozioane) menite să aducă față în față, specialiști români și străini, autorități locale și centrale,  consultanți din agricultura românească și din cea a altor țări agrare.

Se vor discuta probleme la zi în agricultură și se vor iniția contacte transfrontaliere și de cooperare, prin intermediul unor evenimente de brokeraj.

Printre temele dezbătute în cadrul activităților conexe desfășurate cu ocazia Indagra se numără:

• Consultanța și stadiile implementării proiectelor din cadrul Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR)
• Conservanți naturali pentru produse din carne în vederea obținerii unor alimente funcționale şi sigure pentru menținerea sănătății consumatorilor
• Sistemul de trasabilitate a peștelui și produselor pescărești
• De ce sunt oamenii atacați de "tigrii" plantelor?
• Aspecte privind îmbunătăţirea proprietăților pământurilor dificile de fundare
• Rentabilitatea activităţii agricole in marile ferme din sudul României
• Standarde de calitate în prelucrarea produselor ecologice – provocări și oportunități
• Soluţii inteligente de păstrare a legumelor și fructelor prin tehnologii de ultimă generați
• Tehnologii moderne în cultura pomilor fructiferi
• Prezentarea proiectului mall-ul țărănesc și a surselor de finanțare ale acestuia
• Sisteme horticole verticale ecosustenabile – inovație 100% românească
• Ameliorarea - solutie esențiala în conceptul de zootehnie a agriculturii românești.

Mai multe informații despre evenimentele conexe INDAGRA 2017 se obțin prin accesarea  

• indagra.ro/manifestari-conexe
• http://www.indagra.ro/brokerage-2017/

Programul de vizitare – INDAGRA 2017:

• 25-28 octombrie (Miercuri - Sâmbătă), între orele 10.00 şi 18.00
• 29 octombrie (Duminică), între orele 10.00 şi 16.00

Bilet intrare:

Adulții și studenți: 20 lei/zi
Copiii sub 7 ani, persoanele cu dizabilităţi şi persoanele instituţionalizate beneficiază de intrare gratuită. Biletele pot fi achiziţionate şi online, accesând platforma de vânzare bilete, cu link-ul: http://romexpo.ro/bilete/ro/home

Accesul vizitatorilor:

• Pietonal: Porțile A, B, C si D, cu intrare dinspre: Piata Presei Libere, Bulevardul Expoziției si Strada Parcului;
• Auto: Porțile B, C si D, cu intrare dinspre: Bulevardul Expoziției și Strada Parcului.
• Tarif acces parcare: 3 lei/oră

Alte informatii despre eveniment pot fi obtinute prin intermediul:

• indagra.ro
• Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
• INDAGRA ROMEXPO

Concomitent cu INDAGRA, în Centrul Expoziţional Romexpo se vor defăşura alte două evenimente cu participare internaţională, foarte cunoscute publicul larg şi celui de specialitate:

• INDAGRA FOOD & CARNEXPO (indagra-food.ro) – Târg internaţional pentru industria alimentară
• EXPO DRINK & WINE (targdevinuri.ro) - Târgul de vinuri, băuturi alcoolice şi non-alcoolice.

PROGRAM MANIFESTARI CONEXE - INDAGRA 2017-

PAVILION C6 SALA IORGA

Casa Olandeză a Pomicultorului

11:00-12:00 - Dezbatere cu privire la stadiul implementării sub-măsurii 4.1 a

Eveniment organizat de Casa Olandeză a Pomicultorului și ICDP Mărăcineni

13:00-16:00 - Ceremonia de închidere a cursului pilot Formare de Formatori în sectorul pomicol și dezbatere cu privire la rolul serviciilor de consultanță în dezvoltarea sectorului pomicol

Eveniment organizat de Casa Olandeză a Pomicultorului și  Ambasada Regatului Țărilor de Jos la București

Pavilionul C1, etaj

10.00-18.00 – CENTRUL ENTERPRISE EUROPE NETWORK

Eveniment de brokeraj ce va fi organizat de European Enterprise Network prin intermediul Agenției de Dezvoltare Regională Sud-Muntenia.

De ce să participați?

• Faceți cunoștință cu noi parteneri și clienți din România și Europa
• Inițiați contacte transfrontaliere și de cooperare
• Găsiți noi parteneri comerciali / tehnologici

Domenii de interes:

• Producătorii și distribuitorii de mașini agricole
• Echipamente de irigații, semințe și material de plantare, îngrășăminte, sere și solarii
• Echipament zootehnic
• Producătorii și distribuitorii de echipamente zootehnice, creșterea animalelor și a păsărilor
• producători și distribuitori de produse și echipamente din domeniul horticulturii și viticulturii
• Industria alimentară, vinuri, băuturi alcoolice și nealcoolice.

Participarea este gratuită.

SALA EMINESCU

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

12.00-15.00 – Programul Național de Dezvoltare Rurală

SALA CUPOLA

• 12.00-16.00 – Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (USAMVB)
• 12:00 - Efectele unui produs fitoterapeutic cu acțiune imunomodulatoare la cal și vacă, Speakeri: Lucian Ioniță, Carmen Ioniță - Facultatea de Medicină Veterinară București
• 12:30 - Sistemul de trasabilitate a peștelui și produselor pescărești – necesitate și oportunități. Speakeri: Nicolae Carmen Georgeta, Marin Monica, Moga Liliana Mihaela, Nenciu Magda Ioana, Bahaciu Grațiela, Pogurschi Elena - Facultatea de Ingineria și Gestiunea Producțiilor Animaliere
• 13:00 - Conservanți naturali pentru produse din carne în vederea obținerii unor alimente funcționale şi sigure pentru menținerea sănătății consumatorilor. Speakeri: Camelia Papuc, Corina Predescu - Facultatea de Medicină Veterinară București
• 13:30 -  Aspecte privind îmbunătăţirea proprietăților pământurilor dificile de fundare. Speaker: Tatiana Olinic - Facultatea de Îmbunătățiri Funciare și Ingineria Mediului
• 14:00 - De ce sunt oamenii atacați de "tigrii" plantelor? Speakeri: Roxana Ciceoi - Centrul de cercetare pentru studiul calităţii produselor agroalimentare
• 14:30 -Controlul buruienilor în agricultura de precizie. Speakeri: Mihai Gîdea, Cătălin Constantinescu, Manea Dragoș - Facultatea de Agricultură
• 15:00 - Rentabilitatea activităţii agricole in marile ferme din sudul României (Horizon 2020, Proiect ENHANCE, NO: 691681). Speaker: Toma Dinu, Facultatea de Management
• 15:30 - Standarde de calitate în prelucrarea produselor ecologice – provocări și oportunități. Speakeri: Liliana Bădulescu, Andreea Stan - Centrul de cercetare pentru studiul calităţii produselor agroalimentare;

SĂLILE EMINESCU si SADOVEANU

AGROINTELIGENȚA

10.00-18.00 – Porcul românesc, încotro?

SALA CENTRUL DE PRESĂ

13.30-14.00 - CREȘTEM ROMANIA ÎMPREUNA, conferință susținută de ong-ul ADOPTĂ UN ȚĂRAN

Teme abordate:

• Discuții pe tema lanțurilor scurte. Prezentarea proiectului mall-ul țărănesc și a surselor de finanțare ale acestuia
• Importanța mediului rural într-o economie urbană. Bilanț Adopta un țăran și direcții de dezvoltare
• Masa rotundă pe tema relaxarii legislative, referitoare la necesarul pentru autorizarea produselor țărănești facute în casă.

Pavilionul C1, etaj

10.00-18.00 – CENTRUL ENTERPRISE EUROPE NETWORK

Eveniment de Brokeraj ce va fi organizat de European Enterprise Network prin intermediul Agenției de Dezvoltare Regională Sud-Muntenia.

De ce să participați?

• Faceți cunoștință cu noi parteneri și clienți din România și Europa
• Inițiați contacte transfrontaliere și de cooperare
• Găsiți noi parteneri comerciali / tehnologici

Domenii de interes:

- Producătorii și distribuitorii de mașini agricole

- Echipamente de irigații, semințe și material de plantare, îngrășăminte, sere și solarii

- Echipament zootehnic

- Producătorii și distribuitorii de echipamente zootehnice, creșterea animalelor și a păsărilor

- producători și distribuitori de produse și echipamente din domeniul horticulturii și viticulturii

- Industria alimentară, vinuri, băuturi alcoolice și nealcoolice.

Participarea este gratuită.

CENTRUL DE PRESĂ

11.00-13.00 – Conferința - AgriBusiness Job

SALA N. IORGA

Ambasada Ucrainei în România

11.00-14.00 – Eveniment Business to Business

SALA CUPOLA

12.00-16.00 – USAMVB

12:00 - Poluarea terenurilor agricole şi industria de reconstrucţie/remediere din România.

Speaker: Luciana Vrâncuţă, Facultatea de Îmbunătățiri Funciare și Ingineria Mediului

12:30 - Introducerea zootehniei de precizie în fermele de vaci de lapte (HORIZON 2020 – 696367). Speakeri: Vidu Livia, Popa Răzvan, Marin Monica, Mărginean  Gheorghe, Călin Ion, Facultatea de Ingineria și Gestiunea Producțiilor Animaliere

13:00 - Sisteme horticole verticale ecosustenabile – inovație 100% românească. Speakeri: Răzvan Bera, Aurora Dobrin, Ovidiu Jerca, Elena Ivan - Centrul de Cercetare pentru Studiul Calităţii Produselor Agroalimentare

13:30 - Tehnici de ultimă generație pentru obținerea plantelor horticole. Speakeri: Adrian Peticilă, Facultatea de Horticultură

14:00 - Performanță prin inovații. Noi orizonturi pentru cultura arbuștilor fructiferi. Speaker: Adrian Asănică - Facultatea de Horticultură

14:30 - Materiale biocompozite biodegradabile – o soluție sustenabilă pentru reducerea impactului asupra mediului. Speakeri: Mieluț Amalia Carmen, Popa Mona Elena, Popa Elisabeta Elena, Dănăilă-Guidea Silvana Mihaela - Facultatea de Biotehnologii

15:00 - Soluţii inteligente de păstrare a legumelor și fructelor prin tehnologii de ultimă generație. Speakeri: Andreea Stan, Liliana Bădulescu, Viorica Lagunovschi Luchian, Adrian Asănică, Centrul de Cercetare pentru Studiul Calităţii Produselor Agroalimentare

15:30 - Tehnologii moderne în cultura pomilor fructiferi. Speakeri: Stănică Florin, Mihai Cosmin - Facultatea de Horticultură.

SALA BĂLCESCU

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Programul operațional pentru pescuit și afaceri maritime

SALA EMINESCU

Asociația Națională pentru Zootehnie

10.00-14.00 – Simpozion: Ameliorarea - solutie esențiala în conceptul de zootehnie a agriculturii românești.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că, până la data de 31.10.2017 inclusiv, se depun cererile de plată a ajutorului pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură, aferente perioadei iulie - septembrie  2017 (trim. III al anului 2017).

Beneficiarii pentru care a fost emis acordul prealabil de finanţare pentru anul 2017 depun cererile de solicitare a ajutorului de stat însoţite de o situaţie centralizatoare privind cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în perioada iulie- septembrie, precum şi documentele prevăzute de Ordinul MADR  nr. 1727/2015 pentru aprobarea Procedurilor specifice de implementare şi control,  precum şi a formularisticii necesare aplicării schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură cu modificările și completările ulterioare .

În perioada 2017 - 2020, diferenţa dintre rata accizei standard, calculată prin actualizarea nivelului prevăzut în coloana 4 din anexa nr. 1 la titlul VIII "Accize şi alte taxe speciale" din Legea nr. 227/2015, cu completările ulterioare, potrivit art. 342 alin. (2) - (4) din acelaşi act normativ, şi rata accizei reduse prevăzută la alin. (2) se acordă ca ajutor de stat sub formă de rambursare.

Valoarea accizei pentru anul 2017 este de 1,4185 lei/litru.

Cererile de plată pot fi depuse de administrator/reprezentantul legal sau împuternicitul acestuia, caz în care împuternicirea este emisă de către administratorul /reprezentantul legal şi este însoţită de copia actului de identitate al persoanei împuternicite.

Desigur că niciun an nu este la fel ca altul. Asta este una dintre principalele axiome pe care le știe orice agricultor. Cu toate acestea, unii ani ies cu totul din tipare. Așa a fost și anul acesta, cel puțin pentru Arad. Așa susține dl Adam Alda, directorul adjunct al Direcției Agricole a județului.

Cine a pariat pe porumb a pierdut

„O parte din an a fost bună, iar cealaltă a fost proastă“, povestește dl Alda. Culturile recoltate în vară, în special grâul și orzul, au dat producții frumoase. În schimb, seceta care a urmat a făcut ca porumbul să fie compromis pe suprafețe întinse. Conform aprecierilor făcute de specialiștii DAJA, în unele zone a fost distrusă peste 80% din producție. Mulți fermieri nu au recoltat mai mult de 2.500 kg porumb/hectar. Din această recoltă, arenda, conform contractelor, a fost de 1.200 kg/ha. Uiumul pentru recoltare a fost de cca 600 kg/ha. Pentru acoperirea celorlalte cheltuieli nu mai rămân decât subvenția și în jur de 700 kg/ha. În zonă prețul inputurilor la un hectar de porumb se ridică la aproximativ 3.000 de lei, spune dl Alda. Deci, anul acesta profitul este zero sau aproape de zero pentru cei care au mizat doar pe porumb. Faptul e cu atât mai greu de acceptat cu cât anul trecut producția a urcat până la 14 tone/hectar în fermele mari, iar media județeană a fost de 5,8 tone/ha.

Programul „Tomate Românești“, un succes

„Lucrurile s-au schimbat foarte mult. Nu se mai poate vorbi despre o climă, ci numai despre microclimate“, constată directorul adjunct al DAJA. „Auzi că la Arad a plouat 20 de litri, 15 la Curtici și 40 de litri la Chișineu-Criș sau la Lipova. Nu se mai poate vorbi nici măcar la scara unui județ despre o zonare a climei. Schimbările climatice se simt tot mai mult“, consideră specialistul. Spre exemplu, în acest an până la începutul lunii septembrie, dl Dimitrie Muscă contabilizase în ferma sa de la Curtici un total de 370 litri/metru pătrat de apă din precipitații. Media multianuală este în zonă de 750 de litri...

Pe de altă parte, horticultorii au beneficiat de un sprijin important prin intermediul programului „Tomate Românești“. 229 de producători din județul Arad s-au înscris în program. 97 de fermieri au primit deja prima de 3.000 de euro pentru că au reușit deja din primul ciclu de producție să îndeplinească obiectivele. 50 dintre ei se află în comuna Apateu, unul dintre bazinele legumicole ale zonei. Acum, în ciclul al doilea al programului, cei aproape 90 de fermieri din zona comunei Seleuș, supranumită și Matca Aradului, promit a fi vedetele sezonului. Recoltele lor de toamnă se anunță frumoase. Totuși, la câțiva dintre ei, din cauza arșiței din ultimele luni, există riscul ca ciclul de recoltare să se încheie înainte de 1 noiembrie. Pentru aceștia, Direcția Agricolă a Județului a cerut o derogare de două săptămâni, astfel încât să fie contabilizată în cadrul programului și producția obținută pe 15 octombrie. Per total, se poate considera că acest program a avut succes. „Asta cu atât mai mult cu cât nu se vorbește de cifre, ci oamenii îi văd pe cei care au luat banii. Nu mai e vorba de povești, ci de ceva concret. Asta e cea mai bună reclamă: omul mulțumit“, consideră Adam Alda.

Ne așteaptă o toamnă cu vin bun

Cât despre programul pentru colectarea lânii, în județul Arad sunt peste 1.400 de fermieri cu peste 20 de oi. La trei kg/oaie înseamnă sub 100 lei/an, la 1 leu/kg și 20 de oi. Probabil că suma este prea mică pentru a tenta un producător să vină de la 100 km să predea lâna. În schimb, pentru cei care au peste 50 de oi, deja 150 de lei este o sumă ce acoperă măcar cheltuiala cu tunsul oilor, astfel că există o motivație, apreciază dl Alda.

Ambele programe au reprezentat un pas bun înainte. „La noi, în agricultură, dacă îi dai omului ceva nou și, mai ales, dacă îl vede pe vecin că a primit ceva, asta îl impulsionează să meargă înainte“, spune specialistul. Un an bun, cu toată seceta, se anunță pentru viticultură. În viile unde s-au aplicat tehnologii corespunzătoare – iar în județul Arad majoritatea viticultorilor folosesc astfel de tehnologii – se apreciază recolte cuprinse între 7.000 și 9.000 kg de struguri/ha. Adică exact producția optimă pentru obținerea unui vin de calitate. Un motiv în plus de bucurie este că populațiile specifice zonei, Cadarca de Miniș și Mustoasa de Măderat, au producții foarte bune. Aceste două branduri locale, alăturate pastramei de oaie de la ciobanii locali și pitei de Pecica, promit o toamnă frumoasă arădenilor.

Există potențial pentru crearea produselor tradiționale

În județul Arad au existat în jur de 40 de produse tradiționale atestate. Acum nu mai există decât trei. Schimbările de legislație au avut un rol determinant în această chestiune. Acum, cei responsabili încearcă să reclădească brandurile locale.

„Necazul este că toată lumea se uită la țăran, la cel care produce, cu gândul că face evaziune fiscală. Legislația nu este adaptată pentru acești producători, ci pentru marile firme. Rezultatul este că, de multe ori, acesta se descurajează“, consideră, prin prisma experienței sale, dl Alda.

Un exemplu concret în acest sens îl constituie mierea de prună, care este un echivalent arădean al magiunului de Topoloveni. Produsul a fost reatestat. Dar condițiile pe care legislația sanitar-veterinară le impune nu se prea potrivesc cu ce are fermierul acasă. Producătorii de magiun de prune nu prea au toalete în casă. Apoi, produsul se fierbe în cazane de cupru, pe care nu ai cum să le pui într-o încăpere închisă. Până la urmă s-a ajuns la un compromis. Rezultatul este că nici produsul nu mai e tradițional sută în sută, nici legislația nu se aplică pe de-a-ntregul. Producția se desfă­șoară cam o lună pe an și se rezumă la cca 150 kg. Așadar, o investiție mai mare nu se justifică. Iar dacă presăm producătorii, nu se va întâmpla decât că vor renunța la un produs tradițional. Printre puținele produse tradiționale ce mai există sunt cașcavalul de Șagu și plăcinta de Turnu. O altă categorie de produse este a celor tradiționale neatestate, cum sunt mezelurile obținute în gospodăriile țărănești.

În concluzie, gospodarii arădeni au potențialul de a crea și menține branduri locale, dacă vor fi sprijiniți de o legislație corespunzătoare. Iar în încheierea întregii discuții, ca o concluzie generală, directorul adjunct al DAJA consideră că 2017 a fost un an „bunicel“.

GALERIE FOTO

Alexandru GRIGORIEV

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță prelungirea până la 31 octombrie 2017 a sesiunii de primire a proiectelor de investiții în procesarea sau marketingul produselor agricole și pomicole finanțate prin submăsurile 4.2 și 4.2a din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

„Împreună cu Autoritatea de Management pentru PNDR am decis prelungirea sesiunii de depunere a cererilor de finanțare cu o lună, alocarea aferentă acestor submăsuri nefiind consumată până la acest moment. Trebuie să subliniez că, în această ultimă etapă din luna octombrie, punctajul este unul ușor de atins și astfel, există o șansă în plus pentru solicitanți să obțină finanțare pentru a dezvolta o investiție în domeniul procesării produselor agricole și pomicole. Pragul de calitate lunar, stabilit pentru perioada de depunere 1 – 31 octombrie 2017 este de 15 puncte pentru sM 4.2 și de 10 puncte pentru sM 4.2a.” a declarat directorul general al AFIR, Adrian – Ionuț CHESNOIU.

Alocarea financiară stabilită pentru sesiunea din acest an aferentă submăsurii (sM) 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole” este de 100 de milioane de euro. Până în prezent au fost depuse 46 de cereri de finanțare în valoare totală nerambursabilă de peste 41 de milioane de euro.

Alocarea financiară pentru sM 4.2a „Investiţii în procesarea/ marketingul produselor din sectorul pomicol” este de 12 milioane de euro pentru sesiunea din acest an, din care au fost solicitate până acum 1,6 milioane de euro.

Sprijinul nerambursabil acordat pentru procesarea produselor agricole și pomicole este de până la 50% nerambursabil, iar valoarea finanțării este de maximum 2,5 milioane/ proiect pentru sM 4.2 și de maximum 1,5 milioane/ proiect în cazul sM 4.2a.

Depunerea cererilor de finanțare se face on-line pe pagina oficială a Agenției, www.afir.info, până la termenul limită al sesiunii, respectiv 31 octombrie 2017, ora 16.00. Toți cei interesați să depună cereri de finanțare prin sM 4.2 și sM 4.2a, pot consulta gratuit Ghidul solicitantului și anexele aferente pe site-ul AFIR, la secțiunea „Investiții PNDR”.

Sursa: afir.info

Pe malul unui lac de aproape 1.000 de hectare, stăvilit de un baraj construit de Nicolae Ceaușescu cu scopul de a rea­liza aici o rezervă de apă pentru Capitală, se află un orășel cochet învecinat cu Bucureștiul. Mihăilești de Giurgiu este o urbe mică, aranjată pe lângă malurile lacului ce odinioară îi amenința existența, dar care, în pofida metamorfozei din ultimul deceniu, păstrează încă un parfum provincial, plăcut. La primăria orașului l-am găsit pe Mihai Dobre, un primar cu state vechi în conducerea autorităților locale din Mihăilești, care ne-a vorbit despre transformarea din comună în oraș și despre influențele Capitalei în viața de aici.

Transformarea reală a venit treptat

Mihăilești are aproximativ 8.000 de locuitori și este format din două cartiere – Tufa și Drăgănescu. Orașul mai are în componența sa două sate, și anume Popești, un sat renumit pentru cultivarea usturoiului, aflat pe locul vechii așezări geto-dacice Argedava, și Novaci.

 În 1989 comuna Mihăilești este transformată în oraș. Însă schimbarea realizată în titulatură nu a adus cu sine și un alt chip pentru oraș, susține primarul Mihăileștiului, pentru că aspectul și facilitățile care ar fi trebuit să existe într-un oraș lipseau. Abia odată cu venirea sa la conducerea primăriei au început să prindă viață proiecte dedicate orașului.

Primul proiect mare demarat, spune Mihai Dobre, a fost cel de realizare a infrastructurii de canalizare, apă și stație de epurare, toate date în folosință acum cinci. Astăzi, mica urbe din sudul țării are, asemeni oricărui alt oraș respectabil, infrastructură, străzi asfaltate, iluminat public, rețea de gaze (în momentul de față se lucrează la extinde­rea rețelei și în cartierul Tufa) și toate celelalte facilități de care au nevoie locuitorii lui.

„Lacul ar trebui să fie sub tutela autorităților locale“

Imaginea orașul Mihăilești este aproape inevitabil asociată cu cea a lacului de acumulare din proximitatea sa. Un luciu de apă de aproape 1.000 de hectare, 700 pe teritoriul Mihăileștiului, aparținând Apelor Române, și pe care primarul și l-ar dori sub tutela autorităților locale.

„Lacul este închiriat, iar ăsta este un dezavantaj pentru orașul Mihăilești. Practic, toată bogăția acestei ape, cu multe resurse piscicole, nefiind nevoie nici măcar să fie populată, este smulsă de firmele cărora li s-a închiriat. În opinia mea, dacă lacul ar fi preluat de autori­tățile locale, atunci acesta ar asigura un venit important pentru întreținerea orașului. Astfel am avea posibilitatea de a implementa proiecte piscicole în zonă, chiar turism piscicol. Lacul Mihăilești are un potențial important, dar eu, ca primar, nu pot face nimic pentru a-l dezvolta atâta vreme cât nu este sub administrație locală.“

Proiecte din banii primăriei

Mihai Dobre spune că gestionarea resurselor financiare ale orașului este o provocare continuă și că de multe ori banii sunt insuficienți pentru a dezvolta toate proiectele pe care și le dorește. Drămuiește fiecare ban ca acasă și stabilește prioritățile. Multe dintre realizările orașului au fost susținute de banii obținuți din taxe și impozite. Cele mai recente proiecte dezvoltate cu resursele administrației locale sunt construirea unei grădinițe, o școală pentru cartierul Tufa și satul Novaci, un parc de joacă și o stație ISU care deservește toate localitățile din jur.  Acum se lucrează la căminul cultural, iar în toamnă ar putea fi inaugurat. Următorul proiect al primarului din Mihăilești presupune construirea unei policlinici. Singurul impediment este lipsa unui teren pe care să fie ridicată construcția pentru că în momentul de față în oraș, în afara pământurilor retrocedate oamenilor, nu mai există foarte multe suprafețe intravilane libere. În opinia lui Mihai Dobre, din punctul de vedere al dezvoltării, orașul Mihăilești nu mai are nevoie de multe lucruri. Transformarea într-un oraș adevărat este aproape completă, spune primarul. Cu toate influențele Capitalei asupra vieții de aici, în orașul Mihăilești încă se face agricultură, însă nu individual, ci la nivel de asociație. Există câteva societăți care au comasat terenul și nu mai există nicio palmă de teren nemuncit. Sunt aproape 9.000 ha de cultură mare lucrate prin asociație. În schimb, animale sunt din ce în ce mai puține.

GALERIE FOTO

Laura ZMARANDA

Contribuția agriculturii la modificările climatice este comparabilă cu cea a despăduririlor, susține un grup de cercetători americani care au calculat cantitatea de carbon extrasă din sol ca urmare a lucrărilor agricole, informează Reuters.

Încălzirea globală se datorează, în principal, acumulării de dioxid de carbon în atmosferă de pe urma unor activități, precum arderea combustibililor fosili și tăierii copacilor care, altfel, ar absorbi gazele cu efect de seră precum dioxidul de carbon. Un studiu publicat în PNAS, o publicație editată de National Academy of Sciences, arată că, în ultimele două secole, o cantitate de aproximativ 133 miliarde de tone de carbon a fost scoasă din sol ca urmare a lucrărilor agricole.

Unul dintre autorii studiului, Jonathan Sanderman, specialist în sol la Woods Hole Research Center din Falmouth, Massachusetts, susține că acest studiu arată importanța agriculturii ca factor care contribuie la încălzirea globală. Sanderman subliniază că, deși solul absoarbe carbonul sub formă organică din plante și arbori pe măsură ce se descompun, agricultura a contribuit la diminuarea acumulării de carbon în sol.

"Este alarmant cât de mult carbon a fost pierdut din sol. Schimbări mici în cantitatea de carbon din sol pot avea consecințe importante cu privire la cât de mult carbon se acumulează în atmosferă", a spus Jonathan Sanderman. Potrivit acestuia, cele 133 miliarde de tone de carbon pierdute din sol ca urmare a agriculturii sunt comparabile cu cele 140 de miliarde de tone pierdute din cauza despăduririlor, cea mai mare cantitate pierdută după Revoluția Industrială.

Concluziile studiului arată potențialul pe care îl are solul terestru în a contracara încălzirea globală prin absorbția unei cantități mai mari de carbon grație unei gospodăriri mai bune a terenurilor agricole, precum și o mai bună diversitate și rotație a culturilor agricole.

Statele lumii au convenit la Paris, în anul 2015, să reducă emisiile de gaze cu efect de seră generate de arderea combustibililor fosili care sunt considerate vinovate de oamenii de știință pentru încălzirea planetei.

În luna mai a acestui an, însă, președintele Donald Trump a retras SUA din acordul de la Paris, susținând că documentul subminează economia și suveranitatea țării.

Sursa: AGERPRES

Gheorghe Alexandru este unul dintre cei mai cunoscuți fermieri din sudul țării, iar acest lucru se întâmplă atât datorită performanțelor agricole, cât și implicării acestuia în diverse proiecte care vizează dezvoltarea agriculturii. Lucrează 3.400 ha în județele Ialomița și Călărași, este membru LAPAR și, întrebat care ar fi sugestiile pentru ca agricultura țării noastre să devină tot mai performantă, fermierul a punctat trei idei principale de care ar trebui să țină cont autoritățile.

Sistemul de irigații

În primul rând, acesta a menționat refacerea sistemului de irigații, dar într-o altă manieră față de cum s-a intenționat până acum. „În ceea ce ne privește pe noi, fermierii, cred că am avea nevoie de sprijin să refacem sistemul de irigații, dar nu începând de la coadă la cap, așa cum s-a procedat. Și vă dau un exemplu: fac parte dintr-o organizație a utilizatorilor de apă și am avut un ajutor nerambursabil pentru repararea sistemului de irigații în valoare de 1 milion de euro pentru vreo 2.000 și ceva de hectare. Am făcut proiectul și am cheltuit o grămadă de bani, am încheiat contractul de finanțare, practic înainte de a începe lucrările și de a primi banii. Numai că hârtiile pentru proiect au durat aproximativ jumătate de an, iar în acest timp aducțiunea de la Dunăre și până la noi a fost devalizată. Deci am făcut un proiect, am cheltuit niște bani, dar fără să mai putem beneficia de acele fonduri, pentru că am fost nevoiți să renunțăm la el. Dar, privind înapoi, cred că a fost decizia corectă pentru că nu s-a mai întâmplat nimic în această privință. Iar când se vorbește de repunerea în funcțiune a sistemului de irigații sau de vreun fel de ajutor privind această problemă ar trebui început cu aducțiunea, cu infrastructura principală a sistemului, pentru că eu ca fermier, dacă aș vedea apa la ușa stației de pompare, cu certitudine m-aș apuca și mi-aș repara singur-sin­gurel rețeaua interioară și până la urmă cred că ar fi obligația mea să o fac. Însă aș face acest lucru dacă aș avea garanția că apa o voi avea la dispoziție în fiecare an. Și, mai mult decât atât, să am siguranța că este de calitate, adusă prin canale bine făcute, betonate și nu de pământ. Drept pentru care nu mai am de gând să mă apuc să modernizez până nu văd canalele betonate. Și eu cred că nu o să mă apuc niciodată, pentru că nu o să le văd!“, a punctat fermierul.

„Fermierii, la mâna altora“

Simplificarea procedurilor pentru accesarea fondurilor europene a fost un alt subiect despre care fermierul din județul Ialomița consideră că autoritățile ar trebui să intervină. Și nu este vorba doar despre birocrație, ci și despre persoanele care se ocupă în acest moment de consultanța în domeniu. „Cred că documentația pentru obținerea fondurilor europene este foarte laborioasă. Eu am lucrat la 2 proiecte de-a lungul timpului, unul pentru cultură mare și altul de irigații, deja amintit, alături de un om cu un caracter deosebit, domnul Chiosea, dar în general pe piața asta sunt multe persoane mai puțin oneste, care fac proiectele doar ca să ia banii fermierilor, fără să vadă dacă se și finalizează proiectul! De aceea mă gândesc că cine stabilește condițiile de accesare a fondurilor ar trebui să realizeze o reglementare despre ce trebuie să facă consultantul, ar trebui să întocmească un fel de chestionar pe care potențialul beneficiar să-l completeze. Dar ar fi necesar ca acest chestionar să poată fi completat de oricine și fiecare să se poată verifica ușor dacă are sau nu punctaj și apoi să-și vadă de treabă. Altfel fermierii sunt la mâna altora“, a mai adăugat Gheorghe Alexandru.

Sprijin pentru mediul rural

Nici persoanele din mediul rural nu au fost uitate. Mai mult decât atât, agricultorul a sugerat ca în fiecare sat să existe o persoană desemnată care să îi îndrume pe gospodari, astfel încât să poată deveni fermieri, dar și o cultură emblemă, așa cum de pildă se întâmplă la Matca. „Pentru locuitorii satelor ar trebui să facă cineva ceva, pentru că mulți sunt numiți fermieri, dar nu mai sunt așa. Ar putea fi, în cazul în care cineva s-ar ocupa să-i învețe cum să facă producție horticolă. Eu cred că aceasta nu se poate face în ferme foarte mari și nu-și găsește locul într-o astfel de exploatație, dar în cele de câteva hectare ar fi cel mai potrivit sector. De aceea spun că cineva ar trebui să-i îndrume, să-i ajute cu bani și mă refer la angajați ai statului care ar putea să se ocupe de acest lucru. Să repartizeze câte un om în câte un sat sau comună, bineînțeles ținând cont de competențele pe care le are fiecare. Și vă dau un exemplu: la Matca se vede din satelit câte solarii sunt, deci se poate face agricultură de performanță și la nivelul gospodăriilor!“, a conchis agricultorul.

Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr. 15, 1-15 august 2017 – pag. 6-7

Agenția Națională de Meteorologie prognozează că lunile iulie și august vor fi deosebit de secetoase și cu arșiță puternică.

În atenția agricultorilor trebuie să stea, cu precădere, culturile de porumb, floarea-soarelui, soia, sfeclă de zahăr ș.a. care își desfășoară ciclul de vegetație, cu etapele importante de înflorire-fructificare, chiar în această perioadă.

Perioada de toamnă-iarnă 2016-2017 și primăvara aceasta au fost relativ bogate în precipitații în majoritatea zonelor agricole. Depinde de modul cum a fost pregătit solul, dacă a avut suficientă permeabilitate pentru a înmagazina cât mai multă apă și de măsurile luate pentru a limita la minimum pierderile.

În această etapă, importantă este lucrarea de prășit. Ea trebuie efectuată cu cultivatorul echipat cu cuțite care au tăișul plat și execută tăierea buruienilor pe dedesubt, cât mai aproape de suprafața solului, fără să-l rănească, pentru a evita pierderile de apă prin evaporare. Buruienile tăiate rămân la suprafața solului, îndeplinind rolul de mulci care protejează solul și împiedică pierderea apei prin evaporare. În acest fel lucrarea de prășit îndeplinește și rolul de distrugere a buruienilor, care consumă de 2-4 ori mai multă apă decât plantele de cultură, dar și rolul de a crea un strat izolator, fără capilare la suprafața solului, împiedicând ridicarea apei.

Prin experiențe riguroase s-a demonstrat că, de exemplu, parcela de porumb prășită în mai a pierdut 1,8 mm/zi apă, iar cea neprășită 4,9 mm/zi.

Se vor efectua mai multe prașile, chiar dacă nu sunt buruieni, deoarece creează acel mulci natural la suprafața solului și astupă crăpăturile prin care pierderile de apă sunt cu 15-18% mai mari și de la mai mare adâncime.

Important este ca prin prașile să nu se răscolească și să nu se deniveleze solul. Se va avea în vedere că pierderile de apă nu au loc numai prin consumul de către buruieni și prin evaporare la suprafața solului, ci există și un consum productiv de apă prin procesul de transpirație a plantelor. Se poate interveni însă și în reducerea acestui consum de apă.

Astfel, printr-o fertilizare echilibrată se realizează o concentrație a soluției solului și în plante poate ajunge cantitatea necesară de elemente nutritive într-un volum mai mic de apă. Așa, de exemplu, consumul specific la grâul fertilizat este 349, iar la cel nefertilizat 928.

De asemenea, fertilizarea foliară stimulează o mai intensă activitate a sistemului radicular pentru a valorifica superior apa existentă în sol.

În ultimul timp se menționează un îngrășământ foliar SUN GUARD care, se spune, reduce cu 35% procesul de evapotranspirație.

De asemenea, prin măsurile de combatere a bolilor și dăunătorilor se contribuie la evitarea stresului general la care sunt supuse plantele în aceste condiții de secetă, iar în părțile atacate pierderile de apă prin transpirație sunt mult mai mari. Cine a avut inspirația ca la semănat să folosească soiuri (hibrizi) cu perioada de vegetație mai scurtă și mai rezistente la stresul hidric se descurcă și mai bine.

Este important ca, în condițiile cu deficit de apă în sol, să se regleze și densitatea plantelor. Dar cel mai important este ca lanul să fie compact, fără goluri. Într-un asemenea lan de porumb, de exemplu, se menține o umiditate atmosferică mai ridicată care determină atât reducerea transpirației plantelor cât și diminuarea pierderilor de apă prin evaporare la suprafața solului.

În ceea ce privește lipsa de goluri în lan și o densitate mai mare și uniformă a rezultat că parcela de porumb cu 70.000 plante/ha a pierdut 82 mm de apă, iar parcela cu 40.000 plante/ha a pierdut 114 mm de apă întrucât în lanul aerisit circulă mai ușor curenții de aer care antrenează apa.

Nu trebuie pierdute din vedere nici precipitațiile care mai cad în această perioadă, urmărindu-se captarea ultimei picături de apă.

S-a constatat că pe solul bine structurat, din precipitațiile căzute se pierd 1,5% și se infiltrează 85%, pe când pe solul fără structură se infiltrează 30-40%, iar restul se pierd.

De asemenea, se pierd 31-38% din precipitații pe solul lucrat și peste 80% în solul nelucrat.

În scopul unei mai bune acumulări și consumări a apei în sol s-a creat o substanță Solid Rain (ploaie solidă), un polimer care absoarbe de 500 ori mai multă apă decât volumul său. Această substanță se încorporează în sol la nivelul sistemului radicular al plantelor. În contact cu apa se transformă în gel care poate păstra 95-99% din excesul de apă din precipitații.

Ținându-se seama de toate aceste elemente, printr-o tehnologie de cultură adecvată, se pot obține recolte satisfăcătoare și în condiții de secetă.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Revista Lumea Satului nr. 13, 1-15 iulie 2017 – pag. 14-15

VREI O CARIERĂ ÎN DOMENIUL AGRO? Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Bucureşti oferă studenţilor săi un mediu academic modern, efervescent şi intercultural, menit să susţină atât dezvoltarea personală, cât şi profesională în domenii de actualitate, specifice ştiinţelor inginereşti şi celor biologice şi biomedicale.

Ce oferă?

USAMV Bucureşti are în componenţa sa 7 facultăţi: Agricultură; Horticultură; Ingineria şi Gestiunea Producţiilor Animaliere; Medicină Veterinară; Îmbunătăţiri Funciare şi Ingineria Mediului; Biotehnologii; Management, Inginerie Economică în Agricultură şi Dezvoltare Rurală, în cadrul cărora sunt 23 de programe de studii de licenţă şi 25 programe de studii de masterat, învăţământ cu frecvenţă şi învăţământ la distanţă/cu frecvenţă redusă.

Pentru anul universitar 2017-2018 Universitatea scoate la concurs 5.455 de locuri, dintre care 3.900 de locuri la studiile de licenţă, învăţământ cu frecvenţă şi învăţământ la distanţă/cu frecvenţă redusă şi 1555 locuri la studiile de masterat, învăţământ cu frecvenţă şi învăţământ la distanţă/cu frecvenţă redusă.

Prin intermediul programelor de studii de licenţă, masterat şi doctorat studenţii au oportunitatea de a dobândi competenţe corespunzătoare exigenţelor pieţei forţei de muncă, absolvenţii Universităţii având posibilitatea de a obţine rapid un loc de muncă după finalizarea studiilor conform pregătirii lor profesionale.
USAMV şi-a propus să răspundă nu numai laturii profesionale a vieţii de student, ci şi celei personale. Condiţiile, la nivel european,pentru formarea profesională, sunt dublate de condiţii, la fel de bune, de locuire şi depetrecere a timpului liber în cele două campusuri - „Agronomie - Herăstrău” şi „Medicină Veterinară - Cotroceni.

DE CE SĂ ALEGI USAMV BUCUREŞTI?

• Pentru că pregătirea practică reprezintă o componentă importantă a curriculei;
• Pentru că vei dobândi cunoştinţe teoretice şi practice în domeniul tehnologiilor agricole şi ştiinţelor economice;
• Pentru că vei deveni un bun manager cu temeinice cunoştinţe în domeniul economic;
• Pentru că îţi vei putea găsi un loc de muncă atât în producţia agricolă, cât şi în profile adiacente - cercetare, învăţământ, administraţie, asigurări, turism, agroturism, comerţ;
• Pentru că îţi vei putea administra propria afacere din domeniul agriculturii sau agroturismului;
• Pentru că ai posibilitatea de a alege între învăţământul la zi şi cel la distanţă;
• Pentru că facultatea acordă burse de excelenţă, merit şi sociale;
• Pentru că dispunem de o bază materială ce corespunde celor mai înalte standarde;
• Pentru că facultatea dispune deun centru de practică propriu la Bran, precum şi de autocar şi microbuz pentru deplasări;
• Pentru că dispunem de amfiteatre, săli de seminar dotate cu calculatoare, aparatură multimedia, internet full-time, două biblioteci moderne (peste 6000 de volume).

Studii universitare de licenţă: Învăţământ cu frecvenţă, cu durata de 4 ani:

Specializarea: Inginerie economică în agricultură:
- Bucureşti - 200 de locuri (80 la buget); Filiala Slatina - 100 de locuri (30 la buget); Filiala Călăraşi - 120 de locuri (30 la buget)
Specializarea: Inginerie şi management în alimentaţia publică şi agroturism
- Bucureşti - 400 de locuri (92 la buget)

Învăţământ la distanţă, cu durata de 4 ani:

Specializarea: Inginerie economică în agricultură – 225 de locuri
Specializarea: Inginerie şi management în alimentaţia publică şi agroturism – 250 de locuri

Pe parcursul studiilor, studentul poate obţine următoarele certificate: Certificat pentru pregătirea personalului didactic (Modul psiho-pedagogic), Certificat de auditor intern de mediu, Certificat de Manager al sistemului de managementul calităţii, Certificat de absolvire al cursului de contabilitate (CIEL), Certificat de Manager de proiect.

Sursa: APAR
http://presa-agricola.ro

Maria Cîrjă este una dintre femeile de succes ale agriculturii românești, iar acest lucru este susținut de fermieri, de competitori și de persoanele care observă îndeaproape evoluția acestui sector. În luna aprilie a celebrat 20 de ani de activitate în agribusiness, iar cu acest prilej ne-a oferit un interviu în care ne-a vorbit despre pregătirea sa ca agronom, despre parcursul profesional, dar și despre planurile de viitor.

De la Mălini la București și invers

Născută în comuna natală a poetului Nicolae Labiș, Mălini – județul Suceava, Maria Cîrjă este un exemplu care dovedește faptul că din lumea satului provin specialiști care fac cinste agriculturii românești. Traseul în acest domeniu l-a început odată cu înscrierea la Liceul Agricol din Fălticeni, în cadrul secției Horticultură. După cei 4 ani de cursuri, s-a hotărât să urmeze același traseu și a ales să se înscrie la Facultatea de Horticultură din cadrul Universității de Științe Agronomice și Silvice din București. „În anul 1988 admiterea la facultate a fost foarte dificilă, eram 11 candidați/loc. Mediile de promovare au fost foarte mari, iar selecția foarte riguroasă. Studiile s-au desfășurat într-un mediu de înalt profesionalism, am avut colegi foarte bine pregătiți, unii chiar proveneau din familii de agronomi și aveau altă experiență în spate. Apoi, profesorii dedicați și devotați și ei au contribuit enorm la dezvoltarea mea ca agronom“, a specificat Maria Cîrjă, director de marketing DuPont Pioneer pentru România și Republica Moldova.

Despre trecerea din provincie către Capitală, Maria spune că nu a influențat-o decisiv pentru că în cadrul facultății de Horticultură a regăsit livezile de pomi, via și florile cu care era deja obișnuită din anii copilăriei, dar și din liceu. Odată cu absolvirea facultății, în anul 1993, când lucrurile deja se schimbaseră și fiecare absolvent trebuia să își găsească de lucru, Maria avea să se reîntoarcă în comuna natală, unde pentru 1 an a fost profesor.

Cercetarea, un pas important

Primul an în câmpul muncii a fost, după cum susține aceasta, unul frumos și a avut un impact important în dezvoltarea personală și profesională, însă o întâmplare fericită avea să o readucă spre București. „Întoarcerea mea la București pot spune că a fost o întâmplare fericită, am venit să îmi ridic diploma de absolvire și m-am întâlnit cu un fost profesor care mi-a propus să merg către cercetare. Așa am avut ocazia ca pentru 2 ani și jumătate să lucrez la Institutul de Cercetare pentru Legumicultură și Floricultură Vidra. Acolo, în 1994, încă se lucra la un nivel înalt, terenurile nu erau retrocedate, iar cercetătorii pe care i-am întâlnit erau foarte bine pregătiți, atât pe segmentul protecției plantelor unde am lucrat eu, cât și în cadrul altor sectoare ale cercetării agricole. Pot spune că pe unii dintre ei i-am avut ca părinți spirituali și au contribuit la formarea mea profesională“, a mai adăugat Maria.

Trecerea în agribusiness

Activitatea în cercetare a fost o provocare căreia i-a făcut față cu succes și care i-a adus numeroase cunoștințe noi, dar și imboldul de a activa la un nivel tot mai înalt. Astfel, în cadrul unui târg agricol a avut ocazia să cunoască mai mulți manageri din cadrul companiilor străine private și tot atunci a primit propunerea de a schimba cercetarea cu activitatea comercială. „Când ești tânăr îți dorești foarte mult să schimbi lucruri în viața ta, așa eram și eu. Am văzut imediat o perspectivă în dezvoltarea mea profesională și am acceptat propunerea de a lucra în cadrul companiei Makhteshim Agan ca director tehnic. Acolo am avut ocazia să lucrez alături de persoane bine pregătite, oameni care m-au primit cu brațele deschise și m-au ajutat să învăț foarte repede lucruri pe care nu le știam și să devin în câțiva ani un specialist cunoscut în toată România. În acea perioadă fermierii erau deschiși către tot ce era nou, companiile străine veneau cu tehnologii noi, cu produse de protecția plantelor performante, care aveau să schimbe modul de abordare a procesului agricol. Eu eram cea care trebuia să înregistreze produsele noi în România, să le promovez bineînțeles și așa ajungeam ca în fiecare an să cunosc aproximativ 2.000 de fermieri. Aceștia credeau pe cuvânt ceea ce le spuneam și mă sunau după ce foloseau produsele spunându-mi că am avut dreptate. Prin profesionalism am reușit în cei 10 ani ca produsele să fie cunoscute și vândute în cantități foarte mari“, a declarat directorul de marketing Pioneer.

10 ani la Pioneer

Începând cu anul 2007, Maria a devenit puntea de legătură dintre fermieri și produsele companiei DuPont Pioneer. Maniera în care aceasta a reușit să se facă înțeleasă s-a observat în creșterile vânzărilor companiei, dar mai ales în fermele agricultorilor români la momentul recoltării. Cu fiecare campanie de marketing pe care aceasta a implementat-o, produsele Pioneer au fost mai bine cunoscute, mai utilizate, iar fermierii au aflat toate informațiile necesare, astfel încât să facă alegerea cea mai potrivită pentru propria fermă. „Acum 10 ani eram un începător în lumea semințelor, pentru că în orice domeniu, oricât de bine l-ai cunoaște, trecerea de la un loc de muncă la altul este un nou început, iar semințele sunt, pentru orice specialist agronom, o provocare. Sămânța este un organism viu, ale cărei rezultate sunt foarte ușor de măsurat, iar responsabilitatea pe care o ai în momentul în care promovezi un anumit produs este foarte mare și nu ai voie să greșești. Am avut marele noroc să lucrez într-o companie care aduce în piață produse premium, ale căror rezultate sunt foarte greu de atins de competitori. Iar dacă toată echipa, nu doar persoanele care se ocupă de promovare, este una profesionistă, succesul vine de la sine. În ceea ce mă privește, rezultatele de astăzi reprezintă munca constantă pe parcursul întregii activități, reprezintă ani plini de provocări, de învățare continuă și devotament. Activitatea profesională îmi ocupă aproximativ 80% din timp, iar fiica mea, Iris, a fost de mică alături de mine, a participat la unele campanii și pot spune că a contribuit enorm în dezvoltarea mea ca om“, a completat Maria.

Întrebată ce ar fi făcut dacă nu ar fi activat în domeniul agricol, aceasta a specificat faptul că cel mai probabil ar fi rămas la catedră, pentru că îi plac mult copiii și consideră important rolul profesorului care trebuie să știe cum să transmită cunoștințele.

Mulțumită de întreaga activitate, de reușitele din domeniu, Maria susține că și peste 20 de ani, dacă condițiile îi vor permite, ar vrea să fie un bun consilier pentru tânăra generație, care dorește să activeze în agricultură și să contribuie la dezvoltarea acesteia în țara noastră.

În același timp, și-ar dori ca tehnologiile moderne să nu lipsească din fermele și gospodăriile românilor: „Provenind din mediul rural, chiar dacă dintr-un sat de munte, tot aveam câteva prăjini în jurul casei care erau arate cu calul. Îmi amintesc tot din perioada în care eram acasă faptul că tata semăna porumbul împrăștiindu-l cu mâna, iar când recoltam aveam știuleți de maximum 10 cm, iar acum de pe o plantă de porumb se pot recolta chiar și 700 grame de boabe, ceea ce este mare lucru. În unele zone aceste lucruri încă se mai întâmplă, iar visul meu ar fi ca aceste aspecte să se schimbe și toată lumea să poată apela la tehnologiile de ultimă generație“, a conchis Maria Cîrjă.

GALERIE FOTO

Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr. 9, 1-15 mai 2017 – pag. 42-44

Mondializarea agriculturii bazate pe folosirea pesticidelor a dus la expunerea forțată la toxinele agrochimice a multor comunități. Argentina nu este, nici ea, o excepție. În loc să producă produsele alimentare de care țara are nevoie, argentinienii sunt obligați să cultive soiuri modificate genetic pentru export. În cadrul acestui proces, comunitățile sunt deposedate de suveranitatea alimentară și de diversitatea agricolă, fiind forțați să reziste unui atac violent al agrochimicalelor folosite, iar rezultatele nu au întârziat să apară.

Cercetătorii au pus în legătură pesticidele folosite în agricultură cu apariția unor defecte genetice rare în unele sate agricole argentiniene. Conform unei cercetări efectuate în provincia Chaco de către profesorul Andres Carrasco împreună cu biochimistul dr. Raul Horacio Lucero, genomul uman a suferit daune grave în această zonă a Argentinei, unde au fost folosite în exces agrochimicale periculoase pentru sănătatea umană. Profesorul Carrasco (azi decedat) și-a petrecut viața luptând pentru oamenii din Argentina și din lume care suferă de noi malformații congenitale și cancer cu debut precoce din pricina celebrului și controversatului glifosat, substanța activă din erbicidul Roundup.

În cercetările sale, profesorul Carrasco a găsit un cluster de cancer în regiunea „Pampa gringa (o zonă din centrul țării colonizată în special de imigranți italieni), un loc cultivat cu soia modificată genetic. Cercetătorul a constatat că rata mortalității din cauza acestor tipuri de cancer este dublă față de media națională. Colegul său, dr. Lucero, a confirmat concluziile, spunând: „Rezultatul cercetării este o confirmare oficială a ceea ce am denunțat ani de zile. Cazurile de cancer s-au multiplicat ca niciodată înainte în zonele cu utilizare masivă a pesticidelor“. Dr. Lucero a început cercetarea în urmă cu mai mult de două decenii, când a investigat malformații majore și defecte congenitale la populația din Chaco. Cei care au fost în contact direct cu pesticidele au fost cei mai expuși riscului.

Printre dezastruoasele urmări ale infestării oamenilor cu glifosat, cei doi specialiști au enumerat malformații ortopedice și genitale grave. „Niciodată nu am avut vreo îndoială că aceste defecte nu ar fi fost provocate de expunerea la agrochimicale în timpul celor mai incipiente stadii de gestație. Nu am publicat aceste comentarii deoarece ele necesită susținere prin studii epidemiologice, precum și prin măsurarea pesticidelor și a metabolițior lor în urină și sânge și prin măsurători ale nivelului de deteriorare a ADN-ului la acești pacienți, prin studii de genotoxicitate“, a spus dr. Lucerno.

La momentul actual, Institutul de Medicină regională, UNNE, este angajat într-un proiect de cerce­tare care să valideze descoperirile echipei formate din cei doi oameni de știință. „Toți pacienții sunt veniți din zone cu mari producții agricole și mamele acestor copii au fost expuse la pesticide în cel mai direct mod. Lucrând pe câmp, ele au fost expuse agro-chimicalelor spray-ate din avioane care tratau plantațiile“, a spus dr. Lucero.

Patrik SCORUȘ, student anul II, IMAPA, București

Revista Lumea Satului nr. 7, 1-15 aprilie 2017 – pag. 54

Lumea pare să atingă culmile civilizației. Suntem înconjurați de super tehnologii, de calculatoare inteligente, de roboți. În această lume artificială, care parcă vrea să ne devoreze, natura a rămas singura insulă de naufragiu. Iar oamenii care aleg această cale sunt tot mai mulți. Pentru că într-un final civilizația nu înseamnă doar progres tehnologic, ci și o viață conectată la sursele de energie nevăzute ale pământului, un trai în care respectul față de pământ este literă de lege. Andrei Lupșe și fratele său Lucian sunt de câțiva ani misionarii acestei credințe. Așa că au transformat moștenirea bunicilor, o gospodărie cu un hectar de pământ din Ulmoasa, Baia Mare, într-un centru educațional de permacultură. Un proiect similar altora din țară, dar care nu sunt nicidecum la fel de complexe precum acesta.

O mișcare ce a început peste tot în lume

„Foarte multă lume își dorește o viață mai sănătoasă, dar nu există atât de multă informație - cursuri, seminarii, workshop-uri - pe tema grădinăritul ecologic, a caselor naturale. Și atunci ne-am spus că trebuie să facem un centru educațional prin care să promovăm aceste lucruri.“ Și principiul s-a transformat din teorie în practică. Baza Ulmu, așa cum este promovat centrul de permacultură al fraților Lupșe, a devenit cunoscută în țară, dar mai ales în afara ei. Prin acest proiect străini de pe toate continentele au descoperit România și au venit aici pentru a învăța de la doi tineri români cum se face agricultură ecologică și cum își pot construi case naturale. Voluntarii interesați să petreacă timp la Baza Ulmu primeau gratuit cazare, masă și participau la cursuri teoretice, însă își aduceau aportul la construirea infrastructurii de la Baza Ulmu. Astfel, teoria se împletea cu practica pentru că prin aceste workshop-uri învățau cum se clădesc construcțiile ecologice sau cum se realizează grădinile fără sapă.

Era o experiență la finalul căreia plecau cu noțiuni teoretice și practice despre permacultură.

„Proiecte educaționale de agroecologie, permacultură, case naturale sunt peste tot în lume. Unele sunt gândite holistic, conectate ca și proiectul nostru, iar altele sunt specializate pe unul dintre aceste domenii. Practic, această mișcare a început peste tot în lume. În Australia, spre exemplu, conceptul de permacultură este foarte bine cunoscut. Încet-încet, această mișcare se simte și în Europa și chiar în România.“

Construcții naturale

În cinci ani Andrei și Lucian au schimbat chipul gospodăriei moștenite de la bunicii lor. Cu ajutorul voluntarilor, străini în mare parte, și chiar cu ajutorul sătenilor au reușit să construiască aici un ecodom din trei module, început de la fundație, zidărie, acoperiș de stuf cu racordări de pământ cu vegetație și piatră, o pivniță semiîngropată și au înființat grădini fără sapă care să asigure hrană sănătoasă. Fost absolvent al Facultății de Design din cadrul Universităţii Tibiscus din Timişoara, cu o pasiune pentru designul industrial, Andrei și-a propus să realizeze singur schițele construcțiilor ce aveau să fie înălțate la Baza Ulmu. Firește că pe parcursul lucrărilor s-a consultat cu diferiți arhitecți, însă doar pentru a se asigura că ideile sale pot fi realizabile.

„Deocamdată în România nu există meșteri care să construiască ecodomuri, așa că cei care vor să aibă o astfel de locuință trebuie să învețe cum să îl construiască. Asta am făcut și eu.“

La construcția unui ecodom intră cca un kilometru de sârmă ghimpată, 1.000 de snopi de stuf, 1.000 de saci de rafie cu pământ (tehnica super adobe). Sacii de rafie, deși nu sunt naturali, conțin puțină polipropilenă prin raportul cu conținutul de pământ (masă termică), așa că nu pot fi considerați nocivi. Pe lângă ecodom, s-a început și o nouă construcție hexagonală prin tehnica cordwood în care se folosesc bușteni din lemn și bârne lungi, cu acoperiș viu, cu ferestre rotunde. Scheletul și acoperișul acestei construcții este deja făcut. Urmează doar să fie pus acoperișul viu.

P

ermacultura – cultură agricolă permanentă - se bazează pe principii ecologice și biologice, iar sistemele sale sunt constituite astfel încât mediul să se autosusțină. Practic, este o modalitate de proiectare și design a așezărilor umane și sistemelor agricole perene, care imită relațiile existente în ecosistemele naturale.

Andrei și-a propus ca prin proiectul acesta să schimbe, chiar și în cea mai mică măsură, trendul de acceptare a industrializării de acum. Și asta nu poate fi realizat decât prin educație. În schițele sale sunt creionate o sală de clasă, alta de mese, căbănuțe de cazare, bucătărie și dușuri. Cu o astfel de infrastructură va putea oferi condiții mai bune participanților la seminarii. Baza Ulmu este încă în dezvoltare. O dezvoltare care trebuie susținută cu fonduri. De aceea, sistemul de voluntariat nu mai este valabil. În schimb, cei care vor dori să capete experiență teoretică și practică la centrul de permacultură pot participa contra cost la seminarii și workshop-uri. „Am studiat de-a lungul anilor arhitectura ecologică și designul în permacultură ca să oferim educație de cea mai înaltă calitate în argoecologie și construcții naturale. Baza Ulmu e o școală de permacultură unică, unde oameni de peste tot din lume vin sa învețe despre case naturale, grădinărit fără sapă, păduri comestibile și foarte multă informație utilă urmărind principiile de bază ale permaculturii. Ne-am dori ca pe viitor, la finalul workshop-urilor pe care le organizăm, să putem da oamenilor și o calificare pentru meșteri, ingineri agro­nomi sau arhitecți care vor să se specializeze pe domeniul ăsta.“ În funcție de durata lor, prețurile vor porni de la 100 de euro, bani care vor permite continuarea construirii infrastructurii.

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 3, 1-15 februarie 2017 – pag. 48-49

„Politicile agricole și de dezvoltare rurală vor trebui să asigure stimulente pentru ca sectorul agricol să devină un motor de creștere economică și o sursă de locuri de muncă pentru populația din mediul rural, odată cu garantarea veniturilor agricultorilor pentru a evita migrația spre urban. Considerăm că se impune accelerarea modernizării agriculturii prin implementarea unor reforme în domeniul cercetării și inovării în agricultură și elaborarea unui program național de cercetare, dar și prin adoptarea de măsuri care să conducă la comasarea terenurilor, finalizarea reformei funciare și identificarea de măsuri menite să contribuie la salvarea zonei montane“, declara premierul Sorin Grindeanu în fața camerelor reunite ale Parlamentului. Încă din primele zile ale acestui an, Guvernul și-a prezentat intențiile și direcțiile de acțiune.

În cele ce urmează vă prezentăm măsurile cuprinse în Programul de Guvernare în domeniul agriculturii, exact în forma în care ele au fost prezentate Legislativului.

În ce măsură se vor traduce în fapte, rămâne ca timpul să ne arate...

 1. Acordarea în timp util a subvențiilor pentru agricultură

Se vor promova măsuri cu caracter normativ și administrativ pentru acordarea la timp a subvențiilor, astfel: avans începând cu 15 octombrie și plata regulară începând cu 1 decembrie până la 31 martie a anului următor.

2. Refacerea și extinderea sistemului de irigații. Apă gratuită până la stația de punere sub presiune

Reabilitarea infrastructurii principale, de la priza de apă până la stațiile de punere sub presiune, pentru cca 2 milioane de hectare.

Programul se va desfășura în trei etape, urmând a fi reabilitate în total un număr de 86 de amenajări de irigații: în prima etapă, 2017-2020, vor fi reabilitate 40 de amenajări deservind o suprafață de 1,3 mili­oane hectare; în a doua etapă, 2018-2020, vor fi reabilitate 37 de amenajări deser­vind o suprafață de 490 mii hectare; în a treia etapă, 2019-2020, vor fi reabilitate 9 amenajări deservind o suprafață de 190 mii hectare.

3. Dezvoltarea sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor

Extinderea sistemului național antigrindină și de stimulare a precipitațiilor, evitarea pierderilor de producție prin calamitare, stimularea precipitațiilor în zonele aride și în perioadele critice privind consumul de apă pentru plante, prin operaționalizarea celor trei centre de comandă – Muntenia, Moldova și Transilvania și punerea în stare de funcționare a celor șapte unități de combatere Prahova, Moldova 1 Iași, Moldova 2 Vrancea, Mureș, Timiș, Oltenia, Maramureș.

4. Program de stimulare a producției vegetale, zootehnice și a acvaculturii prin înființarea unui credit de dezvoltare a afacerii cu garanții de stat

Acordarea de garanții de stat în procent de 80% din valoarea creditului de producție cu o dobândă de 2% peste dobânda ROBOR la un an și pentru un plafon de maximum 1 milion de euro.

5. Program de susținere pentru produse deficitare

Acordarea de sume fixe pe o perioadă de 8 ani la două produse dintre cele mai deficitare în balanța comercială.

Programul începe în anul 2017, prin selectarea, pe baza datelor statistice, a câte 2 produse agroalimentare deficitare. Primele produse (an 2017): tomatele și carnea de porc.

Scop: reducerea importurilor și asigurarea consumului din producție internă. Alocare suplimentară an de an : 240 milioane de euro.

Pentru produsele deficitare se acordă sprijin, după cum urmează:

● Tomate: suma de 3.000 de euro pentru

1.000 mp, în condițiile cultivării de soiuri românești și realizării unei producții de 2 kg/mp, care să fie predate centrelor de colectare odată cu justificarea producției obținute și a destinației acesteia.

● Carne de porc: suma de 10.000 de euro pentru un efectiv de 200 capete la îngrășat, în condițiile creșterii, îngrășării, sacrificării și livrării cantității de 20 tone carne de porc, odată cu justificarea producției şi a destinației acesteia.

6. Creșterea absorbției fondurilor europene

Modificări pentru PNDR: Refacerea ghidurilor, îmbunătățirea procedurilor, asigurarea cofinanțării și garantării (FGCR și FGCIMM).

7. Sprijin pentru angajarea tinerilor în agricultură, acvacultură şi industria alimentară

Angajatorul este scutit de la plata tuturor obligațiilor către stat ce decurg din acordarea drepturilor salariale în condițiile angajării a minimum 3 tineri cu vârsta sub 40 de ani, pentru o perioadă de cel puțin 1 an.

În acest program se ține cont atât de găsirea unui instrument atractiv pentru tineri pentru a se reîntoarce la sat și a lucra în agricultură, dar și pentru angajator care, fiind degrevat de o sarcină fiscală importantă, poate folosi sumele rămase pentru angajarea de forță de muncă tânără, având în vedere că aceasta este deficitară, iar în rândul tinerilor din domeniul rural se înregistrează cea mai mare rată a șomajului.

Angajatorul beneficiază de acest program prin creșterea numărului de salariați cu cel puțin 3 lucrători care îndeplinesc condițiile stabilite; tânărul angajat să aibă vârsta sub 40 de ani la angajare, iar menținerea angajatului să fie pentru cel puțin o perioadă de un an.

8. Realizarea unui program de pregătire de scurtă durată pentru lucrătorii din agricultură în parteneriat public-privat

Realizarea unui parteneriat public-privat între școlile liceale și fermierii agricoli constând în stabilirea de comun acord a unui program de pregătire de scurtă durată a lucrătorilor din agricultură în vederea însușirii cunoștințelor specifice muncii lor.

Școala are obligația de a întocmi și derula programa școlară și emiterea de diplome. Fermierul are obligația de a recruta și asigura locuri de muncă cursanților.

9. Program de înființare a centrelor de colectare şi procesare pentru legume/fructe și pentru unele produse de origine animală

Înființarea centrelor de colectare și procesare a legumelor/fructelor din bazinele legumicole/pomicole în vederea valorificării integrale a producției, evitarea pierderilor și creșterea veniturilor producătorilor agricoli, o bună aprovizionare a consumatorilor.

Înființarea de centre de colectare și unități de prelucrare a lânii și pieilor de ovine și caprine în vederea reducerii pierderilor crescătorilor de animale, reducerea poluării mediului înconjurător întrucât, în mare parte, acestea se aruncă/li se dau foc. Centrele de colectare vor avea capacități de păstrare în condiții optime a produselor și vor fi amplasate astfel încât să deservească o rețea națională cu puncte județene, zonale și locale.

10. Program de încurajare a activităților din zona montană

1 miliard de euro în 10 ani pentru:

● Protecția resurselor naturale.

● Densitatea echilibrată a populației în zona montană.

● Crearea și conservarea locurilor de muncă.

● Crearea și protejarea infrastructurii de acces.

● Elaborarea de politici și reglementări pentru încurajarea activităților specifice zonei montane, cu incidență asupra celor 28 de județe din acest areal, care să vizeze atingerea obiectivelor de mai sus.

11. Program național de cercetare-dezvoltare

Finanțarea Academiei de Științe Agricole și Silvice cu 100 milioane de euro, în vederea realizării de clustere de cercetare în care România are avantaj competitiv. Exemple: floarea-soarelui și cereale (INCDA Fundulea, SCDA Lovrin, SCDA Teleorman); ovine (ICDCOC Palas Constanța); legume (SCDL Buzău; Pomicultură ICDP Pitești-Mărăcineni).

Elaborarea unui program național de cercetare-dezvoltare agricolă pe perioada 2017-2020 în vederea realizării unei strategii integrate care să asigure adaptarea noilor tehnologii la condițiile de producție din România, vizând în special măsuri privind cercetarea aplicativă, inovarea și reducerea costurilor de producție pe fondul sporirii randamentului și calității produselor. Aplicarea soluțiilor financiare optime în vederea funcționării sistemului național de cercetare-inovare, precum și perspectivele de continuare a activităților, în concordanță cu solicitările producătorilor, încurajarea parteneriatului public-privat în cercetarea agricolă.

12. Program de încurajare a agriculturii ecologice și a produselor tradiționale

● Înființarea Laboratorului național pentru certificarea produselor ecologice și tradiționale.

● Realizarea unor centre de informare pentru producători privind facilitățile acordate.

● Elaborarea de reglementări privind încurajarea activităților agricole și nonagricole în scopul garantării veniturilor, menținerii tradițiilor, evitarea migrației și asigurarea unor produse de calitate destinate, cu preponderență, pieței naționale.

13. Reforma instituțională a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și a instituțiilor din subordine

Eficientizarea activității structurilor aflate în minister și a instituțiilor din subordinea și coordonarea acestuia. Extinderea atribuțiilor Agenției Domeniilor Statului privind politica de comasare a terenurilor prin participarea activă pe piața funciară. Întărirea rolului organizațiilor profesionale, îmbunătățirea și permanentizarea dialogului. Înființarea unui departament de industrie alimentară și politici comerciale în cadrul MADR.

14. Facilități pentru fermierii români

● Eliminarea impozitului pe terenurile agricole lucrate.

● Impozit zero pentru tractoare și utilaje agricole.

● Cadastrarea, de către stat, a tuturor terenurilor agricole până în anul 2020.

15. Program de Măsuri legislative pentru sectorul agricol

● Revizuirea legislației din agricultură cu privire la achiziționarea terenurilor.

● Revizuirea legislației din agricultură în vederea îmbunătățirii acesteia și a eliminării reglementărilor paralele – Codul Agriculturii.

● Simplificarea legislației și a procedurilor privind formele de sprijin din agricultură pe principiul „o singură cerere la o singură instituție“.

● Îmbunătăţirea legislaţiei cu privire la trasabilitatea produselor agroalimentare.

● Realizarea unui sistem unitar de monitorizare a produselor intrate pe piaţa de consum care să facă posibilă eliminarea din „faşă“ a produselor contrafăcute sau neconforme care pot afecta sănătatea consumatorului.

● Crearea de fonduri mutuale agricole pentru stabilitatea veniturilor în cazul volatilității prețurilor la produsele agricole sau a produselor înregistrate.

● Revizuirea cu celeritate a legislației referitoare la managementul ambalajelor, ecarisaje și dejecții.

Revista Lumea Satului nr. 2, 16-31 ianuarie 2017 – pag. 10-12

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează potenţialii beneficiari că, până la data de 31.01.2017 inclusiv, se depun cererile de plată a ajutorului pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură, aferente perioadei 01 octombrie - 31 decembrie 2016 (trim. IV al anului 2016).

Beneficiarii pentru care a fost emis acordul prealabil de finanţare pentru anul 2016 depun cererile de solicitare a ajutorului de stat însoţite de o situaţie centralizatoare privind cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în trimestrul respectiv, precum şi documentele prevăzute de Ordinul MADR  nr. 1727/2015 pentru aprobarea Procedurilor specifice de implementare şi control, precum şi a formularisticii necesare aplicării schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.

Ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a diferenţei dintre acciza standard şi acciza redusă (stabilită la 21,00 euro/1000 litri) pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură, a cărui valoare unitară, determinată potrivit prevederilor art. 218 din Legea  nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, este de 1,7975 lei/litru.

Pentru sectorul vegetal, cererile de plată se depun însoţite de următoarele documente:

• situaţia centralizatoare a cantităţilor de motorină achiziţionate şi utilizate la lucrări mecanizate, aferente perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 9 din ordin;
• documente care dovedesc cantitatea de ciuperci produsă, după caz;
• copie a facturilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanţilor;
• copie a documentelor de identitate şi/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări faţă de cererea de acord prealabil pentru finanţare;
• adeverinţă în original de la Registrul agricol, cu suprafeţele aflate în exploatare, în cazul în care au intervenit modificări faţă de cererea de acord prealabil pentru finanţare;
• adeverinţă în original de la Direcţia pentru agricultură judeţeană, pentru suprafeţele plantate cu vie nobilă, în cazul în care au intervenit modificări faţă de cererea de acord prealabil pentru finanţare.

Pentru sectorul zootehnic, cererile de plată se depun însoţite de următoarele documente:

• situaţia centralizatoare a cantităţilor de motorină achiziţionate şi utilizate aferentă  perioadei pentru care solicită acordarea ajutorului de stat prin rambursare;
• copie a facturilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanţilor;
• situaţia privind calculul efectivului rulat/efectivului mediu realizat, întocmită de beneficiar şi vizată de medical împuternicit de liberă practică, după caz, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 10;
• copie de pe cererea depusă de către apicultori la consiliul local în vederea asigurării acestora de vetre de stupină temporare sau permanente;
• copie a documentelor de identitate şi/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări faţă de cererea de acord prealabil pentru finanţare.

Pentru sectorul îmbunătăţiri funciare, cererile de plată se depun însoţite de următoarele documente:

• situaţia centralizatoare a cantităţilor de motorină achiziţionate, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorului de stat prin rambursare;
• copie a facturilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanţilor;
• situaţia centralizatoare a cantităţilor de apă pentru irigaţii, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr.11 din ordin;
• copie a facturilor de apă din care să reiasă volumul de apă consumat de către beneficiar;
• situaţia suprafeţelor irigate, pe structuri de culturi, aferentă perioadei pentru care se solicit ajutorul de stat;
• copie a documentelor de identitate şi/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări faţă de cererea de acord prealabil pentru finanţare.

Cererile de plată pot fi depuse de administrator/reprezentantul legal sau împuternicitul acestuia, caz în care împuternicirea este emisă de către administratorul /reprezentantul legal şi este însoţită de copia actului de identitate al persoanei împuternicite.

De asemenea, vă informăm că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură va efectua, în perioada imediat următoare, plățile pentru diferența aferentă cantităţilor de motorină utilizată în agricultură pentru trimestrul III 2016, aprobată prin Ordinului MADR nr.3/11.01.2017.

Diferenţa cantităţilor de motorină este de 66.267.838,808 litri iar valoarea totală a ajutorului de stat aferent este de 119.116.651, 00 lei.

Cele mai mari 500 de companii din România au însumat, în 2015, o cifră de afaceri de peste 504 miliarde de lei, respectiv 113 miliarde de euro, reprezentând 41,24% din totalul rulajului economiei naționale, relevă topul întocmit de Forbes România în 2016. Potrivit datelor Registrului Comerțului, calculate în baza situațiilor financiare depuse de 654.000 de companii, cifra de afaceri a crescut, anul trecut, cu 5%, ajungând la 1.222 miliarde de lei (271 miliarde de euro), specialiștii apreciind că a fost cel mai bun rezultat din businessul românesc ca profit și afacere. Totuși, unii spun că nu a fost atins anul de referință 2008, când cifra de afaceri s-a situat la 300 de miliarde de euro. În acest clasament și-au făcut loc și 32 de firme din agricultură, dar numai 10 dintre acestea activează direct în producție.

Într-un Top 10 al celor mai importante și profitabile companii se situează Automobile Dacia-Pitești (19,16 miliarde de lei, cu un număr mediu de angajați de 13.884 ), unitate care se menține pe prima poziție pentru al treilea an consecutiv, aceasta fiind urmată de OMV Petrom Marketing (14,77 miliarde de lei, 222 de angajați), OMV Petrom SA (13,668 mld. lei, 15.581 de angajați), Rompetrol Rafinare SA (9,811 mld. lei, 1.173 de angajați), Kaufland România (9,174 mld. lei, 13.263 de angajați), Rompetrol Downsteam (8,24 mld. lei, 1.577 de angajați), British American Tabacco România Trading (7,35 mld. lei, 715 angajați), Lukoil România (5,43 mld. lei, 2.986 de angajați), Carrefour România (5,15 mld. lei, 7.985 de angajați) și E.on Energie România (4,84 mld. lei, 183 de angajați). Între primele zece se situează o singură companie cu capital de stat majoritar românesc, E.on Energie România (51%), dar Ministerul Economiei mai deține un pachet de acțiuni și la OMV Petrom (20, 63%).

Un singur român în Top 20

În clasamentul primelor 20 de afaceri se situează, printre multinaționale, o singură afacere cu capital integral autohton, Dedeman Bacău (locul 17), deținută de frații Dragoș și Adrian Pavăl. Compania, care are 7.656 de angajați în toată țara, a raportat o cifră de afaceri de 4,36 miliarde de lei, în creștere cu aproape 900 de milioane de lei față de 2014, și un profit net de 593 milioane de lei. De altfel, Dedeman și-a spulberat concurența străină în bricolaj, firme care au făcut carieră în lume neputând să țină piept investitorilor români.

Mai mulți traderi de cereale în Top 100, dar niciun agricultor român printre ei

Deseori se spune că, în agricultură, comercianții și intermediarii câștigă mult mai mult decât producătorii. Că lucrurile stau așa o dovedește și acest top. Patru companii – și niciuna cu capital românesc – se găsesc în primele 100 mari afaceri din România și toate activează în zona tranzacțiilor de cereale (acestea dețin cele mai mari silozuri din România). A cincea, Bunge România, provine din industria uleiurilor, iar ultima din Top 100 se ocupă și de comerțul cu cereale și oleaginoase, carne și vite, dar și cu inputuri agricole. De reținut, toate au depășit un miliard de lei cifră de afaceri:

• Locul 44, ADM România Trading SRL București (parte a firmei mamă fondată în 1902, în SUA), 2,38 miliarde de lei cifră de afaceri în 2015;

• Locul 45, Ameropa Grains SA România (parte a Grupului Ameropa Elveția), cu sediul în Constanța, 2,376 miliarde de lei cifră de afaceri;

• Locul 51, Cargill Agriculture București (companie americană înființată în 1865), 2,092 miliarde de lei;

• Locul 78, Nidera București, companie chinezo-olandeză, 1,56 miliarde de lei cifră de afaceri în 2015;

• Llocul 86, Bunge România, cu sediul în Buzău, 1,33 miliarde de lei (în România s-a impus prin mărcile Floriol și Unisol; a fost fondată în 1818, în Olanda, astăzi fiind o companie la nivel global, cu sediul central în SUA);

• Locul 98, Agricover – Ilfov, 1,189 miliarde de lei (firma este înființată în 1990 de un iranian stabilit în România. Compania este furnizor de soluții complete pentru agricultură – semințe, pesticide, îngrășăminte, ocupându-se, într-o pondere de 55% din afacere, și de comerțul cu cereale și animale).

Primul producător român, pe locul 157; prima fabrică de ulei românească, pe locul 166

Prima afacere sută la sută românească și-a făcut loc în acest clasament abia pe poziția 157. Este vorba despre Comcereal Dolj, grup înființat de Mihai Anghel în 1993, dar dezvoltat din 1999, odată cu achiziționarea Cerealcom. În prezent, firma operează în partea de sud-vest a României, acoperind cultivarea și comercializarea cerealelor, a plantelor oleaginoase, atât pe piața internă, cât și internațională (Grecia, Italia, Germania, Cipru, Spania, Turcia, Egipt, Libia).

În 2015, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 726 milioane de lei. Un loc în intervalul 100-200 mai ocupă:

– Agrana România (126), companie austriacă din domeniul industriei de zahăr, cu fabrici la Roman, Buzău și Țăndărei, 929 milioane de lei;

– CHS Agritrade România (134), parte a cooperativei CHS din SUA, 898 mil. lei cifră de afaceri și activitate în comerțul cu cereale, semințe și furaje;

– Bunge Banube Trading Buzău (138), companie a grupului Bunge, situat deja în top pe locul 86, care se ocupă de comerțul cu materii agricole, cu o cifră de afaceri de 869 milioane de lei;

– Prutul Galați (166), 736 milioane de lei cifră de afaceri în 2015. Compania este cu capital integral românesc, fiind unul dintre principalii producători de ulei vegetal și unul dintre cei mai importanți jucători din industria de agribusiness din țară.

Alți 9 români în Top 500

În restul clasamentului, de la 200 la 500, se regăsesc mai mulți investitori autohtoni, cu afaceri fie în producția și comerțul de cereale, creșterea animalelor și procesarea cărnii, fie în industria de profil (procesare lapte, sfecla de zahăr, floarea soarelui), fie în furnizarea de servicii pentru agricultură sau industria de îngrășăminte chimice. Poziția firmelor, ca rulaj economic în 2015, fie că au sau nu acționariat românesc, este următoarea:

• Locul 220, Agro-Chirnogi Călărași, 567 milioane de lei (patroni libanezi cu cetățenie britanică);

• Locul 234, Alcedo București, 529 milioane de lei (afacere românească în domeniul distribuției de produse de protecție a plantelor, semințe și îngrășăminte chimice);

• Locul 255, Danone București, 484 milioane de lei (grup francez care activează în procesarea laptelui și fabricarea brânzeturilor);

• Locul 276, Albalact Alba, 450 milioane de lei (grup fondat de români, preluat de o firmă franceză);

• Locul 277, CrisTim 2 Prodcom București, 448 milioane de lei (firmă românească din industria cărnii);

• Locul 329, Interagro SRL Teleorman, 375 milioane de lei (firmă românească, agricultură, energie, industria chimică);

• Locul 337, Agricola Internațional SA Bacău, 365 milioane de lei (societate mixtă româno-germană de creștere a păsărilor, abatorizare, procesare carne și comerț);

• Locul 338, Agricost Brăila, 365 milioane de lei (afacere autohtonă în producția de cereale);

• Locul 353, Floarea Internațional SRL București, 347 milioane de lei (agricultură și procesare oleaginoase, societate românească preluată de Trans Oil Group, firmă cu sediul la Chișinău, fondată de un magnat american cu origini gruzine);

• Locul 355, Monsanto România, Ilfov, 346 milioane lei (SUA – producător și furnizor de semințe și tehnologii agricole);

• Locul 357, Agrana Buzău, 344 milioane de lei (Austria, industria zahărului);

• Locul 365, Fabrica de lapte Brașov, județul Covasna, 338 milioane de lei (acționariat elen, unitate de procesare lapte și brânzeturi);

• Locul 373, Vel Pitar, Vâlcea, 333 mil. lei (firmă românească de panificație);

• Locul 409, Pioneer HI-Bred România, Ilfov, 313 mil. lei (SUA – producător și furnizor de semințe și tehnologii agricole);

• Locul 414, Recunoștința Prodcomimpex Prahova, 309 mil. lei (antreprenor român, creștere vaci cu lapte, fabricare brânzeturi și industria cărnii);

• Locul 429, Rodbun Grup, București, 301 mil. lei (antreprenoriat autohton, producție și comercializare, multiplicator de semințe de cereale);

• Locul 430, Zahărul Oradea, Bihor, 300 mil. lei (acționariat german, industria zahărului);

• Locul 458, Avicola Buzău, 284 mil. lei (antrepre­noriat autohton, producția și comercializarea de furaje, pui și ouă pentru incubat);

• Locul 471, Agrisol Internațional, Prahova, 276 mil. lei (creștere pui, abatorizare, acționariat libanez);

• Locul 473, Interagro SA București, 275 mil. lei (afacere românească din agricultură, energie, industria chimică);

• Locul 484, Plantagro Com Vaslui, 266 mil. lei (afacere românească în producția de cereale).

Ar mai fi de precizat că mai multe companii (Bunge, Agrana, precum și cele controlate de Radu Timiș și Ioan Nicolae) s-au divizat în mai multe grupuri de firme, fiecare dintre acestea situându-se în Top 500.

Maria Bogdan

Revista Lumea Satului nr. 24, 16-31 decembrie 2016 – pag. 8-10

Institutul Național de Statistică a dezvoltat o aplicație denumită „Atlasul agricol“, instrument care permite vizualizarea de date sub formă de hărți și grafice dinamice privind suprafața agricolă, producția de legume, fructe și cereale, precum și efectivele de animale și producția de carne la nivelul fiecărui județ. În unele cazuri, cifrele sunt structurate pe 10 ani (producția de fructe, suprafața arabilă), ultimul an înseriat fiind 2014. Cu alte cuvinte, aplicația nu este actualizată, dar este singura care concentrează la un loc datele privind agricultura României. Pentru alte secțiuni, cum ar fi efectivele de animale, datele se referă doar la anul 2014.

Suprafața arabilă, în scădere sensibilă

Folosind graficele puse la dispoziție, fiecare județ poate afla în ce măsură a scăzut sau a crescut suprafața arabilă în intervalul 2005-2014. Iar lucrurile nu stau din punct de vedere statistic atât de rău cum se vehiculează în spațiul public, multe informații creând uneori imaginea unui dezastru național. Spre exempli­ficare, vă oferim situația din județele pozițio­nate în zonele de câmpie. Vom vedea că în câteva suprafața arabilă a crescut, iar Satu Mare conduce detașat la acest capitol, cu un plus de 8.100 ha. La polul opus, în Ilfov, de pildă, 7.500 ha au fost scoase din circuitul agricol, pesemne în favoarea construcțiilor, știindu-se faptul că zona are și cel mai mare ritm de dezvol­tare economică din ultimii 8-10 ani. Datele MADR arată că, în 2007, România deți­nea 9,423 milioane de hectare de arabil, iar în 2013 acesta ar fi scăzut la 9,389 milioane de hectare (minus 34.000 ha), ceea ce ar însemna o viteză de scoatere din circuit de 4. 847 ha/an.

Cereale, plante tehnice și cartof

Statistica MADR vorbește despre o suprafață cultivată cu cereale (grâu, orz, ovăz, porumb, orez) de 5,4 milioane de hectare, în 2014, față de 5,1 milioane de hectare, în 2007 (o creștere de 300.000 ha). În opt ani, dacă datele sunt reale, producția toată de cereale aproape că s-a triplat, crescând de la 7,8 milioane de tone, în 2007, la 22 de milioane de tone, în 2014. Suprafața cultivată cu plante tehnice era, în 2007, de 1,34 milioane de hectare, iar în 2014, de 1,496 milioane de hectare, cu o producție de 1,04 mili­oane de tone în 2007 și de 3,46 milioane de tone, în 2014. Suprafața ocupată cu cartof a scăzut substanțial, de la 268.000 ha, în 2007, la 198.500 ha în 2014. În schimb, producția totală a rămas aproape neschimbată, crescând pesemne randamentul la unitatea de suprafață (3,7 milioane de tone în 2007 și 3,5 milioane de tone în 2014).
(vezi tabel în revista tipărită)

Pomicultură

În schimb, în pomicultură se poate vorbi despre un regres continuu. Potrivit datelor centralizate la MADR, suprafața ocupată cu livezi era, în 2007, de 206.000 ha, iar în 2014, de 145.500 ha (minus 60.500 ha, cu un ritm de scădere de 7.652, 5 ha/an). Consecință directă, așa cum cel puțin ne informează „Atlasul agricol“: producția de fructe a scăzut uneori dramatic, cel mai mare declin fiind înregistrat în bazinele pomicole din estul și nordul țării, dar și în Subcarpații Meridionali (excepție făcând Vâlcea, la producția de prune, și Argeș, la producția de mere).
(vezi tabel în revista tipărită)

Zootehnie

În anuarul statistic al României, în 2014 efectivele de animale erau următoarele: bovine – 2.068.900 de capete, în scădere cu 750.100 capete față de 2007; porcine – 5.041.800 capete, în scădere cu 1.523.200 de capete comparativ cu 2007; ovine și caprine – 10.935.400 capete, în creștere cu 1.601.400 de exemplare față de 2007; păsări – 75.500.000 de capete, în scădere cu 6.540.000 față de 2007. Foarte interesant de urmărit ar fi distribuția efectivelor de animale în diverse județe ale țării. Cifrele, dacă vreți, sunt strâns legate de situația economico-socială din anumite zone, cu o concentrare a dezvoltării în vestul țării și oarecare minusuri în sudul și estul țării. În tabelele următoare aveți o situație cu primele cinci județe care dețin cele mai mari efective de animale.
(vezi tabele revista în tipărită)

Maria BOGDAN

Revista Lumea Satului nr. 24, 16-31 decembrie 2016 – pag. 12-14