Despre biotehnologii se poate discuta și altfel decât ca despre Bau-Bau! De aceea am ales să dedicăm o rubrică în revistă pentru a schimba ceva în modul de a privi noile tehnici de ameliorare pe care se bazează agricultura din cele două Americi. Un loc unde cercetătorii își vor da mâna cu cei care au nevoie de mintea și știința lor. Vom invita aici oamenii care știu cu ce se mănâncă biotehnologia ca apoi fiecare dintre noi să priceapă ceva.

Ceea ce se întâmplă însă pe bătrânul continent (chestia cu bătrânul continent nu poate fi o scuză pentru conservatorism!) din punctul de vedere al folosirii biotehnologiilor în agricultură seamănă cumva cu puritanismul american de fațadă. Pe de o parte suntem împotriva cultivării de plante modificate genetic, dar nu avem nimic împotrivă de a le folosi pentru nevoile curente deoarece Uniunea Europeană importă peste 70% din necesarul de proteină din statele care folosesc în cultură soia OMG.

Cam la fel procedau și puritanii cu femeile de moravuri ușoare, le condamnau ziua și le frecventau noaptea! De altfel, aproape peste tot în lume se practică acest dublu standard, să-i spunem politic. La noi chiar la cel mai înalt nivel. Nu pot uita cum un premier român era de acord cu investițiile de la Roșia Montana, dar ca deputat a votat împotriva proiectului. Am tot auzit poziții dintr-acestea absolut aberante, practic de dedublare personală în funcție de locul, costumul sau mai știu eu ce alt acaret le-ar oferi un motiv de rotire ideatică inversă. Nici măcar actorii nu pot juca așa de abrupt deoarece au anumite înclinații native spre comedie sau tragedie.

Natura are regulile ei

Dar să trecem înapoi la biotehnologie, care este, pot spune, unul din răspunsurile oferite de natură, prin intermediul omului, pentru amânarea destabilizării grave a echilibrului ecosistemului planetar. O soluție pentru limitarea folosirii pesticidelor din ce în ce mai drastic, cu urmări de neînchipuit în adaptarea speciilor de dăunători prin fenomenul natural de rezistență la aceste substanțe.

Natura are normele ei, una dintre aceste reguli fiind evoluția continuă a ecosistemelor şi, evident, a populațiilor acestora. Altfel lumea actuală ar fi trebuit să dispară demult, precum dinozaurii. Adaptarea la schimbările de mediu este poate cel mai mare atu al omului. Avantaj cu care a putut să ajungă în vârful piramidei evolutive. Dar asta nu ne garantează că vom şi rămâne acolo deoarece o altă importantă regulă a naturii este cea a reducerii drastice a numărului de indivizi dintr-o specie, atunci când echilibrul major al unui ecosistem este profund dereglat. Nevoia de hrană pentru specia umană, care numeric se află într-o creștere geometrică, s-ar putea să depășească mult mai rapid decât ne-am aștepta limita confortului. Iar foametea este principalul resort pentru declanșarea de conflagrații. Atât pentru luarea în stăpânire a resurselor de către cei mai puternici, dar și pentru reducerea populațiilor care concurează pentru aceste resurse. Deci, singura garanție pentru o pace durabilă este asigurarea acestor resurse care să satisfacă nevoile primare ale ființei umane. O ființă care a alunecat, cu prea mare viteză, într-o spirală a consumului deșănțat, consum care alimentează idiot tocmai uraganul distrugerii.

Nu vreau să neliniștesc pe nimeni, dar, dacă nu vom înțelege rostul evoluției continue, vom fi dați la o parte de roata istoriei planetare.

Așa că România poate deveni, și deja devine, o sursă de resurse alimentare pentru oamenii din alte zone geografice, acolo unde necesarul nu poate fi asigurat natural. Dacă aceste zone erau, până acum o jumătate de veac, lipsite total de efervescența consumului haotic, economia consumistă a pătruns aproape peste tot, într-o foame de căutare de alte resorturi care să mențină actualul sistem de producție. Un sistem care se îndreaptă RAPID spre COLAPS!

Se pare că la acest moment doar biotehnologiile sunt în măsură să ofere omenirii un răgaz pentru o schimbare de paradigmă economică și, cei care nu înțeleg acest rost, vor avea cel mai mult de suferit. Iar considerarea biotehnologiilor ca un lucru dăunător este cea mai naivă abordare din perspectiva progresului universal actual, asigurat de tot felul de alte tehnologii care erau privite, la vremea lor, ca declanșatoare ale iadului pe pământ!

Tudor CALOTESCU

Doar o bancă agricolă românească, poate a fermierilor, ar putea fi un cap de pod pentru o agricultură cu potențial. Nu lozincile rostite cu patimă jucată, din ce în ce mai fals, pot face agricultura să crească. În niciun caz! Nici fondurile care să acopere x% din pagube, doar cât să nu explodeze mămăliga. Nici amărâtele de subvenții (deși cine le privește din afară are o cu totul altă percepție, aceea că fermierii sunt cumva favorizați – o percepție care adâncește „grija“ pentru capra vecinului), parcă venite să adâncească cumva decalajul cu Europa. Ci o finanțare pe termen lung, cu dobânzi care să acopere doar întreținerea acestei, deocamdată, fantomatice bănci.

Capitalismul nu se poate face fără capital, iar fermierii au nevoie de capitalizare. De întărirea constantă a veniturilor nete care să le poată asigura marje de investit. Nici agricultura nu se poate dezvolta fără finanțare. Doar cu subvenții supuse și ele pe alocuri unei impozitări absurde.

Cu ceva vreme în urmă, la un eveniment organizat în cadrul IndAgra, Robert Rekkers, directorul general al Agricover Credit IFN, făcea o paralelă între țara lui de origine, Olanda, și România, taman din acest punct de vedere (al finanțării nete a agriculturii). Deși Olanda are o suprafață agricolă de cel puțin 10 ori mai mică decât cea a României, fermierii olandezi beneficiau de credite de 10 ori mai mari (circa 40 miliarde euro/an) decât fermierii noștrii. O paralelă care nu poate aduce decât o perspectivă pozitivă privind posibilitatea îndatorării fermierilor români pe viitor. Din nefericire, cel puțin în acest moment, cu dobânzi și condiții de creditare împovărătoare, cum ar fi comisioanele mari, termene scurte și foarte scurte de rambursare, care mai mult îngroapă decât să ofere o perspectivă de creștere. În condițiile în care prețurile inputurilor sunt într-o continuă creștere (poate și din cauză că am lichidat la propriu producătorii locali), iar piața cerealelor  se dovedește mai mult decât volatilă. Parcă programată spre a falimenta fermierii mici și mijlocii. Tendință confirmată de mulți fermieri mari, care simt că, în ciuda faptului că PAC are ca paradigmă susținerea și consolidarea fermei de familie, rezultanta este departe de acest deziderat în țara noastră. Chiar cumva la 180 grade!

Îmi aduc acum aminte de răspunsurile politicienilor la întrebările noastre privind crearea și susținerea unei bănci agricole cu capital de stat: ba că o asemenea bancă e sortită pieirii, ba că e inutilă, ba că sunt deja prea multe bănci pe lume. Deși e clar că o asemenea instituție bancară ar fi profitabilă pe termen mediu, lung și chiar foarte lung. Populația va mânca întotdeauna, nu?! La urma urmelor, un singur sector de activitate economică e la fel de sigur ca agricultura, sectorul pompelor funebre.

Pe când noi tot vorbim flasc și complet aiurea de potențialul imens și neexplorat al agriculturii, deși știm și înțelegem că fără finanțare și dezvoltare această fata morgana va rămâne pe vecie la capitolul potențial neexploatat!

Dar poate e cazul ca, în loc de cine știe ce fond mutual ori mai știu eu care bazaconie, asociațiile fermierilor să înființeze o „biată“ bancă a agricultorilor, care să poată oferi credite pe termen lung. La care fermierii cu dare de mână să fie principalii acționari alături de statul român. Că agricultura nu e o afacere de azi pe mâine, ca termopanele sau ca telefoanele mobile. Ci este chiar regina afacerilor!

Nu vă mai scărpinați aiurea în spatele urechii stângi cu mâna dreaptă. Că fără grâu nu vom avea nici pâinea cea de toate zilele, dar nici cozonaci de Sărbători. Fără alte năzbâtii oamenii vor trăi, dar fără pâine, carne, ouă și lapte cam ba! Iar dacă mâine vor dispărea banii, iar piețele financiare se vor prăbuși, cine are „potolul“ va conduce lumea!

Tudor CALOTESCU

Anul trecut, sectorul agricol din România a ajuns într-un real impas, cauza fiind efectele secetei prelungite… Cu toate acestea, tinerii noştri fermieri sunt pe baricade şi ne spun că semne bune noul an are.

Unul dintre tinerii fermieri care sunt pe poziţie şi anul acesta este Iulian Voicu, în vârstă de 20 de ani, din comuna Corbii Mari, judeţul Dâmboviţa, care ne mărturiseşte faptul că „a fi fermier în România nu este deloc uşor. Având în vedere că ne lovim de un sistem complex, pierderi uriaşe la culturi, din cauză că nu avem posibilitatea de a iriga, mai ales că suprafaţa cultivată de acesta este de 1.000 ha“, ne mărturisește Iulian. „Ferma noastră a început să prindă aripi încă de la începutul anului 2008, fiind gestionată de unchiul meu, iar în prezent de amândoi. Am început cu 60 ha şi în prezent avem o suprafaţă de aproximativ 1.000 ha, rotaţia culturilor fiind asigurată de cele trei culturi de bază din ţara noastră, respectiv grâu, floarea-soarelui şi porumb, dar şi ovăz şi orz. Având în vedere că a fost un an secetos în zona noastră, producţiile au fost înjumătăţite, putem spune că la cultura de grâu am scos undeva la 2.300 kg/ha, la floarea-soarelui aproximativ 3.000 kg/ha, iar la cultura de porumb media producţiei a fost de 7.000 kg/ha. Situaţia în acest moment la cultura de grâu putem spune că este una bună faţă de anul precedent și având în vedere precipitaţiile căzute în ultima perioadă, sperăm să fie în continuare la fel“, explică fermierul.

Darius Ştefan este un alt tânăr fermier din judeţul Dolj. El consideră că în acest moment în agricultura românească există o problemă destul de mare, aceea a micilor producători. Din păcate, mare parte din fermele mici, care nu sunt nici măcar ferme de subzistenţă, sunt conduse de nişte oameni lipsiţi de educaţie şi studii în general, de studii în domeniu nici nu putem vorbi. În prezent, acesta se ocupă de aproximativ 300 ha cultivate cu grâu pentru panificaţie, grâu furajer, orz, floarea-soarelui şi mazăre. „Anul trecut a fost destul de greu şi pentru culturile de păioase şi cele prăşitoare din cauza secetei din primăvară. La grâu ne-am închis cu aproximativ 4 t/ha, având sole şi cu 6 t/ha, şi altele cu o medie de 1,5-2 t/ha. La cultura de floarea-soarelui a fost în jur de 2,5 t/ha, iar la mazărea de primăvară aproximativ 3 t/ha. În acest moment, situaţia culturilor de păioase e una bună, au avut parte de ceva precipitaţii în toamnă, atât în luna octombrie după semănat cât şi în noiembrie, iar în prezent avem şi un strat de zăpadă care le-a protejat de temperaturile negative din ultima perioadă. Pentru cultura de grâu am dezmiriştit cu discul, am scarificat şi apoi am pregătit patul germinativ cu combinatorul. Anul acesta, în mare parte am mers pe Rubinsko, pentru că anul trecut am fost foarte mulţumiţi de el atât din punctul de vedere al cantităţii cât şi al calităţii, am avut o medie de 6 t/ha, care pentru condiţiile din primăvara trecută nu înseamnă puțin lucru“, conchide Darius Ștefan.

Beatrice Alexandra MODIGA

În situația când un fermier administrează suprafețe mai mari, dispersate în diferite zone, este greu să supravegheze activitatea și starea culturilor peste tot.

În perspectivă, prin dotare corespunzătoare, fermierul va putea să urmărească activitatea operatorilor și a utilajelor peste tot, cum lucrează fiecare, care este starea culturilor, consumul de carburanți etc., toate acestea realizate chiar din birou, prin telefonul mobil.

Informațiile se pot obține prin satelit, cu ajutorul dronelor și cu senzorii montați pe utilajele agricole.

Pentru aceasta sunt necesare analize amănunțite de sol, pe stratul 0-30 cm, realizate cu sonde automate montate pe ATV-uri dotate cu monitoare GPS.

Pe baza acestor date se întocmește harta folosită la aplicarea cu rată variabilă a îngrășămintelor, adică, acolo unde solul este mai sărac, se aplică doze mai mari de îngrășăminte, pentru uniformizarea întregii suprafețe a parcelei. Tehnologia de fertilizare Profis Pro poate identifica orice abatere de la rata de aplicare stabilită, iar cu distribuitorul de îngrășăminte ZA-TS de la Amazone se repartizează precis cantitățile stabilite. La întocmirea hărților topografice și cartografice se folosesc diverși algoritmi și indici vegetativi care indică starea culturilor.

Semănătoarea Sky Easy Drill are capacitatea de a închide automat secții de semănat sau brăzdare de semănat pentru a nu se suprapune pe suprafețele deja semănate. În funcție de heterogenitatea terenului se distribuie cantități diferite de semințe și cu tehnologia Agrillity se pot asigura densități de plante în funcție de starea de fertilitate a terenului.

La erbicidarea culturilor se asigură distribuirea soluției numai asupra buruienilor. Folosind mașina Case Patriot, monitorizată prin GPS, în situația când apar suprapuneri duzele de pe suprafețele respective se închid automat.

La aplicarea tratamentelor contra bolilor și dăunătorilor mașinile respective au capacitatea de a aplica soluția numai pe plantele bolnave, atacate.

La executarea lucrării de prășit, folosind Robotul Dino, acesta realizează prășitul asemănător plivitului manual, iar cu Robotul automat se îndepărtează mecanic buruienile cu ajutorul unui jet de ulei de rapiță încins.

La recoltarea culturilor combina este prevăzută cu senzori și camere de luat vederi pe baza cărora se realizează reglajele automat privind reducerea pierderilor, a spărturilor și o cât mai bună curățire a boabelor. Pierderile prin scuturare se pot reduce deoarece cu asemenea combine se poate lucra atât ziua cât și noaptea și chiar când vizibilitatea este redusă, realizând operațiunea de recoltat într-un timp scurt.

Combina poate fi ghidată automat, caz în care operatorul se poate ocupa mai atent de urmărirea indicilor de calitate.

Operatorii de pe astfel de utilaje trebuie să aibă pregătire profesională corespunzătoare pentru roboți, drone, senzori, imagistică satelitară, pentru a lucra pe utilaje automate.

În asemenea condiții se pot realiza economii de semințe, îngrășăminte, pesticide și carburanți, se face economie de timp, cu lucrările efectuate în epoca optimă, cu obținerea de producții superioare, de bună calitate.

Totodată, se realizează și măsurile stabilite de UE și de Planul Național Strategic ca până în anul 2030 să se reducă consumul de pesticide cu 50% și de îngrășăminte chimice cu 20-25%.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

După o perioadă destul de confuză, începutul anului 2021 se arată darnic cu fermierii români. Despre ce este vorba? Ei bine, fondurile europene încep să prindă contur și să se clarifice tot mai mult, după anii caracterizați de ambiguitate și la nivelul fondurilor europene.

În anii de tranziție 2021-2022 vor fi deschise prin Agenția  pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR)  linii de finanțare dintre care amintim submăsurile: 4.1, 4.1a, 6.1, 6.2, 6.3, 6.4, 16.4, 17.1, potrivit președintelui Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt, Ion Păunel, citat de Agro TV. Aceste linii de finanțare se adresează mai multor domenii de interes pentru fermierii români, submăsura 4.1, având însă linii distincte de finanțare pentru legumicultură. Mai exact, explică Păunel, aceste linii de finanțare vor fi dedicate pentru: modernizare, construcție, reconstrucție spații protejate, investiții în procesare și marketing, depozitare, sortare, ambalare, etichetare și transport legume, investiții în irigații, achiziții de echipamente și utilaje noi pentru tinerii fermieri români.

De la 70.000 de euro

Tot tinerilor fermieri sunt alocați și banii aferenți submăsurii 6.1, pentru Instalarea tânărului fermier, prin care se alocă între 70.000 și 100.000 de euro pentru fiecare tânăr fermier ce pornește la un astfel de drum deloc ușor, dar frumos.

Totodată, reamintim că, prin mecanismele de Tranziție, Convergență și Instrumentul de Reconstrucție Europeană (ERI), sunt disponibile și fondurile pentru finanțarea agriculturii autohtone în anii 2021 și 2022. Și aici vorbim de aproape 3,2 miliarde de euro, bani pe care ar fi păcat să nu îi obținem.

Este foarte important de știut că în perioada 2021-2022, până la noile regulamente și ghiduri de la Bruxelles, ghidurile de accesare rămân cele din Planul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2014-2020). Practic, toți cei care doresc astfel de fonduri vor lucra după programul 2014-2020, condițiile de accesare a banilor fiind aceleași și pentru proiectele perioadei de tranziție 2021-2022.

De asemenea, este important de menționat că doar în acești doi ani de tranziție – 2021 și 2022 – se pot accesa finanțări de până la 90%. Potrivit consultantului Marian Vișu-Iliescu, cei care doresc o astfel de finanțare trebuie să se grăbească pentru că „nu o vor mai putea obține decât în acești doi ani“. „Începând cu 2023 se va reduce cota de finanțare, iar singurele care vor avea avantaj mai mare vor fi cooperativele agricole care vor ajunge până la maximum 75%“, atrage atenția expertul Marian Vișu-Iliescu.

Ce abatoare își vor continua activitatea și în acest an

Vești bune sunt și pentru cei care dețin centre de sacrificare pentru păsări și iepuri la nivelul fermelor înregistrate sanitar veterinar deoarece își vor putea desfășura activitatea și în acest an.

Comercializarea cărnii de pasăre în țara noastră se realizeză cu respectarea legislației comunitare și a legislației naționale corespondente. În conformitate cu aceasta, carnea de pasăre trebuie să fie obţinută în abatoare autorizate de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 prevede posibilitatea ca, prin legislația națională, statele membre să acorde derogări în cazul furnizării  directe de cantităţi mici de carne de pasăre de către un producător care are producţie anuală de maximum 10.000 de păsări. Flexibilitatea pachetului pe igienă în ceea ce priveşte producerea şi comercializarea cărnii de pasăre, pentru a veni în sprijinul micilor producători, se aplică prin permiterea vânzării directe şi a vânzării cu amănuntul.

Prin legislația națională realizată de ANSVSA a fost prevăzută vânzarea directă și vânzarea cu amănuntul a cărnii de pasăre sau iepure obţinută în ferma proprie, cu o producţie de până la 10.000 de capete pe an. Carnea obținută poate fi vândută direct consumatorului final la poarta fermei sau poate fi comercializată către consumatorul final prin unitățile de vânzare cu amănuntul. Potrivit reglementărilor în vigoare, la nivelul fermei sau exploataţiei carnea de pasăre sau iepure trebuie să fie obţinută într-un centru de sacrificare păsări şi/sau iepuri – o unitate cu spaţii şi dotări corespunzătoare în care se desfăşoară activităţi pentru sacrificarea animalelor provenite numai din ferma proprie.  Aceste unități trebuie să fie înregistrate de către DSVSA judeţene pe raza cărora îşi desfăşoară activitatea şi să îndeplinească condiţiile prevăzute de legislația în vigoare. Centrele de sacrificare păsări la nivelul fermei nu necesită autorizare, ci doar înregistrare sanitară veterinară. În acest moment, în România există 24 de centre funcționale de sacrificare păsări sau iepuri la nivelul fermelor înregistrate de către DSVSA județene conform legislației naționale. 

Simona Nicole David

Anul agricol 2020 ne-a demonstrat încă o dată că agricultura ne provoacă în fiecare an. Este necesară o schimbare de abordare pentru a găsi varianta de fertilizare potrivită pentru ferma dumneavoastră. Nutriția plantelor, ca știință, ne arată că multe lucruri s-au schimbat și acele X kilograme de azot necesare pentru obținerea a 1.000 kg de producție nu sunt corecte, fiind ușor de argumentat cu dovezi.

Noua generație de fertilizanți / îngrășăminte a arătat că agricultura curată, prietenoasă cu mediul înconjurător este în sinergie cu agricultura profitabilă.

Microgranulatele încă sunt considerate un lux, dar acestea au devenit o necesitate în actualele condiții pedoclimatice deoarece startul unei culturi este extrem de important pentru manifestarea unui potențial ridicat de producție.

Microgranulatele – o soluție pentru a pregăti plantele să producă mai mult în 2021

Aplicarea localizată, odată cu semănatul, a unui îngrășământ de sol starter contribuie semnificativ la o absorbție mai bună a substanțelor nutritive de către plante în primele faze de vegetație. Acest lucru este benefic pentru plantele tinere, care încă au rădăcinile mici și, implicit, o suprafață mai mică de absorbție.

Îngrășămintele starter sunt utilizate pentru a accelera creșterea plantelor în primele faze de vegetație.

Avantajele utilizării îngrășămintelor starter

Principalul avantaj al îngrășămintelor starter îl reprezintă faptul că plantele pot fi ajutate să răsară mai repede și în mod uniform, ceea ce reprezintă primul pas spre o cultură reușită.

Dezvoltarea mai bună a aparatului radicular permite realizarea unor sporuri mai mari de producție. Cele mai importante funcții pe care le are rădăcina sunt: fixarea plantei de sol și absorbția elementelor nutritive și a apei din sol. Cu cât rădăcinile sunt mai bine dezvoltate, cu atât plantele depășesc mai ușor perioadele de secetă.

Compania Naturevo vă pune la dispoziție două produse microgranulate care au confirmat că utilizarea lor influențează pozitiv producția/randamentul la culturi: Best Starter Maximum C+ și Easy Start.

Best Starter Maximum C+

Este un îngrășământ starter cu o formulare inovatoare, microgranulată. Conține ingrediente de cea mai bună calitate, iar datorită compoziției sale garantează absorbția substanțelor nutritive în timpul perioadei de germinație și de răsărire a plantelor. Acest îngrășământ poate fi utilizat pentru toate tipurile de culturi. Datorită prezenței unei matrici organice, pe bază de humofolați, dezvoltarea sistemului radicular este accelerată, iar absorbția nutrienților din sol se face mai bine. Asigură raționalizarea dozelor de îngrășăminte folosite la culturi, reducând până la minimum pierderile de azot prin levigare și retrogradarea fosforului. Nivelul de utilizare a fosforului se apropie de 100% atunci când îngrășământul este aplicat localizat, în imediata apropiere a plantelor. Microelementele prezente în Best Starter Maximum C+, precum borul, manganul și zincul, favorizează dezvoltarea culturilor și absorbția nutrienților chiar și în condiții climatice critice.

Humofolații, în calitate de compuși aflați în componența fertilizantului, fac din produsul BEST STARTER MAXIMUM C+ un produs premium cu numeroase efecte pozitive asupra plantelor, astfel:

• Stimulează activitatea metabolică, mărind procentul de germinare a semințelor.
• Mărește capacitatea de absorbție a rădăcinilor, ceea ce duce la creșteri semnificative de producție.
• Îmbunătățește absorbția nutrienților pe parcursul dezvoltării plantei.
• Îmbunătățește culoarea, gustul, uniformitatea, rezistența la transport și durata de păstrare a legumelor și fructelor.
• Îmbunătățește rezistența la secetă și boli a plantelor.

Easy Start

Este un îngrășământ starter cu o formulare microgranulată. Conține ingrediente de cea mai bună calitate, iar datorită compoziției sale garantează absorbția substanțelor nutritive în timpul perioadei de germinație și de răsărire a plantelor. Acest îngrășământ poate fi utilizat pentru diferite tipuri de culturi.

Easy Start asigură raționalizarea dozelor de îngrășăminte folosite la culturi, reducând până la minimum pierderile de azot prin levigare și retrogradarea fosforului. Nivelul de utilizare a fosforului se apropie de 100% atunci când îngrășământul este aplicat localizat, în imediata apropiere a plantelor. Microelementele prezente în Easy Start precum borul, manganul și zincul favorizează dezvoltarea culturilor și absorbția nutrienților chiar și în condiții climatice critice.

Cum se aplică îngrășămintele Best Starter Maximum C+ și Easy Start

În cazul culturilor de cereale, îngrășămintele se pot aplică cu aplicatorul pentru microgranulate, pe rânduri dese. Pentru culturile de porumb, floarea-soarelui, sfeclă, rapiță și legume se folosește aplicatorul pentru microgranulate pe rânduri rare, însă dozajul diferă în funcție de cultură. Ținând cont de toate avantajele pe care le oferă aceste îngrășăminte, Naturevo recomandă utilizarea produselor Best Starter Maximum C+ și Easy Start pentru culturile de grâu, porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, soia, leguminoase, rapită și legume (câmp, seră, solarii).

Microgranulatele pot fi utilizate pe orice tip de sol, sunt ușor de transportat și depozitat și oferă rezultate vizibile încă din primele stadii de vegetație ale plantelor.

De asemenea, îngrășămintele starter dau rezultate excepționale la înființarea plantațiilor perene (vie-pomi) dacă sunt aplicate la plantare.

Digitalizarea agriculturii este un subiect despre care s-a tot vorbit și se vorbește fiind, de altfel, o soluție pentru multe dintre problemele industriei agricole.

Unul dintre principalele proiecte de transformare digitală a agriculturii este DEMETER, o aplicare pe scară largă a platformelor bazate pe IoT (Internet of Things) bazate pe agricultură inteligentă interoperabilă, implementată printr-o serie de 20 de piloți din 18 țări (dintre care 15 țări membre UE, inclusiv România).

Lansat în 2019, DEMETER a împlinit un an, ocazie cu care a fost lansat și primul apel deschis pentru proiecte, numit DEVELOP. Misiunea sa este de a atrage start-up-uri și IMM-uri cu produse tehnologice ce pot fi implementate în cadrul mediului de afaceri din agricultură. Proiectele depuse, ce au avut termen-limită data de 18 noiembrie 2020, vor fi evaluate și selectate în perioada 19 noiembrie – 31 decembrie 2020, potrivit unui comunicat transmis de Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR). Urmează apoi faza de contractare, în perioada 1 ianuarie – 31 ianuarie 2020, iar până la 31 iulie 2021 se vor derula etapele de dezvoltare, respectiv Develop – Sprint #1, #2 și #3.

Ce finanțează DEMETER

Potrivit APPR, DEMETER va finanța activitățile de integrare și interoperabilitate ale soluțiilor tehnologice și îmbunătățirea nivelului lor de inovație. Astfel de soluții vor mări și îmbogăți rezerva de oferte și opțiuni tehnologice ale DEMETER către cocrearea unor soluții specifice, pentru a ajuta utilizatorii finali să-și depășească nevoile și provocările.

„Suma totală disponibilă pentru primul apel deschis DEMETER este de 300.000 de euro. Fiecare IMM poate obține până la 30.000 de euro finanțare fără capitaluri proprii, iar proiectul va sprijini între 8 și 12 IMM-uri. Dar finanțarea nu este totul, proiectul va sprijini IMM-urile selectate cu suport tehnic și acces la infrastructura de top“, explică Miguel Goncalves, reprezentantul F6S – cea mai mare comunitate de start-up/IMM la nivel global – și managerul apelului deschis DEMETER.

Potrivit lui Goncalves, un nou apel deschis este planificat a se lansa vara viitoare. DEPLOY va avea un obiectiv diferit de primul apel deschis, DEVELOP, obiectivul propus fiind acela de a desfășura piloți geografici distribuiți la scară mică, pentru a demonstra impactul și potențialul abordării DEMETER în digitalizarea și stimularea agribusiness-ului european. „Vom căuta să finanțăm mici consorții de 2-3 parteneri cu un buget de până la 150.000 de euro pe proiect“, mai spune managerul primului apel deschis DEMETER.

Cum se poate controla

Întreaga activitate în cadrul DEMETER se învârte în jurul celor 20 de piloți, a situațiilor de utilizare din lumea reală și a cerințelor pe care le generează. „Obiectivul este de a ne asigura că orice dezvoltăm în DEMETER poate fi util și altor părți interesate din domeniul agricol și, în primul rând, fermierilor. Subiectele, sfera și dimensiunea piloților noștri acoperă o suprafață vastă, de la economisirea resurselor, cum ar fi apa și energia, la o gestionare a culturilor mai compatibilă cu mediul înconjurător, prin aplicarea redusă a îngrășămintelor și pesticidelor, îmbunătățirea bunăstării animalelor și trasabilitatea lanțurilor de aprovizionare“, se mai arată în comunicatul transmis de APPR. Unul dintre aspectele cheie în toate activitățile este de a pune fermierii în control asupra datelor și de a sprijini schimbul de date ușor, dar sigur, de exemplu în scopul evaluării comparative sau de raportare. În timpul primului an al proiectului din cei patru ani, s-a lucrat îndeaproape cu fermierii pentru a înțelege corect situația lor actuală, provocările și așteptările lor, se mai precizează în comunicat.

Cum ajută

După dezvoltarea arhitecturii generale de referință DEMETER, prima versiune a platformei și a instrumentelor de integrare a fost lansată acum. Principalele sale componente sunt: spațiul de colaborare deschis părților interesate (SOCS), unde fermierii, experții și alte părți interesate se reunesc pentru a colabora și împărtăși cunoștințele; DEMETER Enabler Hub (DEH), în care utilizatorii pot naviga și obține acces la resursele DEMETER; spațiul de interoperabilitate agricolă (AIS), unde dezvoltatorii își pot integra și implementa aplicațiile compatibile cu DEMETER și un număr de entități consolidate DEMETER (DEEs), care sunt entități externe sau furnizate de parteneri (lucruri, aplicații, platforme, servicii) pentru a oferi API-uri comune și pentru a utiliza modele comune de date. Acestea din urmă sunt specificate în modelul de informații privind agricultura, care oferă un model de meta-date și o serie de ontologii care alcatuiesc un model comun de date semantice.

Ce probleme ar putea rezolva proiectele primului apel deschis

Apelul deschis DEMETER #1 Develop este concentrat pe câteva provocări diferite: lucrările solului și monitorizarea umidității; aplicație foto interoperabilă cu etichetă geografică (Interoperable Geo Tagged Photo APP) – obiectivul este de a facilita furnizarea de fotografii cu etichetă geografică cu meta-date specifice de la fermieri către FMIS sau Agențiile de Plată; activator ISOBUS – scopul este de a permite diferitelor protocoale și standarde din domeniul agroalimentar să comunice între ele, permițând echipamentelor să interopereze cu alte echipamente și platforme; soluții bazate pe blockchain pentru aplicații agricole: nevoia de trasabilitate în domeniul agricol este bine cunoscută și ar putea fi aplicată în numeroase scenarii, de la simpla monitorizare a lanțului de aprovizionare, urmărirea achizițiilor, producția recoltelor și produselor alimentare până la înregistrarea terenurilor și plata serviciilor; integrarea proceselor de afaceri DEMETER (BPM): se dorește încurajarea managerilor de fermă să utilizeze mai bine o serie de surse de date și să creeze acțiuni bazate pe analiza datelor colectate pentru a îmbunătăți eficiența operațională.

Simona Nicole David

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România – AIPROM împreună cu specialiştii din domeniu, cu fermierii şi cu distribuitorii de input-uri pentru agricultură, au analizat situaţia produselor de protecție a plantelor pentru cele mai importante culturi, pentru boli şi dăunători specifici, evidenţiind golurile de protecţie şi încercând să estimeze pierderile de producţie înregistrate în absenţa acestor soluţii.

”Rezultatele acestui demers analitic vor fi puse la dispoziţia factorilor politici, a reprezentanţilor MADR, ANF şi a asociaţiilor profesionale de fermieri. Scopul proiectului este acela de a trage un semnal de alarmă cu privire la faptul că protejarea culturilor de atacul bolilor și dăunătorilor a devenit din ce în ce mai dificilă în contextul reducerii numărului de soluții disponibile pe piața europeană. A interzice produsele de uz fitosanitar fără a pune absolut nimic în loc credem noi că nu este sănătos. Astăzi, mai avem aproximativ 30% - 40% din produsele de uz fitosanitar disponibile acum 15-20 de ani” – a declarat dl. Vasile IOSIF, Președinte AIPROM.

Fermierul român rămâne încet, dar sigur fără soluții viabile de protecția culturilor. România are organisme de dăunare specifice, extrem de agresive și care nu sunt prezente în alte state europene. ”Un exemplu în acest sens este Tanymecus Dilaticollis (Raţişoara Porumbului). În absența unei derogări pentru tratamentul la sămânță, fermierul român nu are niciun produs eficient omologat pentru combaterea acestui dăunător care pune în pericol cultura de porumb, o cultură extrem de importantă în România” – a explicat Președintele Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România.

AIPROM crede cu tărie ca inovaţia reprezintă o parte importantă a soluţiei pentru o agricultură durabilă şi produse sănătoase într-o societate care respectă mediul şi gestionează cu inteligenţă resursele.

”Împreună cu fermierii, ne-am asumat misiunea de a furniza hrană suficientă, de calitate și accesibilă pentru o populație în continuă evoluție. Putem realiza acest deziderat numai dacă suntem pregătiți să îmbrățișăm tehnologia și să permitem inovațiilor din agricultură să își exprime potențialul. Ne dorim ca factorii de decizie să țină cont de realitățile curente vizavi de inovare și să nu solicite industriei de protecția plantelor produse care ar putea fi disponibile în mod real în 20-30 ani de acum încolo. AIPROM crede că acesta este momentul potrivit pentru ca toţi factorii interesaţi să coopereze pentru a pune la dispoziţia autorităţilor responsabile argumente consistente care să servească intereselor agriculturii româneşti” – a concluzionat dl. Vasile IOSIF, Președinte AIPROM.

Dăunători în cultura de cereale                                                         

Culturile de cereale păioase ocupă astăzi cea mai mare suprafață cultivată a tării, aproximativ 2,6-2,7 milioane de hectare. Pentru a ajunge la maturitate cerealele păioase petrec aproximativ 10 luni în câmp și sunt expuse unui număr foarte mare de agenți patogeni: boli, buruieni și dăunători.

”Controlul chimic al acestor patogeni reprezintă cea mai eficientă armă în lupta integrată împotriva acestora, toate celelalte măsuri agrotehnice de control au rolul de a reduce atacul agenților patogeni fără a-i putea controla efectiv. Inițiativa de reducere a consumului de pesticide în culturile agricole pune fermierii în situația de a nu mai putea face față presiunilor mari ale atacurilor principalilor patogeni (gândac ghebos, viermi sârmă) și totodată creează condiții propice de dezvoltare pentru agenții patogeni secundari (afide, boli ale bazei tulpinii, boli ale spicului). Controlul parțial sau lipsa controlului acestor patogeni duce la bioacumulări îngrijorătoare în timp foarte scurt, producând atacuri fără precedent în culturile de cereale (ex: atacul masiv de afide, muște ale cerealelor și cicade din toamna lui 2019)” – a explicat Adrian Cosor, membru AIPROM.

Pe termen mediu și lung, fără posibilitatea de alternare a modurilor de acțiune ale soluțiilor chimice, inițiativa de reducere a consumului de pesticide va atrage după sine apariția mai rapidă a fenomenului de rezistență al patogenilor la acțiunea pesticidelor, lăsând astfel fermierii fără suficiente instrumente necesare în lupta împotriva dăunătorilor și a bolilor.

Dăunători în cultura de grâu

Retragerea tratamentului sămânță și ulterior aproape a tuturor insecticidelor sistemice va duce la o utilizare excesivă a produselor de contact, cunoscute sub denumirea generică de piretroizi.

”Timpul scurt de protecție și rezistență, pe care o vor căpăta de la utilizarea excesivă, va duce la un număr mare de aplicări. Astfel că într-un an cu presiune mare a dăunătorilor acest fapt se va răsfrânge într-un mod negativ asupra reziduurilor din recolte, existând riscul ca din cauza unui număr foarte mare de tratamente să fie depășite MRL-urile și recoltele respective să fie interzise pentru comercializare și consum, putându-se merge până la obligarea fermierului să își distrugă recolta, fiind improprie pentru orice fel de consum” – a explicat Vladimir Cojuhari, membru AIPROM.

Dăunători în cultura de porumb

Aproximativ două treimi din cantitatea de porumb produsă în întreaga lume este utilizată ca furaj. În unele ţări randamentul mediu la hectar atinge 10 t/ha, iar o mare parte a acestei cantităţi este recoltată în stare matură şi utilizată ca furaj.

”Atât porumbul boabe, cât şi porumbul însilozat reprezintă hrană cu cel mai ridicat conţinut caloric cu care pot fi hrănite animalele şi care conţine mai mult ulei decât grâul sau orzul, dar are un conţinut de proteine mai mic decât alte plante cerealiere. In România, porumbul face parte din alimentele tradiționale și de rezistență ale țăranului român, făcându-și loc până și pe mesele cele mai rafinate. Producția de porumb a României în 2019 a fost de 16,99 milioane de tone de boabe. Este o recoltă cu 9% mai mică decât cea raportată în 2018, în ciuda faptului că suprafața semănată cu porumb în 2019 a fost mai mare cu 240.000 de hectare. În 2018, producția de porumb raportată de România a fost de 18,66 milioane de tone”- a spus Daniel Stanciu, membru AIPROM.

Dăunători în cultura de floarea-soarelui

Floarea soarelui este o cultură de mare importanță economică și alimentară, însă până la momentul în care această plantă să ajungă să fie consumată, ea suportă atacul a numeroase specii de agenți fitopatogeni, dăunători și buruieni.

”Prin sămânță se transmit numeroase boli, în special putregaiul cenușiu, putregaiul alb, mana și altele. In faza de germinare/răsărire floarea soarelui poate fi atacată de viermii sârmă, gărgărița porumbului - Tanymecus dilaticollis și alți dăunători de sol” – susține Andreea Caimac, membru AIPROM.

Tanymecus dilaticollis repezintă un pericol deosebit, deoarece prin roaderea frunzelor cotiledonale în faza de răsărire, rămâne numai tija care se usucă. ” De asemenea, plantele pot fi retezate de la bază, producând mari pierderi de recoltă. De aceea tratamentul la sămânță reprezintă o verigă importantă în combaterea unora dintre cele mai păgubitoare boli și dăunători. Frunzele, tulpina și calatidiu sunt atacate de numeroși agenți patogeni precum Sclerotinia sclerotiorum, Botrytis cinereal, Phomopsis helianthin, Phoma macdonaldi, Alternaria spp.” – a adăugat Liviu Chira, membru AIPROM.

Dăunători în cultura de rapiță

Rapița este utilizată pentru producerea uleiului de calitate și a biodieselului. In același timp, rapița are multiple utilizări și în industrie precum și în producția de furaje pentru animale.

”Extinderea culturii de rapiță a fost însoțită de creșterea atacului dăunătorilor și o proliferare pe măsură a bolilor, care se constituie în reali factori limitativi ai cantității și calității producției. Siguranța producțiilor de semințe de rapiță este condiționată nemijlocit și de protecția culturilor împotriva atacurilor dăunătorilor” – a mai spus Liviu Chira, membru AIPROM.

Dăunători în cultura de legume

Utilizăm cu aproximativ 2/3 mai puține produse de protecția plantelor pe hectar comparativ cu țările din vestul Uniunii Europene, dar avem cu mult mai multe provocări de depășit (entomofauna dăunătoare locală atât ca varietate cât și ca agresivitate este mult peste ceea ce se întâlnește în țările concurente, mari producătoare de legume).

”Pe lângă retragerea multor soluții de protecție eficiente, legumicultorii înfrunta si o concurență foarte agresivă reprezentată de țările din UE puternic subvenționate și cu un sistem de producție performant, dar și concurența cu importurile provenite din țările aflate în afara UE și care nu au aceleași restricții, acestea putând utiliza produse mai eficiente, mai agresive, dar generatoare de profituri mai mari. Provocările venite din partea unor dăunători nu pot fi sustenabil depășite cu actualele soluții și mai ales cu viitoarele retrageri de produse. Dăunători ca Tuta absoluta (minierul tomatelor), Helicoverpa armigera (omida fructelor) sau Musculița albă de seră (care nu mai este de mult un dăunător specific spațiilor protejate) sunt deja dăunători cu rezistență la un număr mare de produse de protecție a plantelor. Aici apare cea mai mare nevoie de inovație generatoare de noi soluții” – susține Sorin Petrache, membru AIPROM.

Dăunători ai pomilor fructiferi

Una dintre cele mai mari investiții pe care cultivatorii de livezi trebuie să le facă este investiția în produsele de protecție, deoarece pe tot parcursul ciclului de vegetație numărul de tratamente poate varia pentru o livadă intensivă de la 14 la 20 și uneori chiar mai mult în cazul în care se înregistrează o presiune ridicată a bolilor și dăunătorilor.

”Având în vedere numărul mare de tratamente care se aplică în livezile super-intensive, există o necesitate clară de a alterna diferite clase de chimie, pentru a ține sub control principalele boli și dăunători, și pentru a preveni apariția formelor de rezistență la substanțele disponibile pe piață, acestea fiind din ce în ce mai limitate că număr. În plus față de provocările cu principalele boli și dăunători cunoscuți, pomicultorii se confruntă cu apariția unor noi dăunători (de ex. Dasineura Mali, Drosophilla Suzukii) pentru care nu există soluții omologate în acest moment și care pot afecta calitativ și cantitativ producțiile obținute în livezile din România” – a explicat Ana-Maria Pascariu, membru AIPROM.

Fermierii au nevoie de suficiente produse pentru protecția plantelor care să răspundă punctual problemelor din arealul României. Retragerea mai multor produse fitosanitare poate pune presiune pe cultivator care va avea dificultăți în a produce la standardele cerute de piață.

”In plus, limitarea acestor soluții poate determina utilizarea produselor rămase întru-un mod nesustenabil și implicit poate duce la apariția unor forme de rezistență a agenților patogeni și dăunători. In cazul pomilor fructiferi fenomenul de rezistență se manifestă pentru acarienii din familia Tetranychidae, Paduchele lânos (Eriosoma lanigerum), Paduchele din San Jose (Quadraspidiosus perniciosus), Viespea merelor (Hoplocampa testudinea), Viermele merelor (Cydia pomonella) Afide (Aphis spp), Musculița cu aripi pătate (Drosophilla Suzukii) și boli precum Focul bacterian (Erwinia amylovora) și Moniliozele. Pomicultorii au nevoie de ajutor pentru a depăși problemele cu care se confruntă: atât soluții inovatoare de protecția plantelor, cât și suport pentru a produce fructe care să răspundă cerințelor din ce în ce mai riguroase ale consumatorilor” – a mai spus Andrei Doru, membru AIPROM.

Alegerea unor produse de protecţia plantelor selective pentru fauna utilă şi aplicarea acestora în concentraţii corespunzătoare reprezintă un deziderat în strategia de management integrat, iar o plajă cât mai largă de produse de protecția plantelor ce au la bază substanțe active diferite, cu moduri de acțiune diferite și din clase chimice diferite pot contribui la îmbunătățirea managementului integrat la nivel de fermă.

Studiul complet realizat de AIPROM referitor la lipsa soluțiilor de protecția plantelor pentru anumite culturi, boli și dăunători poate fi consultat aici.

Scopul acestui parteneriat, o premieră în agricultura din România, este de a pune la un loc nevoile fermierilor și provocările care îi așteaptă în viitor cu expertiza și soluțiile pe care le poate oferi cercetarea la cel mai înalt nivel științific.

„Suntem în perioada în care împreună cu liderii politici ai Uniunii Europene putem și trebuie să decidem cum va arăta agricultura comunitară în următorii ani. În fața problemelor și provocărilor ce ne așteaptă suntem toți egali, nu există fermieri mici, mijlocii sau mari. Suntem toți oameni care iubesc pământul, care dau de mâncare la câteva sute de milioane și care vor și pe mai departe să poată trăi din roadele muncii lor. Numai că viitorul nostru nu pare atât de simplu și de sigur pentru că noile norme prevăzute a guverna agricultura Uniunii Europene ne ridică multe semne de întrebare și numeroase temeri. De aceea susținem că o rezolvare la multele provocări ce ni se ridică în față o reprezintă exact această colaborare între Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR și Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice «Gheorghe Ionescu-Şişeşti», colaborare care, folosind intensiv resursele comune, va oferi resursele necesare depășirii problemelor. În acest context, LAPAR anunță și începerea procedurilor pentru punerea la punct a unui centru de cercetare aplicată, dezvoltare și implementare pentru agricultură, centru care va funcționa în apropiere de București, cu finanțare din surse private“, după cum a explicat președintele LAPAR ing. Nicu Vasile.

În discursul său referitor la primul Parteneriat Public Privat încheiat în domeniul agriculturii în România, președintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, profesor doctor Valeriu Tabără, a vorbit despre provocările care îi așteaptă pe fermierii români, între acestea numărându-se o nouă Politică Agricolă Comună, mult mai restrictivă din punctul de vedere al folosirii input-urilor chimice, seceta care afectează pământul și culturile, accesul la piață al fermierilor și o oarecare rămânere în urmă a cercetării agricole europene în raport cu cea mondială. În acest context, participanții la conferință au discutat aplicat și realist despre finanțarea agriculturii și investițiile în acest domeniu esențial, alături de nevoia de o mai mare alocare bugetară către cercetare, în așa fel încât agricultura să se poată adapta cât mai rapid la dramaticele schimbări de climă.

În cadrul conferinței de presă, președintele LAPAR ing. Nicu Vasile a făcut un bilanț al anului 2020 și a vorbit și despre provocările ce îi așteaptă pe fermieri în 2021, în perspectiva unei noi Politici Agricole Comune.

(I.B)

Reducerea cu 30% a emisiilor de CO2 pe tonă de producție agricolă până în 2030 este unul dintre principalele obiective pe care compania BASF le-a anunțat joi, 19 noiembrie, în cadrul unei conferințe online. Prioritare sunt și: soluțiile durabile, agricultura digitală, utilizarea inteligentă a produselor cu focus pe sănătatea mediului și a oamenilor. 

Astfel, concentrându-se pe cele mai importante pârghii care pot face agricultura durabilă și pot contribui la satisfacerea celor mai presante nevoi ale societății, compania va ajuta fermierii să obțină o reducere cu 30% a emisiilor de CO₂ / tonă de producție agricolă. Totodată, ponderea vânzărilor soluțiilor ce au o contribuție substanțială la sustenabilitate va crește, de asemenea, cu 7% anual. În plus, BASF va introduce tehnologii digitale în ferme ce însumează peste 400 de milioane de hectare de teren agricol și va asigura consiliere privind administrarea corectă pentru utilizarea în siguranță a produselor sale. Noile angajamente susțin implementarea Strategiei BASF în agricultură, lansată în 2019.

„Agricultura este fundamentală pentru bunăstarea lumii. În deceniile următoare, sistemul nostru agroalimentar va trebui să treacă printr-o transformare accelerată, pentru a oferi o cantitate suficientă de alimente sănătoase și accesibile populației în creștere. În același timp, va trebui să atenuăm impactul asupra planetei. Această transformare este determinată de necesitatea obținerii unor producții agricole ridicate, producții obținute prin metode recunoscute ca fiind valoroase de către societate, care nu au impact asupra planetei și ajută fermierii să-și câștige existența”, a declarat Vincent Gros, președintele  BASF Agricultural Solutions. „Cu ofertele noastre inter-conectate, sprijinim fermierii din întreaga lume să practice cea mai importantă meserie de pe pământ, pentru a crea împreună un impact pozitiv asupra sistemului agroalimentar.”

Comentând modul în care angajamentele globale ale BASF se transpun în peisajul agricol european, Livio Tedeschi, vicepreședinte senior al diviziei BASF Agricultural Solutions din Europa, Orientul Mijlociu și Africa, a declarat: „Un sistem alimentar mai sănătos și mai durabil este o piatră de temelie a Pactului Verde European (Green Deal). Dacă traseul exact și obiectivele pentru strategiile Farm to Fork și Biodiversitate sunt încă în stadii incipiente, direcția este clară: fermierilor europeni li se cere să optimizeze în continuare inputurile, să contribuie la creșterea biodiversității și la atenuarea impactului schimbărilor climatice - cu accent pe digitalizare și agricultura organică.”

Cu peste 100 de ani de experiență în slujba fermierilor și o mare pasiune pentru inovație, BASF acceptă provocarea de a crea un sistem agroalimentar durabil. Angajamentele sale de sustenabilitate reprezintă un pas important înspre acest obiectiv comun. Tedeschi a explicat: „Deși vedem în continuare necesitatea unui dialog mai intens cu privire la elementele cheie ale strategiei Farm to Fork, sesizăm, de asemenea, o oportunitate semnificativă pentru schimbări pozitive. Modelarea viitorului producției de alimente în Europa este o transformare complexă, care necesită inovație și colaborare, de aceea încurajăm toate părțile interesate să coopereze, pentru a găsi echilibrul potrivit pentru succesul fermierilor, al agriculturii și al generațiilor viitoare.”

Agricultură smart din punct de vedere climatic

BASF va sprijini fermierii să devină mai eficienți din punctul de vedere al emisiilor de carbon și să facă față condițiilor meteorologice volatile, oferind tehnologii care sporesc producțiile, fac gestionarea fermelor mai eficientă și scad impactul asupra mediului. În același timp, compania explorează modalități de a stimula reducerea emisiilor de CO₂ și de a deschide noi surse de plusvaloare pentru fermieri. Printre produsele și soluțiile care vor contribui la reducerea cu 30% a emisiilor de CO₂ / tonă de producție agricolă se numără obținerea de soiuri de culturi cu producții ridicate, rezistente la diferite tipuri de climă și rezistente la stres, care pot reduce impactul ecologic și pot crește profitabilitatea fermei, într-un mediu agricol cu multe provocări. Noile varietăți de hibrizi de grâu, de exemplu, vor aduce o creștere semnificativă a producției și o calitate îmbunătățită a cerealelor.

Soluții durabile

Obiectivul BASF este creșterea numărului de soluții durabile pe care le oferă fermierilor an de an. Prin urmare, compania investește continuu în cercetare și dezvoltare, având la bază criterii clare de durabilitate. Diviza de cercetare și dezvoltare BASF propune soluții care susțin utilizarea eficientă a resurselor și reduc amprenta de mediu. De exemplu, soluții bazate pe fungicidul Revysol®, care asigură o creștere a producției de grâu cu 4% pe terenurile agricole existente, permițând fermierilor să protejeze habitatul natural. Sau aplicarea țintită a soluțiilor biologice, cum ar fi feromonii RAK®, care împiedică înmulțirea anumitor dăunători, protejând plantele pe tot parcursul ciclului lor de viață; ca soluții complementare celor convenționale.

În plus, BASF își evaluează întregul portofoliu de produse în raport cu criteriile de sustenabilitate clar definite și validate de terțe părți, prin metoda Sustainable Solution Steering. Divizia BASF Agricultural Solutions va contribui în mod semnificativ la obiectivul Grupului BASF de a a atinge, până în 2025, cifra de 22 miliarde de euro din vânzări de produse din categoria “Accelerator“. Aceste produse aduc o contribuție substanțială la durabilitate în lanțul valoric. Divizia de soluții agricole își propune să își mărească anual ponderea soluțiilor durabile în vânzări cu 7%.

Agricultura digitală

Digitalizarea poate face agricultura mai eficientă din punct de vedere al resurselor, mai incluzivă și mai durabilă. Prin urmare, BASF îi va ajuta pe fermieri să își dezvolte profitabil afacerile cu ajutorul instrumentelor digitale, reducând în același timp amprenta asupra mediului. Utilizarea tehnologiilor digitale permite fermierilor să producă mai mult cu mai puține resurse și să eficientizeze procesele agricole, începând cu monitorizarea culturilor și terminând cu lanțul alimentar de desfacere. Soluțiile agricole xarvio™ de la BASF permit aplicarea mai precisă a produselor de protecție a plantelor, gestionarea nutrienților, calcularea automatizată a zonelor tampon și monitorizarea biodiversității. Instrumentele digitale au, de asemenea, capacitatea de a ajunge la un număr mare de fermieri, inclusiv la cei din țările mai puțin dezvoltate, sporind astfel cunoștințele și gradul de conștientizare a durabilității în agricultură. BASF își propune să asigure disponibilitatea  tehnologiilor digitale pentru o suprafață de peste 400 de milioane de hectare de teren agricol cumulativ până în 2030.

Utilizare inteligentă

BASF ia în serios angajamentul față de siguranța sănătății umane și a mediului, oferind consiliere pentru o aplicare corectă a fiecărui produs, astfel încât utilizarea produselor sale să se desfășoare în siguranță atât în ferme, cât și în proximitatea acestora. Compania oferă acces la instrumente și servicii de administrare adaptate activității zilnice a fiecărui fermier. Acestea includ echipamente de protecție, instruire personalizată, soluții digitale și tehnologii noi de aplicare a produselor, adaptate exigențelor viitorului. Sistemul de transfer închis Easyconnect, de exemplu, a fost dezvoltat împreună cu diverși parteneri și este susținut de jucători cheie din industria agricolă, cu primele lansări pe piață preconizate în 2021/22.

• Programul are înscriși un numărul dublu de tineri fermieri dornici să se specializeze pentru a avea o contribuție substanțială în dezvoltarea agriculturii românești;
• Zece bursieri Agricover se alătură tinerilor recrutați de Club, cu toții urmând să beneficieze de o experiență educațională unică.

București, 17 noiembrie 2020 – Clubul Fermierilor Români continuă pentru al doilea an consecutiv programul “Tineri Lideri pentru Agricultură” și se implică responsabil în pregătirea generațiilor viitoare de tineri fermieri, răspunzând unei nevoi majore existente nu doar în România, ci și la nivel european, aceea de pregătire specializată în domeniul agricol, pentru a asigura succesiunea afacerii, implicit a conducerii viitoarelor ferme.

Ca reprezentant al fermierilor performanți, Clubul Fermierilor Români se implică activ în elaborarea și implementarea unor programe specifice, dedicate situațiilor complexe cu care se confruntă toți producătorii agricoli: nevoia de oameni pregătiți, calificați, motivați, angajați stabili și pro-activi.

“Luna trecută am dat startul celei de-a doua serii a programului Tineri Lideri pentru Agricultură, o inițiativă gândită fundamental pentru antrenarea viitorilor lideri din agricultură. Având în vedere rezultatele obținute cu prima grupă, am fost încurajați și motivați să continuăm programul de pregătire cu o nouă serie, cu mai mulți participanți, astfel încât am început cursurile cu 30 de tineri fermieri din toate zonele României.  Anul acesta implicăm mai mulți parteneri educaționali și traineri, introducem cursuri noi și folosim o programă mult mai aplicată pe nevoile de business și de dezvoltare profesională și personală a tinerilor lideri fermieri. În cadrul procesului de selecție, ne-au făcut plăcere discuțiile cu tinerii, apreciem mult energia și entuziasmul lor, ideile pe care le au, planurile de viitor și ambiția de a le pune în aplicare”, declară Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români.

Programul Tineri Lideri pentru Agricultură al Clubului Fermierilor Români este dezvoltat împreună cu Fundația Leaders și are ca parteneri educaționali companii mari de training din România, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring.

Lansat în 2019, Programul “Tineri Lideri pentru Agricultură” este un proiect care și-a propus să pregătească copiii fermierilor membri ai Clubului pentru a continua afacerile familiei, pentru asumarea rolului de lider în afacerile familiei și în comunitate, și pentru a participa activ la mai buna reprezentare profesională a fermierilor în structurile administrației publice din România și de la Bruxelles, sau în dialogul cu acestea. 

”Anul acesta suntem onorați să avem alături de noi parteneri care împărtășesc valori comune și care investesc în educație. Salutăm inițiativa Grupului Agricover care a lansat Programul de Burse de Studiu pentru tinerii din familii de fermieri din România și susține 10 burse pentru anul 2020-2021, în cadrul acțiunilor de responsabilitate socială”, a continuat Florian Ciolacu.

Succesul viitorului afacerilor fermierilor depinde de pregătirea prezentului, atât în plan profesional, pentru a asigura continuarea afacerii, cât și în cel al reprezentării intereselor fermierilor în cadrul instituțiilor europene responsabile pentru dezvoltarea agriculturii. Contribuim la dezvoltarea și responsabilizarea acestor tineri pentru a deveni LIDERI, așa cum are nevoie și merită agricultura din România.

Program: cfro.ro/tineri/

Clip video: youtu.be/XoD-_fYMpbM

***

DETALII PROGRAM TINERI LIDERI PENTRU AGRICULTURĂ

Obiectiv Program

Programul pregătește noua generație de antreprenori în agricultură, cu o viziune integrată de business, pentru a crește competitivitatea în acest domeniu și pentru asigurarea succesiunii afacerilor fermierilor.

Profil Participanți

Tineri cu vârsta de până la 35 ani, absolvenți de facultate, copii ai fermierilor membri în Clubul Fermierilor Români sau tineri proveniți din familii de fermieri.

Curricula Program

Programul de pregătire este structurat pe trei module astfel: 

• INIȚIERE: Cursuri de 1-3 zile, de pregătire în următoarele domenii: comunicare și vorbire în public; diplomație și protocol; vânzare și tehnici de negociere; leadership; managementul strategic; marketing; administrarea afacerilor; resurse umane; simulare de business.
• APROFUNDARE: Cursuri de 3 zile, de pregătire în următoarele domenii: legislativ-juridic; fiscal-audit; marketing și comunicare pentru afaceri; tehnologie.
• CONSOLIDARE: Stagii de internship la Bruxelles: Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană; ComAgri din Parlamentul European, asociații europene ale fermierilor – ELO, FARM EUROPE, COPA-COGECA; Stagii de internship în România la instituțiile responsabile din agricultură: MADR, APIA, AFIR, ComAgri din Parlamentul României; Stagii de practică la companii private mari de tehnologie și inputuri agricole.

Perioadă desfășurare Program

Octombrie 2020 – Iunie 2021

Programele integrate NATUREVO aplicate în cadrul loturilor demo de la SCDA Caracal au adus diferențe considerabile de producție și, implicit, de profit.

Fiecare fermă este diferită și trebuie „tratată“ personalizat. Acesta este unul dintre punctele forte ale companiei Naturevo. În cei peste 20 de ani de activitate pe piață, compania a înțeles că nu poți face performanță dacă te ghidezi după o tehnologie cadru și o aplici oriunde, indiferent de condiții. Astfel, acum câțiva ani, compania a lansat conceptul FlexiTech Agro, care presupune o „radiografie“ cât mai detaliată a fermelor, în vederea unei recomandări corespunzătoare care să aducă rezultatele scontate.

La începutul anului 2020, specialiștii Naturevo au evaluat condițiile pedoclimatice și economice din cadrul SCDA Caracal și au venit cu recomandarea aplicării programelor integrate pentru cele 4 culturi, care să susțină o producție profitabilă. Culturile la care s-au aplicat tehnologii comparative au fost: grâu, rapiță, floarea-soarelui și porumb.

Prin aplicarea rețetelor Naturevo, soiul de grâu Glosa a adus un spor de producție de 726 kg/ha. Produsele utilizate au fost: Novatec Classic, Amosulf NG, Evoright Plus, Keraol, Rootip Basic, Basfoliar 36 Extra, Evogel P, Wetcit, Copfort, Polyactiv Mn și Alsupre S.

La cultura de rapiță, hibridul analizat a fost PT 264. Aplicarea produselor Naturevo a condus la obținerea unei producții de 2.982 kg/ha STAS la hibridul PT 264, rezultând un spor de producție de 391 kg/ha față de hibridul PT 264 cultivat cu tehnologia SCDA Caracal.

La o analiză mai detaliată, s-a ajuns la concluzia că la cultura de rapiță programele integrate Naturevo au adus un profit de aproximativ 500 lei/ha comparativ cu programul aplicat de SCDA Caracal. Produsele folosite în tehnologia de rapiță sunt: ArgintEVO, Basfoliar 36 Extra, FinalEVO, Kerafol și Evoright PLUS.

Pentru culturile de primăvară, programele Naturevo au fost aplicate la porumb și floarea-soarelui. La floarea-soarelui, analiza comparativă s-a făcut pe hibridul SUBARO. Sporul de producție a fost de 177 Kg/ha datorită aplicării unui program adaptat condițiilor specifice din fermă.

Aplicarea produselor Naturevo a condus la obținerea unei producții STAS de 6.676 kg/ha la hibridul de porumb P 9978, rezultând un spor de producție de 879 kg/ha față de hibridul P 9978 cultivat cu tehnologia SCDA Caracal; Producția medie a celor 66 hibrizi de PORUMB semănați în platforma Naturevo a fost de 6.654 kg/ha, rezultând față de martor un spor de producție de 857 kg/ha, ceea ce confirmă superioritatea unui  program integrat cu produse marca Naturevo.

La culturile de porumb și floarea-soarelui, produsele care au influențat pozitiv producția sunt: Nutri Top 5.10.15, Uree NG, Kerafol, Evogel P, Wetcit.

Încă o dată, compania Naturevo demonstrează că, dacă ai cunoștințele necesare și produse de calitate, poți face față schimbărilor climatice și poți chiar să obții profit în condiții dificile.

Contează foarte mult ca partenerii fermieri să înțeleagă diferențele și să aplice produsele adecvate, așa cum au procedat cei de la SCDA Caracal.

Pentru consultanță de specialitate, apelați la echipa NATUREVO sau accesați  https://www/naturevo.ro/contact/

Ing. Mihaela RADU, dir. Marketing NATUREVO

În contextul schimbărilor climatice și al pagubelor pe care le pot provoca fenomenele extreme, asigurările agricole sunt extrem de importante pentru gestionarea riscurilor, pentru a proteja investiția în lucrările agricole (inputuri, tehnologie, utilaje etc.) și, în caz de daune, pentru acoperirea pagubelor. Împotriva riscurilor majore din agricultură se asigură culturi, animale, utilaje și alte bunuri din fermă. Mai multe detalii despre acest subiect puteți citi în interviul de mai jos în care Georgiana Rusu, director executiv Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare, a răspuns întrebărilor noastre.

Reporter: Care este suprafața de teren arabil asigurată în ultimii ani?

Georgiana Rusu: Din informațiile pe care le avem din piață, în 2019 s-au asigurat 2,3 milioane ha, cota noastră de piață fiind de 13%, respectiv 300.000 ha intermediate, structura portofoliului deținut de Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare fiind de 84% asigurări agricole și 16% asigurări non-agricole. Evoluția suprafețelor agricole asigurate în ultimii ani a variat de la un an la altul. Conform estimărilor din piață, în 2017 au fost asigurate 2,03 milioane hectare, în timp ce în 2018 s-au asigurat doar 1,63 milioane hectare.

Rep.: Cum au fost afectate suprafețele cultivate de teren de fenomenele meteo de anul acesta?

G.R.: Principalele cauze care au dus la deprecierea suprafețelor agricole cultivate au fost determinate de condițiile meteo nefavorabile.

Spre deosebire de anul 2019, când culturile au fost afectate preponderent de inundații și grindină (cca 100.000 ha), din informațiile pe care le avem, în anul 2020 cele mai multe suprafețe de teren au fost afectate de secetă, 1.2 milioane de ha înființate în toamnă și 1.2 milioane de ha înființate în primăvară.  Județele afectate sunt preponderent din regiunile Dobrogea, Bărăgan, Moldova, Oltenia, dar fenomele metro nefavorabile s-au manifestat cu intensitate diferită de la regiune la regiune. Seceta a afectat în cea mai mare măsură județele Constanța, Călărași, Brăila, Buzău, Ialomița, Iași, Vaslui, în timp ce grindina a fost principalul fenomen meteo care a afectat județele Vâlcea, Iași, Teleorman, Maramureș. Furtunile s-au manifestat preponderent în Botoșani, Iași, Alba, Bistrița – Năsăud, Buzău.

Rep.: Care este nivelul de afectare a culturilor la nivel regional, național?

G.R.: Conform estimărilor Comisiei Europene, anul acesta vom trece ușor de 25 milioane de tone, față de anul trecut, când producția totală de cereale a României se apropia de 30 de milioane de tone. România este țara cea mai afectată de secetă, cu un minus de 14,5%, în condițiile în care întreaga Europă a pierdut 12% din cantitatea totală produsă. Uniunea Europeană va exporta cu 11 milioane de tone mai puțin grâu. România rămâne al patrulea cel mai mare producător de cereale din Uniunea Europeană, după Franța, Germania și Polonia.

Rep.: Care sunt efectele secetei asupra producției de cereale anul acesta față de 2019?

G.R.: Potrivit datelor publicate de autorități, scăderile producției medii pe hectar variază de la 16% pentru floarea-soarelui, 18% pentru rapiță, 23% pentru porumb, până la 40% pentru grâu și chiar 47% pentru orz.

În această situație, fermierii care au încheiat asigurări agricole pentru culturi au acum posibilitatea să-și recupereze cheltuielile tehnologice directe sau valoarea producției în urma efectuării constatărilor de daună și întocmirii dosarului de despăgubire.

Rep: Fermierii pot accesa sprijin public nerambursabil pentru finanțarea asigurărilor agricole?

G.R: Fermierii au posibilitatea să accese fonduri nerambursabile prin Submăsura 17.1, program finanțat de Uniunea Europeană și Guvernul României, prin care se subvenționează prima de asigurare a culturilor, animalelor și plantelor. Sprijinul public nerambursabil acordat în cadrul acestei submăsuri este de 70% din valoarea primei de asigurare eligibile și plătită efectiv de către fermier. Submăsura 17.1 –  „Contribuții la primele de asigurare“ are ca scop încurajarea fermierilor să participe la schemele de asigurare private în vederea gestionării corespunzătoare a riscurilor care le pot afecta producția agricolă și stimularea fermierilor pentru a beneficia de asigurare și extinderea sferei riscurilor asigurabile de către societățile de asigurare;

Aici doresc să vorbesc despre modul în care parteneriatul dintre Clubul Fermierilor Români și CFRO Broker de Asigurare a lucrat anul acesta în beneficiul fermierilor. Clubul și Brokerul de Asigurare au lucrat împreună pentru a identifica problemele fermierilor în accesarea Submăsurii 17.1 și pentru a propune soluții de simplificare a procedurilor. Ca urmare a demersurilor comune ale Clubului și Brokerului către MADR și AFIR, cele mai multe propuneri au fost preluate și incluse în ghidul actualizat. Noile măsuri incluse în ghidul actualizat simplifică mult procesul de accesare a fondurilor alocate prin Submăsura 17.1. Lucrăm în continuare cu reprezentanții Ministerului Agriculturii pentru clarificări la ghidul actualizat, care, dacă vor fi preluate pe sesiunea curentă, vor fi în avantajul fermierilor.

Acest demers comun este un exemplu elocvent pentru modul în care Brokerul de Asigurare și Clubul reprezintă interesele fermierilor și, folosind resursele combinate ale celor două organizații, pot obține rezultate favorabile fermierilor.

Rep.: Cum poate sprijini fermierii Brokerul de Asigurare al Clubului Fermierilor Români?

G.R.: Ne propunem să sprijinim fermierii pentru a cunoaște instrumentele de gestionare a riscurilor și a le crește încrederea în sistemul de despăgubire. Cu ajutorul Brokerului Clubului, fermierii pot realiza propria analiză a riscurilor și vor putea decide mai informat cu privire la asigurarea culturilor și bunurilor, contribuind la dezvoltarea responsabilă a comunității agricole. Prin colaborarea pe care o avem cu clienții noștri contribuim la creșterea și consolidarea afacerilor fermierilor, precum și la creșterea nivelului de anticipare și predictibilitate în realizarea planurilor de afaceri.

În contextul în care România are aproximativ 8 milioane de hectare de teren exploatate, o provocare principală pentru Brokerul de Asigurare al Clubului rămâne instruirea fermierilor cu privire la soluțiile de protecție împotriva efectelor negative ale schimbărilor climatice, boli ale animalelor, ale culturilor sau incidentelor de mediu. Prin cunoașterea produselor oferite de companiile de asigurare și a instrumentelor puse la dispoziție de către stat, cu ajutorul Brokerului fermierii își vor putea face propria analiză a riscurilor și vor avea posibilitatea să decidă mai informat cu privire la asigurarea culturilor și bunurilor, contribuind la dezvoltarea responsabilă a comunității agricole.

Simona-Nicole David

Abia acum se lucrează la Strategia de dezvoltare a județului Ialomița pentru următorii șapte ani, iar documentul va fi finalizat cel mai probabil în septembrie 2022, la un an și nouă luni după ce UE intră în exercițiul financiar 2021-2027. Proiectul costă 2,27 milioane de lei, iar banii sunt asigurați majoritar (84, 58%) din fonduri europene. Este de așteptat să vedem cam care este viziunea de dezvoltare a unui județ a cărui cea mai importantă resursă este solul. Anterior, nici nu se puteau realiza previziuni clare, dat fiind faptul că, spre deosebire de alte județe, care au câte o strategie pentru fiecare ciclu financiar european, Ialomița și-a imaginat un plan pe 12 ani, 2009-2020!

Situat în inima Bărăganului, cu o suprafață de 445.289 ha și 265.559 de locuitori, județul Ialomița este al 35-lea, ca întindere și al 38-lea, ca populație, din România. Ca structură administrativ-teritorială, are în componență trei municipii (Slobozia, Urziceni și Fetești), patru orașe (Țăndărei, Amara, Căzănești și Fierbinți-Târg) și 59 de comune (127 sate, din care patru aparțin mediului urban). Vorbind despre elementele pe care s-ar putea clădi viitorul, ialomițenii menționează câteva atuuri: stațiunea balneoclimaterică Amara, cu tot cu parcul de 64 ha din preajmă; Târgu (sau orașul, cetatea) de Floci, locul de la vărsarea Ialomiței în Dunăre, important centru comercial medieval între Orient și Occident, unde se spune că s-ar fi născut și primul întemeietor al Unirii, Mihai Viteazul, iar actualmente, pe 80 ha de lângă Giurgeni, s-au efectuat săpături arheologice, ce au evidențiat existența în orașul dispărut a patru biserici, trei necropole, peste 200 de locuințe, ateliere și portul; punerea în valoare a turismului pe Dunăre, inclusiv prin realizarea unor porturi și pontoane turistice la Fetești-Bordușani-Făcăeni-Vlădeni-Giurgeni; exploatarea (și a) potențialului agricol dintre Dunărea Veche și Brațul Borcea, precum și pe cel din luncile Ialomiței și Dunării etc.

Poziție oscilantă, după PIB general și PIB/cap de locuitor

Dar să vedem în ce stadiu se află astăzi Ialomița. Conform estimărilor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, PIB-ul s-ar putea situa, în 2020, la 10.445 milioane lei, cifră care situează județul pe locul 38 la nivel național, în urma sa aflându-se doar Covasna, Sălaj și Mehedinți. Ca PIB pe cap de locuitor, cu 8.733 euro, Ialomița face un salt spectaculos, plasându-se pe poziția a 25-a între județele României. În fine, din punctul de vedere al salariului mediu net, Ialomița se poziționează pe locul 28, chiar înaintea altor județe mult mai dezvoltate, cum ar fi Maramureș, Bihor sau Neamț! Pe fondul epidemiei și a crizei bugetare și economice din 2020, totuși e de preferat ca datele CNSP să fie luate cu rezerva de conjunctură.

Penultimul pe plan național, ca venituri totale

Cifre veridice avem însă din 2019, furnizate de Direcția pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Administrației și Dezvoltării, iar acestea privesc bugetul de venituri și cheltuieli ale autorităților publice județene și locale. Cu un total de 699,98 milioane de lei venituri totale, Ialomița se situează pe locul 40, în urma sa fiind doar Covasna. În această sumă sunt cuprinse însă și plățile proiectelor europene sau finanțate din fonduri guvernamentale. Cifra seacă, a veniturilor proprii, care reflectă puterea economică reală a unei zone, a fost de 278,38 mil. lei, poziționând Ialomița spre sfârșitul clasamentului la nivel național (locul 39, înaintea județelor Giurgiu și Sălaj, dar după Covasna, Teleorman, Mehedinți sau Caraș-Severin). Realitatea este că profilul preponderent agricol nu a reușit – ca nicăieri în lume, de altfel – să facă minuni, deci Ialomița ar putea plăti tributul neindustrializării. În fine, cândva o fi fost ceva producție, dar astăzi industria este slab reprezentată în cele mai mari două orașe, Slobozia și Urziceni. Ca să nu spunem că două orașe, „făcute“ la comandă, din cerința de a avea un anumit procent al populației urbane, am numit Căzănești și Fierbinți Târg, realizează venituri proprii (în jur de 3,3 mil. lei) cât o comună săracă din Ilfov (ultimul, vă amintiți, are cele mai bogate așezări rurale din România). Cât despre satele din Bărăganul ialomițean, ei bine, doar două, Sinești și Făcăieni, au venituri la bugetul primăriei mai mari de 3 mil. lei.

În afară de alimentare cu apă și drumuri, infrastructura e la... pământ!

Alte elemente clare privind infrastructura vin din cifrele Institutului Național de Statistică. Astfel, în 2019, Ialomița avea o rețea de drumuri de 1.160 km (din care 25 km de autostradă), dar 72 km (6,2%) erau încă din pământ, iar 156 km (13,44%) de căi rutiere, cel mai probabil de interes local, din pietriș. Acestora li se adaugă 500 km de străzi orășenești, din care numai 240 km sunt modernizate, ceea ce ar însemna că mai mult de jumătate dintre ele n-ar fi în stare tocmai bună. Singura utilitate publică mai bine pusă la punct – asta la prima vedere – este rețeaua de alimentare cu apă; din 7 orașe, 7 au sistem de alimentare cu apă, iar din 59 de comune, 53 (89,83%) dispun de rețea proprie de apă. Dar, fiindcă aici apare și un „dar“, sistemul nu a ajuns probabil în toate satele/cartierele ori nu toate gospodăriile s-au conectat la apă de vreme ce INS spune că, în Ialomița, la o populație de 265.559 de locuitori, doar 161.215 (60,75%) de persoane beneficiază de alimentare cu apă. Cât despre canalizare sau gaze, lucrurile stau foarte slab: 6 orașe și 7 comune dispun de sistem de canalizare (19,69%), iar 5 orașe și 6 comune sunt branșate la rețeaua de gaze (16,66%). Multe chestiuni devin deci explicabile, apropo de dezvoltarea sau mai bine-zis subdezvoltarea Ialomiței. Dacă am adăuga și școlile care au toaleta în fundul curții – nu multe, dar în acest caz „mult“ înseamnă și 5 sau 10! – avem o imagine de ansamblu nu foarte optimistă.

Salvarea vine (a venit!) tot din agricultură

În schița de strategie viitoare se vorbește despre turism ca despre salvarea economică a județului. Între noi fie vorba, până acum progresele au venit realmente din agricultură, unde Ialomița se află între primii 11-12 mari producători de cereale din România și pe poziția a 16-a, ca producție de legume. Fermele sunt mai dinamice ca oricare alt sector, făcând pionierat și la atragerea fondurilor europene, și la retehnologizare, și la producția pe unitatea de suprafață. Doar că agricultura e cum e, mai prost plătită. În fine, industria – atât cât este – e legată tot de agricultură. Cât despre visul turistic al ialomițenilor (29 de structuri de cazare și 43.567 de turiști), să fim serioși, abia acum se fac ceva renovări în stațiunea Amara, iar porturile mult visate de la Dunăre sunt aproape de domeniul SF.

Mă rog, SF pentru autoritățile județene, de vreme ce pe site-ul Consiliului Județean (la Instituția Prefectului nici nu există!) sunt creionate idei generale, fără nicio cifră suport. Sau, dacă vreți, iată o cifră suport: prin Programul Operațional Regional, derulalt prin ADR Sud-Muntenia, din 307 proiecte, doar 35 au fost atrase de autoritățile publice din Ialomița, adică fix 11,5%!

Maria Bogdan

În fiecare an, aproximativ 200.000 de oameni mor din cauza otrăvirii cu pesticide în întreaga lume, un număr mare dintre aceștia căzând pradă pulverizării directe cu aceste substanțe chimice. Organizația Națiunilor Unite a lansat un raport în anul 2017, atrăgând atenția publicului asupra acestui aspect ignorat de mult timp. Expunerea toxică la pesticide ar putea provoca probleme de sănătate, de la cancer, sterilitate, malformații congenitale și până la tulburări neurologice. „În unele țări, otrăvirea cu pesticide depășește chiar și decesele cauzate de bolile infecțioase“, se menționează în acel raport.

Intoxicarea cu pesticide a fost, timp de milenii, o reală problemă pentru fermierii din întreaga lume. Cu toate acestea, nu a apărut nicio soluție eficientă până în ultimii ani, când oamenii de știință au început să folosească roboți automatizați în agricultură. Un exemplu elocvent în acest sens este China.

China are aproximativ 134,86 milioane de hectare de teren arabil, potrivit Ministerului Resurselor Naturale al țării, dintre care 66% sunt extinse în regiuni deluroase și muntoase, precum și pe platouri.

Când o echipă s-a îndreptat către plantațiile de nuci de betel din Hainan, care reprezintă aproximativ 95% din recolta totală a țară, au descoperit că fermierii de acolo trebuiau să țină un stâlp de 10 metri pentru a pulveriza pesticide pe respectivele nuci de betel, printr-un sistem agățat undeva la înălțime. Produsele chimice se scurgeau în jos, expunând fermierii la efecte toxice. În plus, pesticidele nu au fost atât de eficiente. Este de menționat și faptul că acest fruct tropical oferă o sursă majoră de venituri generațiilor de fermieri din această provincie din sudul Chinei. În prezent, 2,3 milioane de fermieri cultivă această cultură, în ciuda pericolelor pentru sănătatea lor.

Zorii unei noi ere

Introducerea dronelor de praf de culturi i-a liniștit pe cultivatorii de nuci de betel de acolo. Cu cât panta este mai abruptă, cu atât este mai periculos pentru fermieri să pulverizeze pesticide pe culturile lor. Practic, aceștia trăiesc „la mila naturii“. În estul Chinei, pe plantațile din Zhejiang, unde dealurile ocupă 70% din suprafața sa terestră, drona mărește eficiența fermierilor de nuci de pecan cu un factor de 20% și reduce forța de muncă intensivă cu 90%, potrivit fermierilor.

De exemplu, anul trecut fermierii care au avut culturi de nuci de pecan au gestionat acolo 1.000 de mii (66,6 hectare) de teren pentru a lucra, dar anul acesta pot lucra 3.000 mii. Tehnologia eliberează fermierii de munca intensivă pentru a se concentra pe adăugarea unei valori mai mari producției. Experiența pe care o câștigă din cultivarea nucilor de pecan poate fi, prin urmare, utilizată mai departe în lanțul de aprovizionare, de la procesare la vânzarea nucilor.

Drona autonomă a crescut în popularitate pe piețele de peste mări în ultimii ani deoarece a făcut munca la fermă mai sigură și mai ușoară. Folosirea dronelor în loc de oameni pentru pulverizarea substanțelor chimice a atenuat expunerea cronică a fermierilor la toxine atât în ​​țările sărace din agricultură, cât și în lumea dezvoltată.

Produsele au fost exportate către o serie de țări nu doar în țările adiacente din Asia de Sud-Est, cum ar fi Thailanda, India și Japonia, ci și către Brazilia – al doilea cel mai mare exportator de porumb din lume și SUA, unde fructele și nucile sunt cultivate de mulți fermieri.

În contextul mondial, pandemia a alimentat și mai mult cererea de drone. Anterior, Statele Unite nu aveau forță de muncă pentru a ieși pe terenurile agricole, așa că au importat muncitori din Mexic pentru a face față deficitului. Anul acesta, COVID-19 și politicile stricte de imigrație au agravat și mai mult lipsa forței de muncă. În California deluroasă, care găzduiește 11.462 de ferme de struguri, comanda pentru drone a crescut considerabil în această primăvară.

În timp ce compania de tehnologie lucrează zi și noapte pentru a crește producția, inginerii și oamenii de știință cu experiență în tehnologie din șapte țări colaborează pentru a perfecționa această dronă mică, cu aspect simplu, în timp ce lucrează la cercetare și dezvoltare în domeniile vizuale, control automat, inteligența artificială, precum și protecția plantelor.

Eforturile lor sunt conduse de o firmă de tehnologie chineză. Acum, când agricultura se confruntă cu un impuls enorm la nivel mondial, concentrarea pe mașinile agricole inteligente ar putea fi o șansă pentru China să preia conducerea.

Anca Lăpușneanu

România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro, bani care iniţial au fost acordaţi din bugetul de stat, urmând să fie rambursaţi la începutul anului viitor de Comisia Europeană, a declarat, vineri, ministrul Adrian Oros, într-o conferinţă de presă.

"În acest an, în ţară au intrat peste două miliarde de euro bani europeni atraşi de structurile din subordinea Ministerului Agriculturii, bani care în prima fază sunt cheltuiţi de stat şi apoi banii sunt rambursaţi", a declarat ministrul agriculturii.

Potrivit ministrului Adrian Oros, avansurile sunt plătite până pe 30 noiembrie, iar restul după 1 decembrie, din bani de la bugetul de stat, iar la începutul anului viitor această sumă este rambursată, de regulă pe 5 - 6 ianuarie.

De asemenea, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a plătit până acum 656 de milioane de euro, cea mai mare sumă plătită în ultimii ani, depăşind ţinta de 550 milioane de euro, iar Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a autorizat începând de vineri, de la ora 0:00, suma de 135,4 milioane de euro pentru un număr de 30.005 fermieri, în cadrul schemelor de plăţi directe aferente anului 2020 şi al măsurilor de dezvoltare rurală legate de suprafaţă şi de animale. 

Toată agricultura României se află într-o situație fără precedent. În primul rând, ne confruntăm cu virusul SARS COV-2, problemă generală la nivel mondial, iar în al doilea rând, o mare parte dintre fermierii români s-au confruntat cu o secetă nemaiîntâlnită din 1946-1947.

Fermierii sunt obișnuiți cu provocări agresive, dar responsabilitatea noastră, a tuturor, este să ne îndreptăm atenția către o agricultură adaptată acestor condiții, care sunt din ce în ce mai dificile. Ne aflăm în plină campanie de semănat cerealele păioase și acum este momentul să abordăm o altă strategie pentru o siguranță mai mare a recoltelor din 2021. Prin utilizarea tehnologiilor clasice, o mare parte din fermieri au înțeles că acestea nu se adaptează actualelor schimbări climatice și, astfel, nivelul producțiilor este scăzut.

La începutul unui nou an agricol este momentul să alegem inteligent fertilizarea adecvată. O hrană echilibrată pentru plante este similară cu nutriția omului. Atunci când ne hrănim corespunzător și echilibrat, organismul uman, dar și plantele, beneficiază de o stare excelentă. Nutriția echilibrată se realizează în concordanță cu necesarul plantelor. Surplusul de fertilizanți înseamnă ineficiență economică.

Selecția de fertilizanți pentru următorul an agricol este necesitate. Naturevo recomandă reorientarea de la îngrășămintele clasice din cauza pierderilor ridicate de substanțe active. Îngrășămintele cu eliberare controlată reprezintă soluția modernă și are la bază ani întregi de cercetare. Acestea sunt adaptate condițiilor actuale de mediu și de producție cu care se confruntă fermierii.

Experiența confirmă că îngrășămintele inteligente rămân cea mai bună variantă de fertilizare.

Îngrășămintele clasice sunt expuse la pierderea azotului prin volatilizare sau levigare și blocarea celorlalți nutrienți. În România, alternanța temperaturilor foarte ridicate cu cele scăzute și perioadele scurte cu precipitații abundente au loc din ce în ce mai des și neprevăzut, ducând la pierderea azotului prin levigare sau evaporare și blocarea altor nutrienți.

Produsele Naturevo cu inhibitor de nitrificare DMPP (NOVATEC CLASSIC) au procesul de nitrificare încetinit (transformarea din NH4 în NO3 are loc in câteva săptămâni), iar azotul nitric eliberat mai lent. Ca urmare, disponibilitatea azotului este adaptată suplimentar la cerințele plantelor, eficiența azotului și a celorlalte elemente nutritive din compoziția îngrășămintelor este crescută. Pentru fertilizarea din primăvară menținem aceeași linie a unei fertilizări inteligente și venim în întâmpinarea fermierilor cu uree ce conține inhibitori de urează – Nexur, NEXUR S, AirTek și inhibitori de nitrificare din gama NG.

Produsele cu inhibitori de nitrificare și de urează depășesc performanța îngrășămintelor clasice, chiar cu doze mai reduse la hectar.

Inhibitorii din îngrășămintele pe care Naturevo le are în portofoliu, cum ar fi DMPP, NBPT, NPPT, NGuard, au fost de mult cunoscuți pentru reducerea emisiilor de amoniac în atmosferă și cantitățile de nitrați/nitriți în sol.

Plantele au nevoie ca fenofazele să se desfășoare mult mai repede pentru a trece de multiplele perioade critice. În afară de soluția de stimulare a semințelor odată cu tratamentul clasic, avem la îndemână un instrument cu valori multiple: Basfoliar Triple Flo – un fertilizant cu Zn – 33%, Mn – 22% si Cu – 9%.

Culturile de rapiță au nevoie de o fertilizare cu bor în toamnă pentru a se evita crăparea tulpinilor și instalarea unor boli foarte periculoase precum Phoma, Verticillium, Botrytis etc. Borul mărește rezistența plantelor la ger cu 2-3°C. Nu toate tipurile de bor sunt la fel de ușor asimilabile pentru plante. Produsele cu bor care au în compoziție polioli sunt cele care fac diferența. Poliolii reprezintă un complex de substanțe organice obținute din sfecla de zahăr cu efecte stimulatoare pentru toate procesele fiziologice din plante și de transfer accelerat al borului în plante; Polyactiv B este un produs care a făcut diferența în cultura de rapiță, de cereale, aplicat atât în toamnă, cât și în primăvară. Astfel, oferta de produse Naturevo pentru fermierii care vor să aplice tehnologii performante este diversificată și adaptată unei agriculturi performante.

Nu este ușor să renunțăm la obiceiurile vechi și să aplicăm ceva modern, dar când o facem culturilor vor răsplăti prin producții ridicate și profitabile.

Echipa Naturevo vă ajută să faceți lucrurile diferit!

Ing. Mihaela RADU, director marketing Naturevo

www.naturevo.ro

Satul sucevean Moara, comuna Liteni, a devenit un loc unic în ţară prin existenţa unei galerii de artă contemporană. Dacă în mari oraşe ale ţării galeriile de artă se închid una după alta, Marian Zidaru, sculptor, desenator şi pictor român, și soţia sa, Victoria Zidaru, a cărei operă artistică include lucrări de pictură, grafică, sculptură şi broderie, au lăsat Capitala şi s-au întors în satul natal pentru a investi în lucruri considerate adesea depăşite, cum ar fi vechea casă părintească. După ani de muncă, au clădit prima „Fermă de Artă“ din România, un spaţiu tradiţional, cu livadă cu pomi fructiferi, cu ateliere, cu o căsuţă bucovineană şi anexele sale, un spaţiu destinat întâlnirilor artiştilor, arhitecţilor şi studenţilor la arte cu meşteşugul ţărănesc şi agricultura.

Singura galerie de artă din mediul rural sucevean a pornit de la „căsuţa animalelor“

Ferma de Artă se împarte în două spaţii diferite. Primul este o gospodărie bucovineană dezvoltată şi adaptată, cu funcţiune de locuinţă pentru artişti şi rezidenţi, ateliere, spaţii de expunere şi infrastructură pentru desfăşurarea unor activităţi culturale.

Casa de locuit şi anexele au fost transformate în spaţii expoziţionale, cu lucrări care au legătură cu spaţiul din care provin cei doi creatori de frumos, Marian şi Victoria Zidaru, lucrări care îmbină meseria lor cu trăirea unei vieţi religioase, dar şi opere de artă care îmbină tehnica modernă, abstractul, cu meşteşugul ţărănesc sculptural sau pe suport textil. Este un loc pe care l-a moştenit doamna Victoria de la părinţi, plin de frumuseţe, echilibru şi armonie, pus la dispoziţia artiştilor şi arhitecţilor, fie că este vorba de nume consacrate sau studenţi. Sunt cinci spaţii expoziţionale, numite magazii, cel mai recent fiind cel în care a avut loc vernisajul unei expoziţii de fotografie a comunităţii din Liteni, un amfiteatru, care, pentru a nu fi invaziv în natură s-au coborât destul de jos pardoseala şi zona în care  se poate sta, existând astfel legătura cu natura. Toate spaţiile sunt pline de lucrări, vechea şură a devenit atelierul de lucru al domnului Marian Zidaru, iar atelierul doamnei Victoria Zidaru te întâmpină cu mirosul pânzei de in şi cânepă, ţesută manual de gospodinele din sat.

„Aici era căsuţa animalelor şi în rest era fân. A fost primul loc în care am înfipt ţăruşul când am venit. Sunt lucrări din diverse perioade, cele mai multe din anii ’90, dar şi una din 1983. Cobiliţa suspendată pe tavan este de la o mătuşă, este originală, am scris «CER».

Acest loc a apărut de la sine datorită mamei Victoriei, doamna Ionescu, care a ţinut morţiş ca acest pământ să nu se împartă, să îl ţină întreg până în ziua în care am revenit acasă şi am început să ne ocupăm de anumite reparaţii care erau absolute necesare. Văzând că locul devine din ce în ce mai interesant şi noi ne ataşam din ce în ce mai mult de acest spaţiu, ne-am gândit că primul pas ar fi o rezidenţă pentru artişti“, ne-a spus sculptorul Marian Zidaru

Artistul are nevoie de un spaţiu de atelier în care să gătească, să doarmă

Spaţiile din întreaga fermă sunt organizate pavilionar, nu există o construcţie mare în care se organizează totul. Ceea ce au găsit cei doi soţi în locul acesta au păstrat, iar ceea ce s-a făcut nou este în acelaşi spirit al locului, folosind materialele tradiţionale pentru construcţii, respectiv lemnul şi lutul şi forţa de muncă locală.

„Spaţiul în care ne aflăm este împărţit în cinci pavilioane pe care le numim magazii, chiar şi casa veche am numit-o magazie. M5 este singura galerie în care se şi găteşte (bucătăria), dar jumătate este galerie de artă, pentru că am mers pe principiul că artistul nu are nevoie de dormitor, de sufragerie, de bucătărie etc., ci de un spaţiu de atelier în care să gătească, să doarmă. Pe acest principiu ne-am construit noi existenţa chiar şi la Bucureşti încă din timpul facultăţii.

Locuiam la un bătrânel foarte simpatic, fost farmacist în perioada interbelică, care, ca prin minune, şi-a salvat una dintre case aflată într-un loc foarte bun, pe strada Alexandru Sahia, acum Jean Louis Calderon. El închiria toate camerele la artişti, pe ateliere. Pentru că noi nu ne permiteam mai mult, am închiriat o cameră în care lucram şi dormeam. Pe acest principiu am continuat şi în acest loc. De aceea putem să deschidem toate aceste magazii spre vizitare. Dar să nu vă mire că într-un loc veţi vedea o cămaşă aruncată pe o sculptură, o căciulă pusă pe un alt obiect. Asta dă farmecul locului. Am făcut un stil din ceea ce nu am putut schimba; ce nu poţi să schimbi trebuie să accepţi. Şi s-a dovedit a fi o idee foarte bună“, consideră Marian Zidaru.

„Casa cu aripi“, prima construcţie dintr-un complex artistic realizat pe trei hectare de teren

Cel de-al doilea spaţiu este un teren de trei hectare, aflat nu departe de gospodărie, fiind locul viitorului complex artistic ce va cuprinde: ateliere-locuinţă pentru rezidenţi, spaţii pentru expunere şi evenimente culturale, un muzeu ce va conţine lucrări din întregul parcurs artistic al sculptorilor Victoria şi Marian Zidaru. Terenul de 3 hectare conţine actualmente o plantaţie de nuci şi o primă locuinţă-atelier, de tip arhitectură experimentală, în stadiu de structură închisă, realizată în cadrul unui proiect-pilot, şi un al doilea exerciţiu de sculptură-arhitectură în jurul fântânii.

În această nouă locaţie a Fermei de Artă o echipă de arhitecţi (Alexandra Mihailciuc, Alexandra Culescu, Andrei Tache) clădesc împreună cu sculptorii Marian şi Victoria Zidaru proiectul Triunghi – arhitectură – sculptură – agricultură, un ansamblu de locuinţe, galerii de artă modulare, săli de conferinţe, ateliere şi spaţii pentru concerte, într-o concepţie de ecologie culturală şi umană.

Despre Casa cu aripi, prima construcţie de la Triunghi, ne-a vorbit arhitecta Alexandra Culescu, cea care a gândit a realizat proiectul împreună cu alţi câţiva colegi arhitecţi.

„Am încercat să dăm drumul la o serie întreagă de căsuţe care vor găzdui locuinţe de lucru pentru artişti, spaţii de adunare şi expoziţionale, poate şi un muzeu. Casa este inspirată din şurile de pe lângă casele de aici; am încercat să fie în tradiţia locală, dar să nu fie o pastişă şi să dea un pic de speranţă acestui loc, o casă cu aripi, aripile făcând legătura între spaţiul interior, destinat artistului, şi spaţiul exterior, care va fi întreaga gospodărie. Această căsuţă are atât spaţiu de odihnă, de lucru, cât şi spaţiu de expoziţie; va fi pentru un rezident artist”, a precizat arhitecta Alexandra Culescu.

Proiectul Triunghi – Sculptură – Arhitectură – Agricultură a deschis ferma de artă pentru public

În perioada 16-29 august, la Ferma de artă din satul Moara s-a desfăşurat workshopul de sculptură – arhitectură Triunghi – Sculptură, Arhitectură, Agricultură.

Timp de două săptămâni, aici au avut loc prezentări de carte, cea mai interesantă fiind cea a volumului. Marea lume mică, care poartă semnătura arhitecţilor Alexandra Mihailciuc şi  Alexandra Culescu (o carte-joc recomandată copiilor şi familiei, cu un text de citit pe două dimensiuni, mesaje şi simboluri care te provoacă să le descoperi, cu istorii de citit şi provocări ascunse pentru ochi curioşi, o carte despre case şi visele lor, despre obiecte preţioase şi ale lor făuritori), vernisaje comunitare, proiecţii de filme de autor, s-au experimentat proiecte arhitecturale şi artistice. Proiectul, cofinanţat de AFCN, a fost coordonat de arhitecţii Alexandra Mihailciuc, Alexandra Culescu, Andrei Tache împreună cu artiştii vizuali Marian Zidaru, Victoria Zidaru şi Dan Sandu şi partenerii: Atelier Zidaru, Ordinul Arhitecţilor din România Filiala Nord-Est, Asociaţia Designers, Thinkers, Makers, Primăria Moara.

Workshopul s-a încheiat pe 29 august cu o prezentare a proiectului susţinută de sculptorul Marian Zidaru şi de arhitecta Alexandra Mihailciuc, o expoziţie de fotografie istorică a comunităţii din Liteni – Culorile trecutului şi un recital de chitară clasică a arhitectului Tudor Irimescu, absolvent şi al unei şcoli de muzică şi cu o vastă experienţă concertistică de 12 ani.

„Aşteptăm această zi de şapte-opt ani, nu suntem complet gata, dar suntem vizitabili. Ferma de artă se deschide cu proiectul Triunghi, Sculptură – Arhitectură – Agricultură şi cu o expoziţie despre satul Liteni“, ne-a spus Marian Zidaru

Mediul urban şi cel rural, două realităţi care se ating fără să se intersecteze

În perioada workshopului, studenţi, arhitecţi şi meşteri ai satului au confecţionat chirpici, au ridicat un spaţiu care pune în valoare fântâna, s-a lucrat ceramică, realizarea infrastructurii în acest al doilea spaţiu devenind prilej de întâlnire interdisciplinară între lumea artelor (arhitecţi, artişti plastici), motorul formativ (pentru studenţi şi săteni deopotrivă), loc de experiment, de expresie şi dezvoltare culturală.

„Noi căutam un loc pentru experimente de arhitectură şi pentru a învăţa ce înseamnă arhitectura şi drumul de la schiţă la realitate. Ca arhitecţi lucrăm foarte mult abstract în facultate şi nu înţelegem foarte clar anumite lucruri, iar când ieşim din şcoală dăm peste o nouă realitate şi trebuie să compensăm această carenţă. Căutăm mereu noi teritorii de explorare şi oameni deschişi către aceste aventuri şi nu este foarte uşor să îi găseşti, iar dacă îi găseşti, sunt în zona asta de artă, arhitectură. După ce am făcut primul exerciţiu mai pragmatic de zidărie am înţeles foarte multe despre proiectele de zidărie pe care doar le desenăm şi nu le executăm.

Al doilea lucru care ne-a adus aici era o observaţie pe care am avut-o: mediul rural şi mediul urban sunt două realităţi care, cumva, se ating fără să se intersecteze cu adevărat. Încercăm să scurgem cât mai mult dintr-un loc în celălalt şi să luăm ce e mai important din ele şi să le împrietenim.

Ne propunem să punem umărul şi la ceea ce s-ar putea numi şcoala satului. Asta însemna să facem ateliere cu copii din sat, teatru de umbre, pictură, desen, lecţii despre icoane, despre pristolnice. Sunt atâtea lucruri absolut fabuloase care te formează ca om indiferent de drumul  pe care îl alegi mai departe în viaţă.

Un al treilea lucru pe care ni l-am propus prin acest proiect, consecinţă şi a altor proiecte, este lansarea unei publicaţii. Prin prima publicaţie de artă în mediul rural  încercăm să vorbim despre artă unui public divers“, ne-a spus arhitecta Alexandra Mihailciuc.

Până unde poate merge compromisul între modern și tradiţional?

Comuna Moara s-a urbanizat, au apărut case de odihnă ale celor care locuiesc în Suceava, doar Liteniul a mai rămas în proporţie de 60% rural.

„Nu ştiu cât va mai rezista în acest fel pentru că sunt o serie de facilităţi pe care le oferă tehnologia modernă, chiar şi noi avem tot felul de dispozitive şi aparate pe care încercăm să le integrăm cât de cât într-o atmosferă rurală. Ceea ce încercăm la Triunghi este să găsim soluţii în acest sens. Nu este simplu, este foarte greu să pui panouri solare pe o şură cu şindrilă. Nu se poate aşa ceva, nu au ce căuta panourile acolo şi atunci trebuie să faci un compromis. Până unde faci acest compromis, până unde laşi de la tine, până unde îţi impui punctul de vedere? Asta căutăm aici, asta încercăm cu aceşti tineri şi cu studenţii care vin în practică“, ne-a mărturisit Marian Zidaru.

Bucovina, zona unde se amestecă sacrul cu profanul, tradiţia cu modernismul

Forma artistică pură, ce populează spaţiul, trecând prin tehnicile specifice lemnului împreună cu capacitate expresivă a sculptorului Marian Zidaru, creaţiile vieţuirii în echilibru cu natura şi cu Dumnezeu, ale iertării, renaşterii şi ale devenirii împletite creativ de Victoria Zidaru sunt predate, într-o formă academică, arhitecţilor, care, infuzează propriul meşteşug cu un adaos de semnificaţie prin folosirea structurilor vizuale arhetipale împletite creativ cu o sete autentică a redescoperirii formei prin înglobarea meşteşugului popular în repertoriul tehnic şi simbolic abordat.

Întâlnirea celor două profesii, artist – arhitect, naşte o abordare specifică a materiei, numită „sculptură-arhitectură“, utilitară şi expresivă deopotrivă, arhaică prin tehnică şi contemporană prin filtrul critic al protagoniştilor, un parcurs ce poate naşte soluţii la relativul impas vizibil astăzi atât în arhitectură şi arte plastice, cât şi în sfera meşteşugurilor tradiţionale din România.

„Galeria pe care tocmai am deschis-o prin vernisajul expoziţiei dedicate satului Moara este destinată expoziţiilor temporare de artă contemporană în special şi, nu în ultimul rând, artiştilor din Suceava. Sperăm ca întreg spaţiul să fie sub tutela Muzeului de Artă Recentă din Bucureşti, pe scurt Muzeul Mare. Avem discuţii în acest sens cu patronul muzeului, Roger Akoury, şi cu directorul muzeului, Erwin Kessler, care au vizitat locul acesta şi au afirmat că este o idee foarte bună pentru artiştii străini care vin în rezidenţă la Muzeul Mare să facă şi un popas în Bucovina, fiind zona cea mai interesantă din România, unde se amestecă sacrul cu profanul, tradiţia cu modernismul, toate într-o măsură foarte echilibrată“, a precizat Marian Zidaru.

Proiectul îşi propune să exploateze la maximum acest spaţiu, generând un complex de activităţi diferite, fiecare cu specificul, publicul, valenţele şi obiectivele sale, ca bază nutritivă pentru o creştere organică, viguroasă în ediţiile următorilor ani, sperând într-o permanentizare a  unei acţiuni de tip festival cultural care să crească de la an la an.

„Aici au venit artişti din diverse colţuri ale lumii; primul a fost un arhitect din America, care a vrut să vadă cum arată o fermă din România. Apoi au început să vină artişti din Germania, din Suedia, din Franţa, dar cei mai mulţi au fost din România, în special artişti tineri“, ne-a mărturisit Marian Zidaru.

Cuplul de artişti Marian şi Victoria Zidaru și-au expus lucrările în mai multe ţări România, Italia, Franţa, Germania, Marea Britanie, Spania, Grecia, Coreea de Sud şi Statele Unite ale Americii, precum şi în multe muzee ale lumii, propunând o înnoire morală, ascetică şi spirituală, prin arta antimodernă, arhaică, primitivă şi tradiţională, prin jocul subtil cu obiectivele tradiţiilor.

Silviu Buculei

GALERIE FOTO

Agricultura, silvicultura și pescuitul constituie sectorul primar al industriei economiei japoneze împreună cu industria minieră japoneză, dar împreună reprezintă doar 1,3% din produsul național brut. Doar 20% din pământul Japoniei este potrivit pentru cultivare, iar economia agricolă este puternic subvenționată.

Agricultura, silvicultura și pescuitul au dominat economia japoneză până în anii ’40, dar ulterior au scăzut în importanță. La sfârșitul secolului al XIX-lea (perioada Meiji), aceste sectoare reprezentau peste 80% din ocuparea forței de muncă. Ocuparea forței de muncă în agricultură a scăzut în perioada dinainte de război, dar sectorul a fost în continuare cel mai mare angajator (aproximativ 50% din forța de muncă) până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. A fost scăzut în continuare la 23,5% în 1965, 11,9% în 1977 și la 7,2% în 1988.

Importanța agriculturii în economia națională a continuat ulterior declinul rapid, ponderea producției agricole nete în PNB reducându-se definitiv între 1975 și 1989 de la 4,1% la 3% la sfârșitul anilor ’80. 85,5% din fermierii japonezi au fost, de asemenea, angajați în ocupații în afara agriculturii, iar majoritatea acestor fermieri cu timp parțial și-au câștigat cea mai mare parte a veniturilor din activități nonagricole.

Boom-ul economic al Japoniei, care a început în anii 1950, i-a lăsat pe fermieri mult în urmă atât în ​​domeniul veniturilor, cât și al tehnologiei agricole. Aceștia au fost atrași de politica de control alimentar a guvernului, în baza căreia prețurile ridicate ale orezului erau garantate, iar fermierii au fost încurajați să crească producția oricărei culturi la alegere.

Fermierii au devenit producători în masă de orez, transformând chiar și propriile grădini vegetale în câmpuri de orez. Producția lor s-a umflat la peste 14 milioane de tone metrice la sfârșitul anilor 1960, rezultat direct al unei suprafețe cultivate mai mari și al unui randament crescut pe unitate de suprafață datorită tehnicilor de cultivare îmbunătățite.

S-au dezvoltat trei tipuri de gospodării agricole: cele care se ocupă exclusiv de agricultură (14,5% din cele 4,2 milioane de gospodării agricole din 1988, de la 21,5% în 1965); cele care obțin mai mult de jumătate din veniturile lor din fermă (14,2% în scădere de la 36,7% în 1965) și cele care se ocupă în principal de alte locuri de muncă decât cele agricole (71,3%, în creștere față de 41,8% în 1965).

Pe măsură ce tot mai multe familii de ferme s-au îndreptat către activități neexploatatoare, populația fermelor a scăzut de la 4,9 milioane în 1975 la 4,8 milioane în 1988.

Rata de scădere a încetinit la sfârșitul anilor ’70 și ’80, dar vârsta medie a fermierilor a crescut la 51 de ani până în 1980, cu douăsprezece ani mai mare decât angajatul mediu industrial.

Și astăzi femeile agricultori sunt peste numărul fermierilor de sex masculin. Datele guvernamentale din 2011 au arătat că femeile erau mai mult de trei sferturi din totalul celor care se ocupau cu agricultura.

George Scripcariu

Inscrierile în program au avut loc în perioada 1-31 iulie. Pe platforma online a site-ului Corteva  s-au înscris 59 de doamne fermier, care au fost validate și care vor participa la un curs gratuit de instruire, cu îndrumare din partea experţilor şi a mentorilor din domeniu, compusă din leaderii de cursuri din partea Corteva Agriscience și leaderii de cursuri din partea Star Performining.

Lansat în România la 1 iulie 2020, Talenta este un program gratuit pentru dezvoltarea competențelor profesionale în managementul afacerilor și agricultură pentru femeile inovatoare din mediul rural. Programul se adresează femeilor care lucrează în agricultură şi locuiesc în zonele rurale, indiferent de statut şi domeniul de activitate, care doresc să implementeze proiecte de dezvoltare şi sunt hotărâte să facă din afacerea lor o afacere sustenabilă, dinamică şi competitivă, precum şi să contribuie la dezvoltarea comunităţilor în care trăiesc şi muncesc.

In perioada următoare, între 3 august - 14 septembrie, doamnele înscise în program vor parcurge cursurile online, care vor conține 17 cursuri segmentate în două module – 10 cursuri de Business și 7 cursuri Agri-Business. Programul online a fost construit de o echipă formată atât din experți Corteva, cît și de consultanți Starperformining.

Scopul acestui program online de învățare este de a oferi posibilitatea de a înțelege, învăța și practica conceptele, procesele și instrumentele necesare în dezvoltarea unei afaceri în Agri-Business. Conceptele din modulul de business oferă suport în dezvoltarea competențelor manageriale pentru conducerea unei afaceri, iar conceptele modulului de Agri-Business ajută în extinderea cunoștințelor și calificărilor necesare în dezvoltarea diferitelor culturi de porumb, floarea soarelui, rapiță, cereale, viticultură, cartof.

“Considerăm că femeile au avut și vor avea un rol determinant în dezvoltarea agriculturii în țara noastră. Implicarea, tenacitatea și inspirația de care dau dovadă în producerea de hrană, nu numai în așezarea ei pe masa familiei, ne-a determinat să le implicăm în acest proiect de perfecționare a cunoștințelor lor, și de ce nu, de a le ambiționa să demonstreze încă o dată că au capacitatea și puterea de muncă într-un domeniu vitreg, cum este agricultura.” a menționat Maria Cirja, Marketing Manager Corteva Agriscience Romania& Moldova 

Echipa de experți Corteva este compusă din: George Andron, Ana Maria Pascariu, Andrei Ciocoiu, Ion Mutafa, Valentin Mihai, Alfred Stefan, Jakab Arpad și Alexandru Staicu.

Echipa de consultanți Starperformining este compusă din Radu Dumitru Stanescu, Andra Chiru, Dan Rusu, Daniela Necefor, Cristina Costăchescu și Iulia Teodorescu, Marius Dan, Adrian Marinică.

Dupa finalizarea instruirii, prin parcurgerea cursurilor și acumularea de cunoștiinte noi, în perioada 14 septembrie - 10 octombrie, Corteva Agriscience va asigura suport pentru construirea și  implementarea celor mai bune planuri de afaceri. Proiectele trebuie să se axeze pe îmbunătăţirea securităţii alimentare, asigurarea accesului la apă potabilă în comunități, susţinerea consumului responsabil, combaterea schimbărilor climatice şi conservarea ecosistemelor.

Vor fi premiate 3 proiecte, cu o valoare totală de 12.000 $:

• locul I – 5.000 $,
• locul II – 4.000 $,
• locul III – 3.000 $.

Ceremonia de Premiere va avea loc pe 15 octombrie 2020 - Ziua Mondială a Femeilor din Mediul Rural – data la care vor fi anunțate câştigătoarele concursului.

Lista doamne fermier înscrise în program:

Pentru informaţii suplimentare, vizitaţi site-ul Corteva şi urmăriţi detalii despre Programul TalentA pe Facebook

Iniţiatorul şi coordonatorul programului TalentA: Corteva Agriscience Romania

Partener la organizarea programului TalentA: Star Perfomining