De la nivelul mării, până în vârf de munte, România dispune de un mozaic de forme de relief așezate în amfiteatru, cum nu se poate găsi în alte țări. Pe formele respective de relief se eșalonează și vegetația în zonele de stepă, de silvostepă, zona pădurilor (forestieră) și zona alpină. Dispunem astfel de câmpii mănoase, de dealuri și coline favorabile culturii viței-de-vie, pomilor fructiferi și de frumoasele pajiști din zonele de deal și de munte și, nu în ultimul rând, de bogăția pădurilor de foioase și conifere (aurul verde al țării).

În cele ce urmează vom trata, în mod deosebit, suprafața arabilă a României care ocupă cca 9,4 mil. ha și care este împărțită în următoarele zone agricole:

• Câmpia Română de sud și est cu soluri de tip cernoziom și cu o medie a precipitațiilor anuale de 470-560 mm.
• Câmpia Română centrală și de vest cu soluri de tip cernoziom și brun-roșcat și cu 520-560 mm precipitații.
• Câmpia de Vest cu soluri tip cernoziom și lăcoviște și 570-630 mm precipitații.
• Câmpia Dobrogei cu sol cernoziom și bălan și 380-460 mm precipitații.
• Câmpia Transilvaniei cu sol cernoziom și argiloiluvial și 540-610 mm precipitații.
• Câmpia Jijiei cu sol tip cernoziom și 630-670 mm precipitații.
• Podișul Transilvaniei cu sol tip podzol și 610-640 mm precipitații.

După textură, cele 9,4 mil. ha se împart în:

• Soluri cu textură grosieră sunt solurile nisipoase și nisipolutoase.
• Soluri cu textură mijlocie sunt solurile lutonisipoase și lutoase.
• Soluri cu textură fină (grele) sunt solurile luto­argiloase și argiloase.

În țara noastră se găsește întreaga gamă a acestor soluri care pot fi cultivate cu anumite culturi și cărora li se aplică tehnologii de cultură specifice. Corect cultivate, toate pot fi soluri productive.

În funcție de favorabilitatea lor pentru practicarea agriculturii, se împart în următoarele clase de pretabilitate:

• Clasa I – foarte bune, ocupă 3,8% din suprafața arabilă și sunt terenuri plane, pretabile la mecanizare, de calitate.
• Clasa a II-a – bune, ocupă 35,8% din arabil, are versanți slab înclinați, mecanizabile.
• Clasa a III-a – mediocre, ocupă 25,2% din arabil, cu panta până la 6°, este erodabil, pentru folosire necesită ameliorare.
• Clasa a IV-a și a V-a – slabe, ocupă 35% din arabil, cu panta mai mare de 6°, prezintă eroziune intensă, greu cultivabile fără ameliorare.

Printr-un studiu amănunțit al terenului s-au stabilit următoarele Note de bonitare:

• 80-100 ocupă 4,02% din suprafață, este teren fără restricții, cel mai bun.
• 61-80 ocupă 38,56% din suprafață, este teren cu limitări mici.
• 41-60 ocupă 32,44% din suprafață, este teren cu limitări mijlocii.
• 21-40 ocupă 13,51 din suprafață, este teren cu limitări mari.
• 1-20 ocupă 11,48% din suprafață, este teren cu limitări severe, cel mai slab.

Asemenea categorii de terenuri se găsesc în fiecare exploatație agricolă și ele trebuie să fie bine cunoscute de fiecare fermier pentru:

• stabilirea amplasării culturilor mai pretențioase și cu valoare economică mai ridicată, pe parcelele cele mai bune;
• stabilirea dozelor de îngrășăminte diferențiat, în funcție de starea de fertilitate a fiecărei parcele;
• în asolament, sola amelioratoare va fi mai mult prezentă pe parcelele cu fertilitate scăzută și mai rar pe parcelele fertile.

În sinteză, parametrii calitativi ai solului sunt potrivit tabelului de mai jos.

În general, România dispune de soluri cu grad de fertilitate ridicat și, atunci când se folosesc soiuri și hibrizi de ultimă generație, cu potențial de producție superior, cu o tehnologie de cultură adecvată, recoltele sunt din ce în ce mai mari și de calitate superioară.

Recoltele din anii 2017 și 2018 au confirmat nivelurile de producție agricolă ridicate obținute în țara noastră.

Din păcate, nu întotdeauna știm să apreciem valoarea pământului nostru și uneori intră în posesia unor străini.

Marele poet Tudor Arghezi spunea: „Să nu se uite că agricultura reprezintă cel mai vechi meșteșug al omului care e custodele, dar, mai bine zis, gestionarul celui mai de preț bun al țării – pământul. El, pământul, via și glia (nația) reprezintă cartea de identitate a moșilor și strămoșilor noștri, și durata și sacrificiul lor trecut prin secole.“

Dar, așa cum menționa conf. dr. Avram Fițiu de la Universitatea Agronomică din Cluj-Napoca: „În decursul ultimilor 2000 de ani, Europa nu a mai cunoscut un popor care să-și vândă o treime din pământ pe timp de pace cum au făcut românii.“

Actuala clasă politică, cu responsabilitate diminuată, consideră că pulverizarea unei clase sociale milenare este un act de bravură și de mare progres. Să transformi în milogi ai statului 9 milioane de români din mediul rural reprezintă un act de trădare națională.

Noi suntem generația care ne-am trădat strămoșii, prin vânzarea a o treime din pământul țării. Dacă în ultimele două milenii am avut generații statornice, care s-au încăpățânat să lucreze și să apere acest pământ, generațiile de după 1990 sunt complet dezrădăcinate de glia acestei țări.

Mai sunt unele voci care spun că nu este nicio nenorocire că s-a vândut din pământ, că el rămâne în țară nu pleacă peste hotare.

Este adevărat că pământul nu pleacă, dar pleacă peste hotare roadele lui, iar vechii proprietari devin slugi pe fostele lor pământuri.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Amândouă într-un pom cu 40 de soiuri de fructe diferite. Da, ați citit bine. Există un copac care face 40 de soiuri diferite de fructe. Acesta a fost creat de Sam Van Aken, sculptor și profesor de artă la Universitatea Syracuse din New York. În 2008 Sam a aflat că o stațiune pomicolă experimentală, cu specii de pomi vechi și de 200 de ani, urma să fie închisă din lipsa fondurilor și că varietățile prețioase de acolo erau condamnate la extincție.

Acesta a cumpărat livada și în următorii ani a început un experiment interesant. Și-a propus să creeze un pom fructifer în care să crească specii diferite de fructe. Astfel a început să lucreze cu o colecție de 250 de specii pomicole diferite și, ținând cont de momentul înfloririi fiecărei dintre ele, a aplicat pe un pom experimental metoda numită transsubstanțiere. Această tehnică presupune tăierea unei rămurele din pomul fructifer pe care dorim să îl replicăm și atașarea ei la o incizie făcută în pomul experimental. Cercetătorul trebuie să se asigure că rămurica este perfect lipită, astfel încât peste iarnă să fie asimilată de pomul experimental și să se dezvolte ulterior ca o ramură normală. După cinci ani în care a repetat experimentul, Sam Van Aken și-a desăvârșit creația.

Pomul cu 40 de soiuri diferite de fructe arată normal aproape tot timpul anului, mai puțin primăvara, când înflorește în nuanțele diferite ale speciilor pomicole pe care le include în structura sa – prune, piersici, caise, nectarine, cireșe. De-a lungul timpului, sculptorul din SUA a creat cel puțin 20 de astfel de copaci, aflați în colecții private de artă sau muzee.

Laura Zmaranda

În ultimii ani, agricultorii români sunt tot mai interesați de tot ceea ce înseamnă agricultura de precizie, iar furnizorii de astfel de echipamente îi surprind mereu cu inovații de ultimă oră, care promit o mai bună rentabilitate în ferme. Ținând cont de această tendință, compania AgroConcept a mai făcut un pas important în acest demers, iar în cea de a doua jumătate a lunii martie a lansat AGXTEND – prima marcă specializată în agricultura de precizie și în soluții ISOBUS.

Premieră la Cenad

AGXTEND cuprinde 5 sisteme inovatoare, SoilXplorer, CropXplorer, NIR Sensor, FarmXtend și Xpower, dintre care primele patru vor fi lansate și pe piața din România. Primele două sisteme au fost prezentate pentru prima oară la Cenad, acolo unde reprezentanții companiei au prezentat fermierilor cum funcționează acestea și care sunt beneficiile lor.

„Suntem prima țară din lume și primul dealer New Holland care începe oficial comercializarea acestor noi produse inovatoare și este o onoare pentru noi să primim din nou votul de încredere al CNH Industrial care vede în noi un deschizător de drumuri și un partener de încredere. Preluarea portofoliului AGXTEND este o confirmare că fermele și fermierii români constituie o piață importantă la nivel mondial și că există o capacitate reală de a construi împreună o agricultură a viitorului. Suntem foarte mândri să deschidem acest drum și să ne unim forțele cu CNHI și cu New Holland pentru acest scop comun“, a declarat Marco Tronchi, CEO AgroConcept.

Astfel, primul echipament, SoilXplorer, este un sistem inovator care permite fermierilor să exploreze și să descopere întregul potențial al solului. Acesta conține un senzor care, paradoxal, nu ia contact cu solul, dar care, prin electromagnetism, măsoară conductivitatea solului la 4 adâncimi diferite: 0-25 cm, 15-60 cm, 55-95 cm, 85-115 cm. Aceste măsurători foarte precise pot fi utilizate în scopuri importante, în agricultura de precizie:

– cartografierea precisă a solului pentru înregistrarea componenței/eterogenității acestuia și pentru determinarea hărților tipului de sol și a hărților conținutului de apă;

– setarea automată a adâncimii de lucru în operațiile de cultivarea a solului, determinată de zonele de compactare identificate de sistem. Practic, sistemul controlează adâncimea variabilă de lucru a organelor active astfel încât acestea să lucreze la adâncimea maximă numai acolo unde este necesar, ducând astfel la reducerea uzurii și la scăderea consumului de combustibil.

Al doilea sistem, CropXplorer, poate părea un simplu senzor de biomasă, însă este mai mult decât atât. Având în spate un sistem care utilizează caracteristici și algoritmi de precizie, senzorul determină rata de fertilizare bazându-se pe necesitățile imediate ale plantei și pe starea sa de dezvoltare. Sistemul are doi senzori optici de înaltă precizie care pot măsura atât conținutul de biomasă din plantă, cât și pe cel de azot, iar modul Map+Overlay le permite operatorilor să folosească și să exporte hărți de producție și diverse măsurători pe care senzorii le fac din mers. Sistemul citește date, le procesează și le interpretează în timp real și comandă mașina de împrăștiat amendamente pe baza datelor citite anterior. Senzorul dispune de un terminal dedicat, compatibil cu mașinile de împrăștiat ISOBUS, dar și cu majoritatea non-ISOBUS.

Senzorul NIR, dedicat recoltelor, poate fi montat pe mai multe tipuri de echipamente de recoltat – combine și mașini de recoltate furaje, balotiere sau cisterne. Senzorul permite fermierilor să determine umiditatea recoltei, precum și componența cerealelor în termeni de fibre, amidon, pleavă și grăsimi crude. Toți acești parametri oferă date relevante pentru prețul de vânzare a cerealelor și pentru dozarea corectă a hranei animalelor din fermă.

FarmXtend este o aplicație inteligentă care funcționează cu un set complet de senzori interconectați. Aceasta permite agricultorilor să monitorizeze datele meteorologice în teren și facilitează un proces complex de luare a deciziilor în timpul lucrului.

Aplicația se bazează pe 3 senzori interconectați, astfel:

– stația WeatherXact care detectează temperatura și umiditatea la o înălțime de 1 metru deasupra culturilor;

– RainXact, un indicator al precipitațiilor sub formă de ploaie;

– SoilXact, indicatorul ce înregistrează umiditatea solului și temperatura la diferite adâncimi.

Progres în ferme

„În decembrie anul trecut New Holland a lansat noua divizie de agricultură de precizie, iar noi ne-am mobilizat pentru că vrem să le oferim fermierilor români produse de nouă generație. Este important ca ei să poată interveni în teren acolo unde este cazul și atât cât este necesar pentru ca astfel să fie cât mai eficienți, să aibă un consum cât mai redus de carburant și de substanțe administrate. Iar noutatea pe care o aduc aceste sisteme este dată de faptul că prin scanarea terenului sau a culturii, rezultatele pe care le obține un fermier sunt mult mai precise“, a specificat Florin Marin, director post-vânzare AgroConcept.

Gazda evenimentului de lansare a noilor echipamente a fost fermierul Vasile Târziu, din localitatea Cenad, județul Timiș, care lucrează 2.500 ha și este mereu interesat de noutățile din agricultură. „Cele două tipuri de echipamente care au fost prezentate în fermă fac două tipuri de scanări diferite, care indică în timp real care este starea solului sau a culturii într-un anumit moment. Hărțile rămân în istoric, deci pe viitor le poți consulta pentru a ști ce ai de făcut. Consider că aceste echipamente sunt bine-venite, mai ales dacă ținem cont de faptul că în 2020-2021 vor fi fonduri din partea Comunității Europene pentru achiziționarea acestor tipuri de echipamente. Sunt sigur că nu orice fermier își va putea permite un astfel de echipament, ci doar cei care au o suprafață însemnată și pentru care optimizarea contează, pentru că, de exemplu, diferențele de 10% în aplicarea îngrășămintelor, să spunem, nu reprezintă o valoare foarte mare pentru un fermier care are 10 ha, dar pentru unul care are 1.000 ha această valoare înseamnă ceva“, a punctat fermierul.

Larissa SOFRON

În ședința de Guvern 29 martie 2019 a fost aprobată Hotărârea pentru completarea art. 10 din HG nr. 1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.

Pentru asigurarea continuării aplicării schemei de ajutor de stat în anul 2019, se completează prevederile art.10 din H.G. nr.1174/2014, cu un alineat nou, alin.(6), care cuprinde suma de 580.000.000 lei alocată pentru plata ajutorului de stat, ce se asigură din bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Pentru anul 2019, cuantumul sprijinului financiar este de 1,7964 lei/litru motorină.

Schema de ajutor de stat se aplică începând cu anul 2015 prin aplicarea unei rate reduse de impozitare a motorinei utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate, care se acordă sub formă de rambursare.

Beneficiarii schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură sunt: producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale şi/sau persoane juridice, grupuri de producători recunoscute, sau organizaţii de producători recunoscute, după caz, care exploatează terenuri agricole/deţin, cresc sau exploatează animale, individual sau în forme de asociere; organizaţiile și federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare; organismele/organizaţiile de cercetare, respectiv universităţile, institutele şi staţiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol.

Sursa: madr.ro

AGRARIA - Târg Internațional pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Zootehnie aniversează anul acesta un sfert de veac - Peste 300 de firme participante sunt aşteptate pentru a participa la expoziţie - Evenimentul va avea loc în perioada 11 – 14 Aprilie 2019, în localitatea Jucu, Județul Cluj, Parc Industrial Tetarom III.

De 25 de ani, AGRARIA devine în fiecare primăvară platforma de comunicare a tendinţelor şi inovaţiilor privind noile tehnologii agricole, fermieri din toată ţara dându-şi întâlnire la Cluj pentru a se informa asupra soluţiilor propuse de specialişti, adaptate în funcţie de specificul zonei și al culturilor.

Oportunitățile de întâlnire, schimbul de informații şi încheierea de noi parteneriate pentru fermierii și specialiştii din agribusiness sunt prezente pe tot parcursul celor 4 zile de eveniment, peste 300 de firme expozante din 10 ţări propunând soluții inovatoare, adaptate agriculturii românești. Astfel, fermierii sunt invitaţi să consulte din timp Catalogul Expozanţilor, afişat pe webiste-ul evenimentului www.agraria-dlg.ro, pentru a cunoaşte şi a-şi stabili lista standurilor pe care doresc să le viziteze. Firmele expozante au pregătit pentru perioada expoziţiei lansări de produse, informări asupra noutăţilor din gama de produse şi servicii, soluţii de finanțare, discount-uri, precum şi oferte avantajoase.

La ediţia aniversară, Comisia Europeană DG AGRI - Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală va fi prezentă cu un stand având ca temă „ De la fermă la consumator, alimente durabile pentru un stil de viaţă sănătos”. Astfel, prin acţiuni de divertisment şi un birou de informare, fermierii şi publicul larg pot descoperi valoarea adăugată a Uniunii Europene, în ceea ce priveşte asigurarea unei cantităţi suficiente de produse alimentare sigure şi de calitate pentru toţi cetăţenii Uniunii Europene.

Ca în fiecare an, o amplă suprafaţă este alocată prezentărilor în demonstraţii ale furnizorilor de mașini agricole. Fermierii vor avea posibilitatea să participe la demonstrații comentate cu mașini agricole, precum și să își testeze abilitățile în manevrarea tractoarelor - ”Tractor și Tractorist”.

“Digitalizarea fermei zootehnice” reprezintă tema acestei ediţii a salonului Zootehnica Show. Zootehnia mondială, din ce în ce mai conectată  digital, aduce în atenţie posibilităţile de îmbinare optimă a productivităţii cu bunăstarea animalelor şi sustenabilitatea resurselor. Adoptarea digitalizării în sectorul zootehnic românesc reprezintă un subiect important de dezbatere, noile aspecte legate de digitalizare putând aduce valoare adăugată agriculturii româneşti.

"Organizatorul DLG InterMarketing, împreuna cu partenerii din sector, mediul academic şi experţi în agribusiness, vor prezenta fermierilor la AGRARIA 2019 importanţa digitalizării pentru zootehnia românească, exemplificând aceasta în cadrul ZOOTEHNICA Show și a evenimentelor din cadrul secțiunii de forum. Conceptul ZOOTEHNICA Show, introdus încă din 2017 la AGRARIA, a devenit în scurt timp mai mult decat o expozitie, un parteneriat. Fermierii vor putea lua parte la prezentări de animale de rasa, precum şi la dezbateri cu accent pe tehnologie şi inovaţie în zootehnie, plus-valoare prin rasă, sisteme de bonitare la bovine şi ovine. Secţiunile dedicate din cadrul forumului vor analiza conceptele de eficienţă şi eficacitate, în contextul orientării către piaţă" – Raluca Mareș, Director Expoziţii, DLG InterMarketing.

În pavilionul de zootehnie, vor expune şi la această ediţie companii reprezentative de producători, distribuitori și furnizori de tehnologii și instalații pentru creșterea și îngrijirea animalelor de rasă, inginerie genetică, produse de uz veterinar, furaje și nutrețuri combinate.

Fermierii interesaţi de tehnologii moderne pentru sectorul horticol se pot informa la standurile firmelor expozante din domeniu, standurile cu utilaje, echipamente și input-uri pentru horticultură fiind semnalizate distinct.

DLG Club Romania, comunitatea profesioniştilor din agribusiness-ul românesc, premiază la această ediţie fermieri care fac agricultură performantă în Transilvania. DLG Club Romania, lansat în 2018, reprezintă organismul conceput de DLG InterMarketing pentru a aduce plusvaloare fermierilor români, informându-i asupra noilor tendințe și inovații din domeniul agribusiness-ului mondial și care vizează sporirea încrederii lor în șansa României de a obține o agricultură performantă.

Pentru facilitarea accesului vizitatorilor a fost lansată deja procedura de înscriere online, prin care vizitatorii pot sa evite astfel aşteptarea la porțile de intrare. Vizitatorii care doresc să primească pe e-mail Tichetul de acces gratuit, sunt invitați să se înscrie pe website-ul evenimentului www.agraria-dlg.ro.

Ca modalităţi de acces în expoziție vor mai fi valabile: Invitația de vizitare, primită din partea expozanților/ partenerilor/ organizatorului sau bilet de intrare achiziționat la casa de bilete din cadrul expoziției, în valoare de 10 lei/pers./zi. Accesul vizitatorilor în expoziţie este permis de joi până duminică, între orele 10.00-18.00.

Ca în fiecare an, organizatorul DLG InterMarketing pune la dispoziţie gratuit microbuze inscripţionate cu însemnele AGRARIA, în perioada 11-14 aprilie 2019. Acestea circulă cu o frecvenţă de 30 de minute, între orele 9:30 – 16:30 (ultima plecare este la 16:30) şi pot fi preluate de la Stația de plecare IRA (Leroy Merlin) – Str. Aurel Vlaicu nr. 182

AGRARIA beneficiază și în acest an de parteneriatele traditionale cu NHR Agropartners – Partener Oficial, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca – Partener, Agenția Națională pentru Zootehnie ANZ, Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Cluj și Direcția pentru Agricultură a Județului Cluj – Parteneri Tehnici. Cea de-a 25-a ediție este organizată cu sprijinul AgroTransilvaniaCluster, LAPAR, Federația Pro Agro având alături Consiliului Județean Cluj și Primăria Jucu - Parteneri Instituţionali şi Parc Industrial Tetarom III – Partener Logistic.

A treia ediție a ZOOTEHNICA Show are alături ca Partener principal Cargill, precum și Asociația Aberdeen ANGUS, Asociatia Crescătorilor de Vaci Bălțata Românească de tip Simmental, Cooperativa Agricolă Someș Arieș – Parteneri.

România acordă o atenție deosebită stimulării investițiilor și atragerii de fonduri europene pentru agricultură. Beneficiarii acestor plăți sunt fermierii, procesatorii, antreprenorii și autoritățile publice locale din România, care și-au luat angajamentul de a realiza proiecte ambițioase, cu impact economic pozitiv, pe termen lung, menite să contribuie la dezvoltarea spațiului rural, prin investiții eficiente și rentabile, la standarde europene.

”România gestionează pentru perioada de programare 2014-2020 o alocare din FEADR de 8.1 mld.euro, situându-se pe locul 6 în Uniunea Europeană după Italia, Franța, Germania, Polonia și Spania. Din punct de vedere al nivelului plăților efectuate către beneficiarii FEADR, România ocupă locul 2 în Uniunea Europeană, după Franța și locul 1, dacă ne referim la gradul de absorbție pentru nivelul anului 2019, fiind înregistrată o creștere de 36,2% față de aceeași perioadă a anului 2016”, a declarat Teodora Gabriela Gheniu, secretar de stat în cadrul MADR.

Prin politica de dezvoltare rurală, Uniunea Europeană (UE) își propune să ajute zonele rurale să facă față multiplelor provocări economice, sociale și de mediu pe care le aduce secolul al XXI-lea. Cunoscut ca Pilonul II al Politicii Agricole Comune (PAC), Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală (FEADR) a fost îmbunătățit în perioada 2014-2020 printr-o reformă amplă, în urma căreia România a primit o alocare de 8.1 mld. euro din bugetul FEADR, la care se adaugă contribuția națională, în valoare de 1,3 mld. euro. Programul Național de Dezvoltare Rurală din România (PNDR) pentru perioada 2014-2020 se concentrează pe următoarele priorități:

• Modernizarea și creșterea viabilității exploatațiilor agricole prin consolidarea acestora, deschiderea către piață și procesare a produselor agricole,
• Încurajarea întineririi generațiilor de agricultori prin sprijinirea instalării tinerilor fermieri,
• Dezvoltarea infrastructurii rurale de bază ca precondiție pentru atragerea investițiilor în zonele rurale şi crearea de noi locuri de muncă și implicit la dezvoltarea spațiului rural,
• Încurajarea diversificării economiei rurale prin promovarea creării și dezvoltării IMM-urilor în sectoarele nonagricole din mediul rural,
• Promovarea sectorului pomicol, ca sector cu nevoi specifice, prin intermediul unui subprogram dedicat,
• Încurajarea dezvoltării locale plasate în responsabilitatea comunității prin intermediul abordării LEADER. Competența transversală a LEADER îmbunătățește competitivitatea, calitatea vieții și diversificarea economiei rurale, precum și combaterea sărăciei și excluderii sociale.

Precizăm că, la sfârșitul lunii ianuarie 2019, România era la egalitate cu Cehia și cu Lituania, pe locul 6 din punct de vedere al ratei de absorbție a fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală.

Detalii privind calendarul estimativ de lansare a sesiunilor din PNDR găsiți pe pagina web a MADR: CALENDAR ESTIMATIV.

Încălzirea globală și schimbările climatice, în general, se desfășoară în mod continuu, cu influențe nefaste pentru viața și activitatea oamenilor, dar ritmul acestora poate fi încetinit prin măsurile pe care omenirea trebuie să le ia.

În secolul trecut s-a înregistrat o creștere a temperaturii medii globale cu 0,6°C. Pentru actualul secol se prognozează o încălzire cu 0,1 până la 1,5°C până în anul 2029 și cu 4 până la 5°C până în 2099, în funcție de măsurile care vor fi luate.

În condițiile țării noastre, temperatura medie anuală a crescut de la 8,7°C în 1971 la 9,3°C în perioada 2001-2010.

Nivelul mărilor și oceanelor va crește cu 18-59 cm, reducând suprafața uscatului și, implicit, a suprafețelor agricole.

În asemenea condiții trebuie să se asigure o corectă corelare între măsurile de creștere a producției agricole destinate alimentației cu cerințele de dezvoltare a producției de biocombustibil care să înlocuiască combustibilii fosili și deci să reducă poluarea mediului și protejarea ecosistemelor.

Se întrevede o tranziție către o climă mai caldă, cu valori de temperaturi extreme și agravarea secetei, dar și cu perioade de precipitații abundente care duc la creșterea eroziunii solului, la colmatări de terenuri agricole, la astuparea șanțurilor de scurgere, la inundații și alunecări de teren. Mare atenție trebuie acordată protejării solului de aceste fenomene distructive, solul fiind suportul permanenței vieții pe pământ și cel care produce hrana pentru toate viețuitoarele de pe TERRA.

Contracararea secetei și a fenomenului de deșertificare o reprezintă măsurile de creștere a suprafețelor irigate.

În condițiile țării noastre sunt în curs de reabilitare rețelele de canale astfel încât începând cu anul 2020 să se irige 2 milioane hectare.

Apa devine elementul esențial al dezvoltării durabile a omenirii, resursele de apă dulce fiind destul de limitate (2,5% din volumul total de apă), iar agricultura este cel mai mare consumator (67%), motiv pentru care trebuie îmbunătățite tehnologiile de cultură astfel încât să se realizeze o cât mai bună gestionare a rezervelor de apă.

Sunt necesare tehnologii de cultură flexibile, cu diferite specii, soiuri și hibrizi de plante care valorifică cel mai bine apa, tehnologii care se pot modifica chiar în cursul perioadei de vegetație în funcție de evoluția factorilor meteorologici.

Principalii factori care produc schimbările climatice sunt emanațiile de gaze CO2, metan, amoniac, oxizi de azot ș.a., care blochează energia solară.

Referindu-ne numai la CO2, în 1950 acesta reprezenta 315 p.p.m. (părți per milion), iar în prezent a ajuns la 350 p.p.m. și este în continuă creștere.

Desigur, la volumul total de gaze emanate agricultura participă doar cu 14%, dar și acest procent trebuie redus.

Cum poate agricultura să încetinească ritmul acestor fenomene?

Acad. Cristian Hera, referindu-se la această situație, menționa: „Cercetarea științifică din agricultură trebuie să fie pregătită pentru valorificarea sistemelor actuale de culturi, chiar și pentru modificarea struc­turii culturilor.

Cercetarea științifică va trebui să lucreze la crearea soiurilor și a hibrizilor cu o rezistență deosebită la secetă și arșiță, la boli sau la ger. Iată de ce este absolut necesar să ne schimbăm și principiile legate de activitatea de cercetare în domeniul geneticii și ameliorării plantelor.“

În mod concret, fermierii pot interveni astfel:

1. Să gestioneze mai bine gunoiul de grajd care este un mare producător de gaze. Platformele de gunoi să fie acoperite, iar gunoiul împrăștiat pe câmp să fie cât mai repede încorporat în sol.

• O întârziere de 72 ore duce la pierderi de azot de 22-26%, din care jumătate se volatilizează în atmosferă, iar cealaltă jumătate este levigată spre apa freatică.
• S-a stabilit că 1 kg din gazul metan emanat de platforma de gunoi neacoperită are un efect negativ cât 21 kg de CO2.
• Animalele rumegătoare (bovine, ovine) emană cea mai mare cantitate de gaze.
• Pentru producerea a 1 kg de carne se eliberează gaze echivalent cu 17 kg de CO2 și pentru 1 kg de brânză, 15 kg de CO2.
• O vacă furnizează 6 t de gunoi plus urina care pot produce 600 m3 gaz.
• Recent, Parlamentul României a elaborat Legea nr. 293/2018 privind controlul emisiilor de amoniac și măsurile necesare.

2. Atenție la folosirea îngrășămintelor chimice sub formă de uree! Aceasta, la temperatura de peste 15°C, dacă nu a fost încorporată în sol, se descompune în CO2 + NH3 cu pierderi de 30-40%, provocând poluarea mediului.
3. Sunt necesare restricții și la celelalte îngrășăminte cu azot. Se vor folosi cele cu eliberare treptată, controlată, care conțin inhibitori de nitrificare și care sunt puse treptat la dispoziție plantelor, pe parcurs de 90-120 zile, și nu în 7-10 zile, când plantele nu le pot consuma în totalitate și surplusul se pierde prin volatilizare și levigare.

De asemenea, se recomandă aplicarea îngrășămintelor pe rândul de plante prășitoare, lateral la cele cu rădăcini fasciculate și dedesubt, la cele cu rădăcini pivotante.

4. Se va acorda o atenție deosebită folosirii îngrășămintelor foliare care stimulează absorbția radiculară, crescând gradul de asimilare a nutrienților din sol cu 20-35%. Se reduce necesarul de îngrășăminte cu 15-25%, sporind nivelul producției cu 15-40%.
5. Suprafețele arabile se vor menține permanent verzi, pe tot parcursul perioadei cu condiții de vegetație, pentru a proteja solul, pentru a împiedica volatilizarea și levigarea nitraților și pentru asigurarea solului cu materie organică.
6. Este necesar să se extindă cultura plantelor leguminoase care îmbogățesc solul în azot organic, reducându-se necesarul de îngrășăminte care pot produce poluarea mediului.
7. Este necesară reducerea folosirii combustibililor fosili care sunt mari producători de gaze. Aceștia pot fi înlocuiți cu biocombustibil realizat prin extinderea culturilor regenerabile de energie. Compania New Holland a realizat un tractor care funcțio­nează cu gaz metan și care reduce emisiile de gaze dăunătoare cu 80%.
8. Să se extindă zonele împădurite și perdelele forestiere de protecție care au capacitatea ca la 1 ha, în fiecare an, să absoarbă 30-80 t praf, să fixeze 6-10 t carbon și să degaje în atmosferă 10-12 t oxigen, atât de necesar tuturor viețuitoarelor.

Normative mondiale reglementează ca emisiile de CO2 să scadă cu 45% până în 2030 față de nivelul din 2010, iar energia electrică obținută din energii regenerabile să reprezinte 70-85% în 2050, față de 25% în prezent.

Toate acestea sunt necesare pentru menținerea mediului curat și a solului cu o capacitate productivă cât mai mare pentru hrănirea populației în creștere. Dacă în 1850 existau 1,2 miliarde locuitori și s-au dublat într-un secol, ajungând la 2,5 miliarde în 1950, în următorul secol se prevede o populație de 4 ori mai mare, respectiv 9-10 miliarde în 2050.

De aceea trebuie realizate măsurile menționate.

Prof. dr. ing. Vasile Popescu

Ministrul Petre Daea a deschis oficial, în data de 12 martie 2019, conferința referitoare la viitorul fermelor familiale în perspectiva lansării “Deceniului ONU privind Fermele Familiale (2019-2028)”, primul eveniment organizat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale la București, în contextul Președinției române a Consiliului UE.

Manifestarea a reunit personalități, ambasadori din statele membre ale UE, ambasadori din țările din zona Balcanilor de Vest și din Vecinătatea Estică, experți la nivel înalt din cadrul Comisiei Europene (Javier Alcazar Sirvent – Șef de Unitate), de la Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene (Petr Blizkovsky, Director) și din partea FAO (Marcela Villarreal, Director al Diviziei de Parteneriat FAO, Morten Hartvigseg, Manager inițiative regionale pentru fermele de familie și micii agricultori), profesori universitari (Natalija Bogdanov, Profesor la Universitatea din Belgrad, Serbia) și reprezentanți ai fermelor familiale.

Din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) au participat la eveniment secretarii de stat Daniel Dumitru Botănoiu, Alexandru Valentin Țachianu, Teodora Gabriela Gheniu, Daniel Eugeniu Crunțeanu, subsecretarul de stat Maricel Floricel Dima, secretarul general Constantin Ilie Aprodu, precum și directori ai direcțiilor de specialitate din MADR.   

Obiectivul acestei întâlniri a fost facilitarea schimbului de experiențe și bune practici, precum și discuții cu privire la provocările cu care se confruntă fermele familiale din Europa.

În deschiderea discursului său, ministrul Daea a afirmat: ”Salutăm inițiativa FAO privind Deceniul Fermelor de Familie, care își propune să ofere sprijin tehnic guvernelor privind susținerea și schimbul de bune practici, menținerea agriculturii familiale ca prioritate pe agenda internațională”. Totodată, ministrul a declarat că fermierii dețin cunoștințele necesare pentru a transforma sistemele alimentare astfel încât să poată produce hrana necesară tuturor, menținând în același timp biodiversitatea și durabilitatea mediului. Petre Daea a subliniat, de asemenea, faptul că fermierii au nevoie de accesul la știință, tehnologie, inovare pentru ca antreprenoriatul lor să devină de succes și să asigure trecerea de la agricultura de subzistență la producția sustenabilă și valorificare pe piață. În același timp, o atenție deosebită trebuie acordată susținerii accesului femeilor și tinerilor din mediul rural. Citându-l pe directorul general FAO, Graziano da Silva, ministrul Daea a reamintit că “fermele de familie sunt cele care pot păstra cel mai bine tradiția zonelor rurale și pot promova produsele locale”. Datele ONU arată că fermele de familie însumează peste 500 milioane de ferme la nivel mondial. În sectorul pescăresc, 90% din 140 de milioane de persoane implicate la nivel mondial sunt pescarii la scară mică care oferă peste 60% din pește destinat consumului uman direct.

FAO a condus prima discuție în cadrul conferinței, analizând rolul fermelor de familie în dezvoltarea durabilă. Sesiunea a abordat contribuția micilor fermieri în realizarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă și a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă și a explicat situația generală a fermelor de familie din Europa și Asia Centrală.

Sprijinul acordat micilor fermieri și fermelor familiale este una dintre cele patru priorități regionale ale FAO din Europa și Asia Centrală, în care FAO urmărește îmbunătățirea dezvoltării politicilor, a producției agricole durabile și a mijloacelor de subzistență din mediul rural, reducând în același timp sărăcia rurală.

Principalele puncte comune regăsite în cadrul expunerilor au fost: necesitatea unor politici publice pentru susținerea fermelor de familie, îmbunătățirea incluziunii socio-economice, creșterea cunoștințelor despre fermele de familie, drepturi egale pentru femei, suport acordat fermelor de familie pentru dobândirea unei dezvoltări durabile și pentru crearea de noi locuri de muncă, sprijin acordat fermelor mici pentru a se putea adapta schimbărilor climatice.

În a doua parte a conferinței, directorul general al Autorității de Management a Programului Național de Dezvoltare Rurală a susținut o prezentare în care a făcut cunoscută situația fermelor de familie din România.

Fermele familiale rămân, astfel, cel mai bun mijloc pentru asigurarea viabilității producției alimentare, a gestiunii durabile a resurselor naturale și a biodiversității și conservării unei vieți rurale autentice.

Dezbaterea găzduită de Ministerul Agriculturii este prima manifestare din 2019 pe această temă de interes major pentru sectorul agricol mondial care trebuie să asigure hrană de calitate pentru o populație în creștere.

Sursa: madr.ro

Noua Politică Agricolă Comună a Uniunii Europene este unul dintre subiectele de maxim interes pentru agricultorii români. În cadrul acestor discuții, o temă care dă dureri de cap, la propriu, marilor fermieri este cea legată de intenția de a plafona subvențiile în cazul exploatațiilor mari. Practic, la ora actuală se vorbește despre limitarea sumelor acordate prin subvenții la maximum 60.000 euro/exploatație. Care ar fi impactul unei astfel de măsuri asupra agriculturii românești l-am rugat să evalueze pe dl prof. dr. Toma Dinu, decanul Facultății de Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală a USAMV București.

„Dacă umblăm la subvenție, afectăm profitul!“

La ora actuală, subvenția medie primită pentru un hectar de pământ lucrat este de aproximativ 180 de euro. Un calcul simplu ne arată că suprafața maximă a unei ferme vegetale, care nu are și animale ca să primească subvenția întreagă, ar fi de aproximativ 334 ha. Or, în Bărăgan, în Vestul României, ca și în unele zone din Moldova, sunt numeroase exploatațiile cu mult mai mari. De fapt, cea mai mare parte a producției agricole din țara noastră este realizată în ferme care depășesc cu mult 1.000 ha. Toate aceste exploatații riscă să se trezească în situația ca începând din anul 2021 să nu mai primească subvenții la nivelul de până acum. După tendința care se manifestă în acest moment la Bruxelles, fermierii vor primi o subvenție pentru suprafață de cel mult 60.000 euro/exploatație și cheltuielile cu plata lucrătorilor.

La o fermă de 1.000 ha, de exemplu, ar însemna ca, în loc de 180.000 euro, câți primește acum un fermier, să nu mai primească decât 120.000 euro! Adică, cu o treime mai puțin!

„Dacă ne uităm la distribuția în teritoriu a fermelor mari, vom constata că cele mai multe dintre acestea se găsesc în zone sărace. Cu câțiva ani în urmă s-a făcut un studiu la Institutul de Economie Agrară al Academiei Române care induce cumva ideea că zonele ar fi sărace din cauza fermelor mari. Cu tot respectul pentru autorii acestui studiu, eu aș nuanța puțin și aș formula altfel întrebarea: sunt zonele sărace că sunt fermele mari sau sunt fermele mari pentru că sunt zonele sărace? Eu înclin să cred că ultima variantă este cea adevărată și de aceea consider că prezența acestor ferme mari este foarte importantă, iar existența lor este necesară în zonele respective“, afirmă dl Toma Dinu.

Pe de altă parte, conform unui studiu recent realizat în județul Călărași referitor la ferme care totalizează 80.000 ha, practic „spuma“ terenurilor agricole din România, se poate vedea că în majoritatea cazurilor profitul realizat este egal cu subvenția, ba chiar, în multe cazuri, mai mic. „E clar în această situație că, dacă umblăm la subvenție, afectăm profitul!“, subliniază autorul studiului.

„Vor urma probleme în ceea ce privește rambursarea creditelor!“

„Studiul pe care l-am făcut arată că în ultimii ani fermele s-au capitalizat. Și-au mărit activele cu peste 70%. Asta înseamnă că au făcut investiții, și-au cumpărat mașini, combine și tractoare, și-au construit instalații și depozite, au cumpărat, poate, teren. Pe de altă parte, și activele circulante au crescut. Asta înseamnă că au cheltuit mai mult cu substanțele, cu îngrășămintele, că au cumpărat semințe mai scumpe, etc. Rezultatele se văd în aceea că de cinci – șase ani România este exportator net de cereale și plante oleaginoase. Deci faptul că au avut un sprijin, că au fost lăsați să investească, s-a văzut în activitatea economică. Dacă venim acum și le spunem că din 2021 le reducem subvențiile, lucrul acesta se va reflecta imediat în rezultate“, este de părere decanul FMIEADR.

„Un alt aspect important este că toate aceste ferme au făcut niște investiții pe care însă nu le-au realizat cu bani din buzunar, ci pe credite. Când au făcut aceste investiții, au făcut și o proiecție a rambursării creditelor. În perioada de rambursare intră și cea de după 2021, când subvenția va fi mult diminuată. Impactul asupra cash-flow-ului acestor ferme va fi devastator! Proiecția mea, fără să fi făcut un calcul, este că impactul va fi dezastruos și vor urma probleme în ceea ce privește rambursarea creditelor!“, mai avertizează Toma Dinu.

„Plafonarea subvențiilor implică ample efecte sociale“

„Un alt efect, la care mulți nu se gândesc în momentul acesta, este efectul social. În primul rând va fi afectat prețul terenurilor, care în cel mai bun caz va stagna. Activitatea în agricultură nemaifiind rentabilă, nu va mai exista interes pentru a cumpăra teren. Pe de altă parte, este foarte probabil să scadă și prețul arendei. Până la acest moment, arenda a fost cumva dependentă de subvenția la hectar. În momentul în care subvenția dispare sau este limitată, de ce aș mai da eu arendă pentru un teren pentru care nu primesc subvenție? De ce aș mai plăti o arendă care astăzi ajunge la 1.000 lei/ha în zonele bune ale României?“, se întreabă, retoric, analistul.

„În această situație, a scăderii prețurilor terenurilor și a valorii arendei, primii afectați vor fi proprietarii de terenuri mici și foarte mici, pe care acum le au date în arendă. Suprafețele acestea vor fi lucrate în continuare, dar probabil fără niciun beneficiu pentru proprietari. Probabil că fermierii vor lucra acele terenuri oferind doar foarte puțin în schimb sau chiar nimic! Vor fi lucrate doar ca să nu rămână părăsite“, mai apreciază domnia sa.

„Eu sper totuși să nu se ajungă până aici. Sper ca la nivel european să se înțeleagă că, cel puțin fermele mari care au primit niște subvenții și care au făcut niște investiții, au nevoie de o perioadă de tranziție, în care să se reorganizeze, să se spargă în societăți mai mici care să poată beneficia de subvenții în continuare“, mai spune profesorul.

Pe de altă parte, domnia sa crede că reorganizarea, prin divizarea în mai multe societăți mai mici, nu este o variantă decât pentru unele exploatații. Însă pentru cele foarte mari, nu este o soluție. „O fermă de zeci de mii de hectare, în câte să o desfaci? Apoi, cum să poți coordona un holding format din câteva zeci de societăți?“, se întreabă analistul.

„Încă o problemă care va apărea este legată de transmisibilitatea afacerii. Mulți dintre fermierii mari ai României sunt oameni în vârstă. La un moment dat, afacerea lor va trebui preluată de cineva. Dacă nu este una rentabilă, cine va dori să o preia?“

În concluzie, pentru viitorii europarlamentari români, una dintre cele mai importante sarcini va fi să explice Bruxelles-ului aceste aspecte. „Părerea mea este că fermierii ar trebui să îi cheme pe europarlamentari în ferme, să le explice toată această situație, astfel încât ei să poată susține cauza mai departe!“, propune prof. dr. Toma Dinu.

Alexandru GRIGORIEV

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că până la data de 31 ianuarie 2019 inclusiv, se depun Cererile de plată pentru rambursarea ajutorului de stat pentru cantitățile de motorină achiziționate şi utilizate în agricultură, aferente perioadei 01 octombrie - 31 decembrie 2018 (trim. IV al anului 2018).

Cererile se depun la Centrele Județene ale Agenției de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al Municipiului Bucureşti, de către administrator/reprezentantul legal sau împuternicitul acestuia, caz în care împuternicirea este emisă de către administratorul /reprezentantul legal şi este însoţită de copia actului de identitate al persoanei împuternicite.

Ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a diferenţei dintre rata accizei standard şi rata accizei reduse (stabilită la 21,00 euro/1000 litri) pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură a cărui valoare unitară este de 1,7385 lei/litru.

Pentru sectorul vegetal, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de următoarele documente:

• documente care dovedesc cantitatea de ciuperci produsă, după caz;
• situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate la lucrări mecanizate, aferente perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa 9;
• copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;
• copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare;
• adeverință în original de la Registrul agricol, cu suprafețele aflate în exploatare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare;
• adeverință în original de la Direcția pentru agricultură județeană, pentru suprafețele plantate cu vie nobilă, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

Pentru sectorul zootehnic, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de următoarele documente:

• copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;
• situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate pentru sectorul zootehnic, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa 9 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;
• situația privind calculul efectivului rulat / efectivului mediu realizat, întocmită de beneficiar și vizată de medicul împuternicit de liberă practică, după caz, întocmită conform modelului prevăzut în anexa 10 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;
• copie de pe cererea depusă de către apicultori la consiliul local în vederea asigurării acestora de vetre de stupină temporare sau permanente;
• copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

 Pentru sectorul înbunătățiri funciare, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de următoarele documente:

1. situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate pentru irigații, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa 9 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;
2. copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;
3. situația centralizatoare a cantităților de apă pentru irigații, întocmită conform modelului prevăzut în anexa 11 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;
4. copie a facturilor de apă din care să reiasă volumul de apă consumat de către beneficiar/procesul-verbal de confirmare a volumului de apă livrat pentru irigații, întocmit de către orice furnizor de apă de irigații;
5. situația suprafețelor irigate, pe structuri de culturi, aferentă perioadei pentru care se solicită ajutorul de stat;
6. copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare;
7. dovadă cont trezorerie dacă au intervenit modificari ale coordonatelor bancare față de cererea inițială.

Toate documentele depuse în copie vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de către solicitantul sprijinului, însușite prin semnatură și vor purta sintagma “conform cu originalul”.

În primele trei săptămâni ale președinției române la Consiliul Uniunii Europene, în ceea ce privește domeniul agriculturii și pescuitului, rezultatele pot fi consemnate după cum urmează:

• Încheierea cu succes a două teme de interes: trialogurile politice din 22 ianuarie a.c. pentru propunerile de transpunere a recomandărilor privind peștele spadă precum și măsurile din Comisia generală pentru pescuit în Marea Mediterană (GFCM).

De asemenea, în perioada următoare, sub președinția română se vor încheia procedurile, urmând a se publica în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene:

• Regulamentul de modificare a Reg. (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013 în ce privește anumite norme privind plățile directe și sprijinul pentru dezvoltare rurală pentru anii 2019 și 2020;
• Directiva privind combaterea practicilor comerciale neloiale;
• Regulamentul pentru definirea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase, utilizarea denumirilor băuturilor spirtoase în prezentarea și pe eticheta altor produse alimentare și protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase.

În intervalul 22-23 ianuarie 2019, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a prezentat prioritățile și programul pentru următoarele șase luni în comisiile de specialitate ale Parlamentului European (PE). A explicat contextul special în care se va desfășura președinția, respectiv constrângerile impuse de încheierea mandatului Parlamentului European.

Petre Daea a precizat că Politica comună în domeniul pescuitului este deosebit de importantă, atât prin dimensiunea sa internă, care contribuie la gestionarea durabilă a stocurilor halieutice și la promovarea bunăstării și identității culturale a comunităților noastre locale, cât și prin dimensiunea sa externă.

Sursa: madr.ro

Asociația AIDER este deja o prezență constantă și din ce în ce mai prețuită în agricultura românească. Dacă în urmă cu câțiva ani, la înființarea sa, era privită ca un fel de ciudățenie, cu timpul tot mai mulți fermieri au aderat la obiectivele sale. AIDER înseamnă „agricultură integrată durabilă economic rentabilă“. După cum spune chiar statutul asociației, obiectivul este acela de a căuta o cale de a practica o agricultură cu un impact cât mai redus asupra mediului, dar care să fie, totodată, și rentabilă pentru cei care o practică.

Acum, după mai mulți ani de la lansarea conceptului, membrii organizației au dovedit că o astfel de agricultură nu numai că este posibilă, dar și că tot mai mulți fermieri sunt atrași către ea. La sfârșitul anului, AIDER a organizat o întâlnire a membrilor săi, în cadrul căreia au fost prezentate noutățile pe care fermierii membri le-au experimentat în propriile exploatații. Deosebit față de alte întâlniri de asemenea gen a fost modul simplu, colegial, în care fermierii au discutat colegial, prietenește, despre rezultatele lor. De multe ori cu umor, ei și-au prezentat atât reușitele, cât și greșelile, astfel încât membrii asociației să poată prelua ceea ce este bun și să evite erorile.

Experiențe scumpe, experiențe ieftine

„Fiecare an este diferit, iar dvs., fermierii, știți cel mai bine acest lucru, cum se pot schimba previziunile producției în decurs de câteva ore, în funcție de condițiile climatice, de boli și dăunători sau chiar de lucrările efectuate asupra solului. Fiecare an este altfel, mai mult sau mai puțin atipic. Anul acesta este altfel și pentru noi, pentru că vă oferim cinci broșuri dedicate culturilor de rapiță, grâu, floarea-soarelui, porumb și leguminoase“, a precizat președintele asociației, Arnaud Charmetant.

Și, într-adevăr, broșurile au constituit un material documentar prețios pentru fermierii din asociație. Ele constituie sinteze ale modului în care cultivatorii din AIDER au înființat și gestionat culturile și rezultatele obținute. Astfel, fiecare fermier poate avea acces la experiența celorlalți.

Pe lângă rezultatele și tehnologiile aplicate, ca o dovadă a transparenței lor, fermierii au făcut publice și costurile. Așa am aflat că la floarea-soarelui, de exemplu, costurile au variat între 752,04 RON/ha în județul Ialomița și 2.220,69 RON/ha la o fermă din județul Ilfov. În primul caz, s-au folosit doar un minimum de îngrășăminte, ceva erbicide și hibridul LE 25, semănat cu o densitate de 68.000 plante/ha. Producția medie a fermei a fost de 1,348 t/ha, în condițiile unei cantități totale de precipitații de 57litri/m.p., la sfârșitul lunii iulie. În Ilfov, unde costul înființării culturii a fost cel mai mare, s-au aplicat mai multe îngrășăminte, atât uree și sulfat, cât și complexe, erbicide, fungicide și tratamente ale seminței. A fost semănat hibridul Sumiko, cu o densitate de 70.000 plante/ha. Producția medie pe fermă s-a ridicat la 2,6 t/ha, dar pe unele sole a urcat până la 3,4 t/ha. În Brăila, cu un cost de 1513,47 lei/ha, a fost obținută o producție medie de 3,7 t/ha.

Acestea sunt doar trei extreme, dar broșura cuprinde mult mai multe exemple. La fel de multe sunt prezentate și referitor la celelalte culturi deja amintite.

Culturi de nișă și soluții noi

Acest an agricol a însemnat pentru AIDER și inițierea a două noi proiecte de testare în câmp, patru platforme pentru proiectul de cercetare aplicată asupra dăunătorului Tanymecus dilaticollis și nouă platforme de testare integrată în cadrul proiectului european Diver IMPACTS care vizează includerea leguminoaselor în asolament.

Unul dintre cele mai interesante domenii prezentate a fost acela al culturilor de leguminoase. Membrii AIDER au prezentat rezultatele pe care le-au obținut cu o serie de culturi de nișă. Între acestea, de un interes deosebit s-au bucurat cele de năut, linte, mazăre, lucernă. La fel de interesantă a fost și experiența unui fermier de lângă Timișoara, care a realizat o cultură de grâu intercalat cu soia și sorg. Rezultatele au fost deosebite, căci eficiența culturii a crescut. Asupra acestei teme vom reveni, după cum vom reveni și asupra experienței unui alt fermier, care, pentru a oferi un suport fasolei, a semănat-o împreună cu camelină. Rezultatele, spune el, l-au convins ca de-acum înainte să folosească constant această tehnologie.

O fermă integrată cu mure, bere și peleți

Cum altfel se putea încheia mai frumos o astfel de întâlnire decât în vizită la o fermă a unui membru al asociației? Participanții la întrunire au fost invitați să viziteze o exploatație din apropierea Bucureștiului, care poate servi în orice manual drept un exemplu de afacere integrată.

La bază este o fermă de cultură mare. Principalele produse sunt, ca peste tot în zonă, grâul, orzul, floarea-soarelui, rapița și porumbul. La acestea se mai adaugă, însă, și năutul, ceva mure și, pentru plăcerea proprietarilor, vița-de-vie. Numai că gândirea creativă a proprietarilor a fost folosită la maximum. Așa se face că în fermă a apărut și o instalație de producere a peleților. Acolo paiele sunt prelucrate în vederea valorificării. O parte dintre peleții obținuți sunt utilizați în instalația proprie de uscare a porumbului. „Este o instalație gândită aici, care permite să uscăm 10 tone de porumb pe oră. Pierderea este de opt procente de umiditate, cu un consum de 92 kg peleți, care costă 11 euro“, ne-a povestit proprietarul instalației.

Tot în fermă se găsește și o instalație de producție de bere, care poate prelucra și îmbutelia în jur de 100 de litri/zi. Evident că pentru oaspeți a fost un bun prilej de a afla lucruri noi și de a prelua idei utile.

„Vă suntem recunoscători dvs. Și tuturor companiilor partenere care sprijină proiectele asociației și așteptăm opiniile dvs. Ne reconfirmăm angajamentul în fața membrilor AIDER de a-i sprijini în toate proiectele dedicate agriculturii durabile“, a mai subliniat președintele asociației.

Alexandru GRIGORIEV

Trigon Dairy Farming este cel mai mare producător de lapte din Estonia și printre cei mai importanți din Europa. Managerul fermelor, Margus Muld, a fost numit în 2017 Fermierul Anului în Estonia. La început de noiembrie a fost prezent în România și am profitat de șansa de a-l cunoaște pentru a-i lua un scurt interviu.

Trei ferme cu mai mulți investitori

– Dle Muld, vă rog să faceți o scurtă descriere a fermelor Trigon Dairy.

– Trigon Capital a fost înființată în 1994 și a devenit un lider în investițiile directe în sectorul baltic, precum și în consultanța financiară corporativă. Unul dintre domeniile către care Trigon și-a concentrat eforturile este și agricultura, mai exact sectorul de producere a laptelui. Avem trei ferme cu aproximativ 3.500 de vaci în regiuni diferite ale Estoniei și aproximativ 800 ha de teren. Jumătate din această suprafață ne aparține, restul este luat în arendă. Cultivăm cereale pe o suprafață de 205 ha, iar restul este pășune. Practic, suntem constituiți ca o companie de investiții. Nu există un singur proprietar, ci mai mulți investitori. Am sperat să obținem astfel niște bani și până acum am reușit. Am reușit în acești 12 ani să aducem profit proprietarilor fermelor și cred că lucrurile merg foarte bine în compania noastră. Este o afacere profitabilă.

Probleme la indigo în toată lumea

– Agricultura este un sector dinamic cu foarte multe provocări. Ce se întâmplă la nivel mondial, ce impedimente întâlnesc fermierii?

– Cred că problemele fermierilor, din România și din întreaga Uniune Europeană, sunt același. Vă pot da două exemple, și anume restricțiile de mediu, legea este din ce în ce mai aspră în acest sens, și lipsa personalului din agricultură. Nu există suficienți angajați care să își dorească să muncească într-o fermă. Aceasta este principala noastră problemă în Europa și în întreaga lume. Cred că problemele fermierilor sunt aceleași peste tot. Fermele mici de familie sunt scoase din competiție, prețul laptelui este destul de mic și în contextul acesta nu poți să supraviețuiești. Toate fermele, în special cele vegetale, devin din ce în ce mai mari. Cred că în viitor în Estonia dimensiunea minimă a unei ferme de lapte va fi de minimum 400 de capete. Pentru fermele vegetale cred că suprafața minimă pe care trebuie să o ai este de 700-800 de hectare. Altfel nu reușești să obții profit. În prezent, media animalelor dintr-o fermă este de 200-300 de vaci, dar dimensiunea fermelor este într-o creștere rapidă. Cert este că trebuie să produci din ce în ce mai mult, să cumperi utilaje agricole și pământ. Pentru a face toate aceste investiții ai nevoie de bani. Agricultura în Estonia se schimbă, ca de altfel în toată lumea.

Dacă ai pământul tău, ești independent

– Fermierii români au avut această șansă extraordinară de a vă cunoaște personal și de a afla din experiența dvs. Ce sfaturi aveți pentru ei?

– Cred că toți fermierii trebuie să privească către viitor. Este foarte bine să ai propriul tău pământ, pentru că astfel ești independent. În contextul acesta poți face aproape orice dorești. Prețul pământului a crescut foarte mult în ultimul timp și, având teren în proprietate, ești în siguranță. Este un avantaj și dacă vrei să iei un împrumut bancar pentru că valoarea pământului este în continuă creștere și atunci ai niște certitudini.

Cred că cea mai mare provocare a viitorului este legată de hrana animalelor și de consumul de apă. De asemenea, este foarte important să fim atenți la cum folosim îngrășămintele și produsele pentru protecția plantelor. Trebuie să ne asigurăm că lumea aceasta va supraviețui pentru copiii și nepoții noștri.

Odată cu intrarea Estoniei în Uniunea Europeană în 2004, sectorul de producere a laptelui s-a dezvoltat și modernizat. În 2004 media randamentului de lapte produs era de 5.600 litri pe cap de vacă într-un an, iar în 2015 s-a ajuns la 8.600 litri. Este o creștere care nu s-a mai produs în alte țări din Uniunea Europeană, deși s-au înregistrat progrese importante. Potrivit dairyglobal.net, în 2017 fermele estoniene de lapte au produs în jur de 714.000 de tone de lapte, adică 2.000 de tone pe zi, iar 25% din producție a fost exportată în mare parte către țările vecine.

Laura ZMARANDA

„La ora actuală, aproximativ 2% dintre cei cca șapte miliarde de locuitori ai Planetei se ocupă de producerea hranei“, susține Vasile Iosif, președintele Asociației Industriei pentru Protecția Plantelor din România, AIPROM. Pe de altă parte, a mai arătat acesta, populația se află într-o creștere exponențială, fapt care înseamnă și o creștere a necesarului de hrană. După cum indică studiile, în continuare principala sursă de obținere a alimentelor este agricultura.

La pesticide, România folosește jumătate din media europeană

În acest cadru general, produsele pentru protecția plantelor au un rol foarte însemnat. Ele constituie un mijloc foarte important, aflat la îndemâna fermierilor, pentru a crește productivitatea. „În România cantitatea medie de pesticide folosită este de aproximativ 650 g substanță activă/ha, sub jumătate din media Uniunii Europene“, a mai subliniat Iosif.

Unul dintre principalele obiective ale AIPROM este utilizarea responsabilă a pesticidelor, atât în ceea ce privește cantitatea, cât și în privința modului de utilizare. În acest sens, în cei 17 ani de activitate a dezvoltat mai multe programe. Unele dintre ele au ca scop comunicarea cu toți cei implicați, începând de la fermieri și consumatori, incluzând și autoritățile, asupra implicațiilor pe care le are folosirea unor substanțe. „Până la urmă, și noi suntem consumatori și avem interesul să obținem niște alimente curate. Dar ceea ce susținem la AIPROM este adoptarea deciziilor pe o bază științifică și nu pe baza unor alte tipuri de argumente“, a arătat președintele asociației. Alte programe au ca scop educația în vederea utilizării doar a unor substanțe autorizate și de bună calitate. În ultimii ani, AIPROM a colaborat inclusiv cu Poliția Română în vederea eliminării de pe piață a unor produse contrafăcute.

Alt domeniu de activitate a fost acela al implementării unui sistem de bune practici în ceea ce privește manipularea și utilizarea pesticidelor. Mai multe programe au fost dedicate acestui obiectiv, urmărind fie educația referitoare la păstrare și/sau preparare, fie determinarea utilizatorilor de a folosi un echipament minim de protecție.

Programe pentru bune practici și recuperarea ambalajelor

Nici chestiunea ambalajelor pesticidelor nu a fost lăsată la voia întâmplării. La ora actuală s-a ajuns ca mai mult de jumătate din aceste ambalaje să fie colectate de la fermieri și reutilizate, prin intermediul programului SCAPA. Acest program a fost dezvoltat de-a lungul a zece ani și a costat mai mult de cinci milioane de euro.

Dar obiectivele membrilor AIPROM nu sunt numai de ordin financiar. „Unul dintre obiectivele noastre este și acela de a sprijini populația să producă eficient și să creăm un mediu favorabil“, a subliniat Dimitrios Drisis, membru al board-ului de conducere. Din acest motiv, asociația s-a implicat de-a lungul timpului în mai multe proiecte sociale, în comunități printre ai căror membri își desfășoară activitatea.

O altă direcție importantă de acțiune, pe lângă producția efectivă de pesticide, este și cea de a participa la formarea specialiștilor în domeniu, precum și a generării de rezultate pentru cunoașterea științifică din domeniu. În acest sens, a arătat Pascal Cassecuelle, vicepreședinte AIPROM, au existat numeroase colaborări cu institute de cercetare agricolă și cu ferme experimentale, dar și cu instituțiile de învățământ superior. Scopul a fost acela ca viitorii specialiști să cunoască în mod avizat atât efectul substanțelor, dar și modul de utilizare.

Într-o foarte scurtă formulare, acestea au fost o parte dintre chestiunile abordate în cadrul evenimentului organizat de AIPROM la întâlnirea de la Palatul Cotroceni. Însă, având în vedere complexitatea discuțiilor prezentate, vom reveni asupra subiectului în numărul viitor.

Alexandru GRIGORIEV

Asociația Industriei de Protecție a Plantelor din România - AIPROM a organizat evenimentul „100 de ani de agriCULTURĂ în România” cu ocazia Centenarului Marii Uniri.

Evenimentul a avut loc marți, 6 noiembrie, la Muzeul Cotroceni și a reunit reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, diplomați, experți români și europeni în agricultură, profesori universitari și jurnaliști.

Printre subiectele dezbătute au fost: hrana în percepția românilor în 2018 și modalitățile de adaptare ale fermierilor români la cerințele consumatorilor. De asemenea, participanții au luat parte la o dezbatere în care au fost punctate prioritățile AIPROM în ceea ce privește agricultura românească, au vizionat un film documentar realizat cu ocazia celebrării celor 100 de ani de agriCULTURĂ și au admirat o expoziție de pictură și fotografie, organizată cu sprijinul Muzeului Național de Agricultură din Slobozia.

Evenimentul a fost deschis de către gazda serii, Președintele AIPROM Vasile Iosif, care a punctat câteva elemente importante privind numeroase studii din producția agricolă la nivel global și a explicat importanța acesteia pentru o populație în continuă creștere: „Sunt o mulțime de oameni care trebuie hrăniți. Cum vom putea oferi alimente sigure și hrănitoare pentru acești oameni? Răspunsul: prin schimbări tehnologice, inovație și progres în toate sistemele agricole. (...) În plus apar noi organisme de dăunare și noi boli care exercită o presiune considerabilă și pentru fermieri devine din ce în ce mai greu sa obțină produse alimentare într-un mod sustenabil, durabil. AIPROM este o asociație foarte prezentă și implicată prin participarea tuturor membrilor și care alături de fermieri, distribuitori, cercetători și autorități ne dorim să construim o agricultură mai sigură și mai performantă pentru fiecare dintre noi. În încheiere acesta și-a arătat convingerea față de parteneriatul cu fermierii români în găsirea celor mai bune modalități de protejare a plantelor de agenții dăunători.

După discursul de deschidere, Carmen Botez, Director Executiv AIPROM și moderatorul acestui eveniment, a purtat publicul într-o scurtă incursiune în timp a istoriei protecției plantelor și le-a prezentat acestora un video de succint cu privire la proiectelor desfășurate de AIPROM în anul 2018.

În continuare, Alexandru Țachian - Secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a avut o scurtă intervenție privind importanța creării de soiuri și de hibrizi pentru economia unei culturi sănătoase și producții ridicate.
„România se confruntă în fiecare an cu probleme mari în ceea ce privește atacul dăunătorilor care infestează suprafețe mari de teren, care provoacă la culturi de porumb și floarea-soarelui pierderi semnificative. Neaplicarea unui tratament corespunzător la sămânță impune efectuarea de tratamente în perioada de vegetație, însă cu rezultate slabe.”

Evenimentul a continuat cu o dezbatere a membrilor consiliului de conducere AIPROM: Vasile Iosif – Președinte, Pascal Cassecuelle și Jean Ionescu - Vicepreședinți și Dimitrios Drisis - membru Consiliul Director, privind prioritățile AIPROM, implicarea acesteia în proiecte de responsabilitate socială, cât și asigurarea unei agriculturi sustenabile prin reducerea riscurilor produselor de protecție a plantelor.

A fost punctată necesitatea unei educații a consumatorilor cu privire la acest domeniu. Efectul produselor de protecție a plantelor a fost comparat cu efectul medicamentelor asupra oamenilor: „Am citit cu toții documentația medicamentelor acolo unde ni se indică doza și de asemenea, ni se pomenesc efectele secundare. Făcând această analogie între produsele de protecție a plantelor și medicamente, ne dăm seama că și la produsele de protecție a plantelor există anumite riscuri. AIPROM este preocupat de identificarea acestor riscuri în protecția plantelor”, a adăugat Carmen Botez.

Laurențiu Asimionesei, analist de piață Stratesys, a prezentat rezultatele studiului „Hrana în percepția românilor în 2018”. Au fost abordate anumite aspecte ale comportamentului de consum pe care aceștia îl au. Astfel, participanții s-au putut regăsi într-una din cele trei categorii de consumatori: indiferenți, normali sau preocupați, delimitare făcută pe baza preocupării față de calitatea alimentelor.

Un alt invitat special al serii, Lucian Buzdugan – Directorul General Agricost, a prezentat tehnici moderne de creștere a productivității și sustenabilității în agricultură, pe care el însuși le aplică în Insula Mare a Brăilei - IMB.

După eveniment, punctul culminant al serii a fost prezentarea filmului documentar „100 de ani de agriCULTURĂ în România. Îl puteți viziona accesând link-ul următor: https://www.facebook.com/aiprom/videos/204454033675882/.

100 de ani de agriCULTURĂ a fost organizat de AIPROM în parteneriat cu European Crop Protection Association – ECPA și Muzeul Național de Artă al României - M.N.A.

Despre AIPROM

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România - AIPROM a fost înființată în anul 2002 și reprezintă companiile care cercetează, inovează, dezvoltă, formulează și reambalează produse pentru protecția plantelor în România. AIPROM este membră a Asociației Europene de Protecția Culturilor - ECPA.

Pentru a afla mai multe despre AIPROM, vizitaṭi www.aiprom.ro

Despre ECPA

Asociația Europeană de Protecția Culturilor - ECPA reprezintă industria de protecție a culturilor în Europa și promovează dezvoltarea unei agriculturi moderne și în conformitate cu normele de siguranță alimentară.

ECPA încurajează folosirea produselor de protecție a plantelor prin respectarea legilor în vigoare și a practicilor pentru o agricultură sustenabilă.

Prin politica transparentă de promovare a utilizării responsabile a pesticidelor, ECPA asigură informarea corectă a consumatorilor, producătorilor și fermierilor.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că începând cu data de 09.10.2018, va efectua plata ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură aferentă cantităţilor de motorină utilizate în perioada 01.04.2018 – 30.06.2018 (trim II 2018), conform prevederilor H.G. nr. 1174/2014, O.M.A.D.R. nr.1727/2015 cu modificările şi completările ulterioare.

Suma totală plătită va fi de 169.962.842 lei, cu sursă de finanţare de la bugetul național, pentru un număr de 18.319 beneficiari și o cantitate totală de motorină de 97.764.032,141 litri.

Valoarea nominală a ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorină pentru anul 2018 este de 1,7385 lei/litru.

Cantităţile de motorină aferente perioadei 01.04.2018 – 30.06.2018, determinate la plată de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, ce beneficiază de ajutor de stat acordat sub formă de rambursare și aprobate prin Ordinul Ministrului nr. 1393/26.09.2018 sunt:

Limburgerhof, Germania și Sevilia, Spania – 27 Septembrie 2018 – BASF și Corteva Agriscience™, Divizia de Agricultură a DowDuPont, au semnat un contract de licență pentru Sistemul de Producție Clearfield^® Plus pentru floarea soarelui care va oferi noi opțiuni cultivatorilor acestei plante de cultură din întreaga lume. BASF a acordat Corteva Agriscience o licență comercială la nivel global pentru dezvoltarea unor hibrizi de floarea soarelui care tolerează erbicidele Clearfield Plus de la BASF, valabilă pentru toate mărcile de semințe Corteva Agriscience din Europa, Africa, Asia, Statele Unite și America Latină.

„Piața pentru floarea soarelui continuă să se extindă la nivel global, iar cultivatorii au nevoie de soluții avansate și sustenabile care să-i ajute să protejeze randamentul culturilor în fața competiției venite de la diverse buruieni”, declară Larry Robertson, liderul global pentru portofoliul de business – Semințe Oleaginoase, Corteva Agriscience. „Acest acord permite Corteva Agriscience să ofere clienților soluții integrate de semințe și de protecția plantelor care conțin o paletă mai amplă de opțiuni în ceea ce privește controlul buruienilor pentru toate mărcile noastre globale. Cultivatorii vor beneficia de această combinație între soluțiile inovatoare de o calitate dovedită în controlul buruienilor și cea mai amplă selecție din industrie de soluții genetice avansate pentru cultura de floarea soarelui”.

Sistemul de producție Clearfield Plus pentru floarea soarelui combină hibrizi toleranți, dezvoltați prin metode de ameliorare tradiționale de elită în domeniul genetic, cu erbicide personalizate, adaptate local. Atunci când acest sistem este combinat cu o administrare precisă și cu programe de calificare, acesta oferă un control al buruienilor pe întregul sezon și o toleranță superioară a recoltelor față de diverși factori de stres de mediu, precum și potențialul unui conținut mai mare de ulei și o productivitate ridicată.

„Colaborarea noastră cu Corteva Agriscience este un exemplu al angajamentului BASF pentru parteneriate inovatoare care permit un acces global mai bun pentru unul dintre cele mai eficiente tratamente împotriva buruienilor și pentru programele de gestionare a culturilor de floarea soarelui”, declară Jonathan Bryant, vice președinte Marketing Strategic Global, Semințe & Caracteristici, Erbicide, din cadrul Diviziei de soluții Agricole a BASF. „Suntem dedicați creării unor soluții viabile care să ofere cultivatorilor oportunități pentru a crește accesul și gradul de utilizare a unor tehnologii inovatoare pentru a crește productivitatea într-un mod sustenabil”.

Mărcile Corteva Agriscience™ pentru semințe, Pioneer^® și Brevant™, dezvoltate cu sistemul de producție Clearfield Plus vor fi disponibile pentru cultivatorii de floarea soarelui la începutul sezonului actual de producție.

Nu au fost oferite detalii financiare privind acest acord.

Despre Divizia de Soluții Agricole BASF                                                       

Cu o creștere rapidă a populației, omenirea este din ce în ce mai dependentă de capacitatea noastră de a dezvolta și menține agricultura sustenabilă și mediul înconjurător sănătos. Prin colaborarea noastră cu fermieri, profesioniști în domeniul agricol, experți în controlul dăunătorilor și alții, este rolul nostru să facem acest lucru posibil. Acesta este motivul pentru care investim puternic în cercetare și în crearea unui portofoliu variat care include semințe și caracteristicile genetice ale acestora, protecția plantelor cu ajutorul unor soluții chimice și biologice, administrarea solului, sănătatea plantelor, controlul dăunătorilor și agricultura digitală. Cu echipe de experți în laboratoare, pe teren, la birou sau în producție, unim gândirea inovatoare cu acțiuni concrete pentru a crea idei care funcționează în lumea reală – pentru fermieri, societate și planetă. În 2017, divizia noastră a generat vânzări de 5,7 miliarde euro. Pentru mai multe informații, vizitați www.agriculture.basf.com sau oricare dintre canelele noastre de Social Media.

Despre Corteva Agriscience™, Divizia de Agricultură a DowDuPont

Corteva Agriscience™, Divizia de Agricultură a DowDuPont (NYSE: DWDP), urmează să devină companie independentă, listată la bursă, așa cum s-a anunțat anterior, proces care va fi finalizat în luna iunie 2019. Divizia combină capacitățile DuPont Pioneer, DuPont Protecția Plantelor și Dow AgroSciences. Corteva Agriscience™ oferă fermierilor din lume cel mai complet portofoliu din industrie — incluzând unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură: Pioneer®, Encirca®, nou lansatul Brevant™ Semințe, precum și alte produse premiate de protecția culturilor – și aduce constant noi produse în piață prin intermediul unei echipe de cercetare puternice în domeniul chimic și tehnologic. Mai multe informații găsiți pe www.corteva.com.

Mihai Nicula lucrează astăzi la Scornicești peste 1.200 ha. Se numără printre fermierii care au avut drum lin prin agricultură. Încă de la terminarea facultății a pus piciorul în localitatea Poborul și aici a rămas, făcând an de an ceea ce face cel mai bine – cultivă cereale. Un agronom cu 40 de ani de activitate, care încă trăiește pentru această meserie cu pasiune și satisfacție. L-am întâlnit la fermă și i-am răpit câteva ceasuri pentru a-i afla povestea.

– Ce făceați înainte de a începe să lucrați pe cont propriu?

– Am lucrat mai întâi la CAP, ca inginer-șef, iar după Revoluție am constituit o asociație pe Legea nr. 36 de 1.100 și ceva de hectare. Pe baza cererilor, am realizat cu oamenii din localitate această formă asociativă. Scriptic, pentru că tarlalele existau de la CAP. Eu, lucrând cu ei și înainte și după Revoluție, i-am convins să nu fărâmițăm terenul pentru a-l lucra mai ușor, practic să avem productivitate. În felul acesta a luat ființă Asociația Spicul și am lucrat sub această formă asociativă până în 2012, când s-a trecut cu acordul oamenilor la dizolvarea voluntară a unității.

– Dacă tot mergea bine această unitate, de ce s-a dorit acest lucru?

– Pe vremea aceea ne doream să facem credite; noi eram o unitate de grup, iar băncile se cam fereau să acorde credite la unități de grup, așa că am hotărât să fac o firmă, să preiau terenul în arendă și să-l lucrez ca și până atunci.

– Oameniii au avut încredere și au mers alături de dumneavoastră și în această formulă...

– Da. Pentru că totul s-a făcut corect. Făcând o lichidare voluntară, toată averea asociației era a lor, s-au vândut activele și banii s-au dat oamenilor, în funcție de suprafața pe care o deținea fiecare.

– De atunci structura culturilor se menține an de an, este aceeași; se ține cont doar de rotația culturilor?

– În general, se menține. Cerealele (grâu, orz, porumb) se situează în general la 60% din suprafață, restul fiind reprezentat de plante tehnice (floarea-soarelui,  rapiță, mazăre).

– Cum credeți că veți încheia anul acesta agricol? Este un an bun din punct de vedere productiv?

– Culturile de toamnă se situează undeva peste media producțiilor care se realizează în zonă și aceasta datorită condițiilor atmosferice. Am avut totuși băltiri în zonă, iar din cauza solului podzolic în perioadele ploioase avem pierderi de producție. Se formează o peliculă de argilă, apa rămâne la suprafață și, desigur, plantele suferă.

– Pe ce suprafețe ați avut băltiri?

– Cam pe toate suprafețele situate pe platou. Anul acesta cele mai bune producții le avem pe suprafețele în pantă. Dar una peste alta, putem spune că sunt producții acceptabile la culturile de toamnă. La cele de primăvară producțiile sunt foarte bune, ploile au căzut oarecum la timp, nu am avut probleme cu grindina, cu vijeliile. Împotriva bolilor, dăunătorilor se fac tratamente la toate culturile. Altfel nu se poate.

– Pentru mulți dintre fermieri anul trecut a fost unul extraordinar, cum a fost pentru dumneavoastră?

– Și pentru noi a fost un an de vârf. Pot spune că anul trecut am obținut cea mai mare producție de grâu de când lucrez eu în agricultură.

– Deci ați înregistrat un record. Cât ați obținut?

– Da. Am avut o medie de 6.700 kg/ ha, dar am avut și parcele cu soiuri românești, respectiv Glosa, Miranda de peste 8.000 kg/ha. În general, culturile de toamnă au avut un vârf de producție anul trecut. Cele de primăvară au înregistrat producții normale, dar s-ar putea ca vârful productiv la aceste culturi să fie anul acesta, la cum se prezintă ele acum. E posibil să avem o surpriză.

– Spuneați că aveți soiuri românești. Este o strategie la nivelul fermei să mergeți pe soiuri românești sau cultivați și din cele străine?

– La culturile de păioase merg pe soiurile românești. Îmi plac, sunt stabile, indiferent de condițiile atmosferice și... sunt românești.

– Înseamnă că sunteți patriot, ceea ce este foarte bine. Cum stați cu valorificarea? Aveţi depozitare, sunteţi nevoit să vindeţi direct din câmp?

– Valorificarea nu este mulţumitoare, în sensul că preţurile s-au plafonat la un anumit nivel peste care nu se mai trece. Spre exemplu, anul acesta, cu toate că producţiile culturilor de toamnă sunt mai mici decât în 2017 şi preţurile sunt mai mici decât anul trecut, ceea ce este un paradox. Am nişte magazii, dar nu întotdeauna merită să depozitezi. Anul trecut am depozitat grâul şi l-am dat cam la acelaşi preţ cu care s-a vândut cel din câmp, o valoare neacoperitoare pentru cheltuielile de păstrare. De aceea cred că anul acesta nu mai stochez, îmi opresc sămânţă pentru că eu îmi produc singur şi sămânţa pentru păioase, grâul pentru arenda oamenilor şi cam atât pentru că nu merită să opresc mai mult. Nu întotdeauna efortul depus are acoperire în venituri financiare. Au fost ani în care am rămas cu subvenţia şi în astfel de cazuri este greu. Noi tot timpul trebuie să ne dotăm cu utilaje performante.

– Dacă tot aţi amintit de utilaje, cu ce lucraţi în acest moment?

– Avem 5 tractoare New Holland de la 140 la 311 cp, am 3 combine tot de la New Holland, dintre care una este pe şenile, o autopropulsată pentru tratamente, maşină de împrăştiat seminţe, semănători, toată gama de utilaje de care avem nevoie.

– Mecanizatori aveţi? Cum stați cu forța de muncă?

– Este deficitară, ca peste tot. Noroc că nu avem nevoie de prea mulți oameni. În acest moment avem 6 angajați, unul care coordonează partea mecanică și cinci oameni care lucrează efectiv pe utilaje.

– Am o curiozitate. Dacă, spre exemplu, aveți un an prost, cu producții slabe, cum reveniți anul următor, mai aveți vreo activitate care să vă susțină partea aceasta de agricultură?

– Nu am altă activitate. Mai este subvenția și în cazuri limită apelăm la credite bancare, dar asta nu înseamnă că poți merge pe pierdere an de an.

– Ați mizat totul pe o singură carte. La 1.200 ha aveți atâtea cereale, nu v-ați gândit să investiți în zootehnie?

– Păi avem niște animale...

– Ah, totuși mai aveți o activitate...

– Da, avem cam 300 capete de oi și capre cu care valorificăm văile. Noi avem terenurile între văi și aceste suprafețe nu se pot lucra decât sporadic. Oile le-am preluat de la fostul CAP, cele care nu au fost cumpărate de oamenii din asociația despre care v-am vorbit.

– Este o afacere creșterea acestor animale?

– Venituri prea mari nu sunt, în sensul că lâna nu are nicio valoare, obținem ceva bani de la miei primăvara și din lapte în perioada de vară. Avem ciobani angajați care fac brânză și o dăm anumitor firme, iar mieii la un abator din zonă. Cu furajarea nu sunt probleme pentru că valorificăm subprodusele rămase din culturile vegetale, resturile de la condiționarea seminței, vrejii de mazăre, mai avem ceva lucernă.

– Sunteți modest... Cum vedeți agricultura în viitorul apropiat? Ce perspec­tivă avem noi, consumatorii, legat de ceea ce se produce la noi în țară?

– Agricultura este pe un drum bun. În momentul de față cei care lucrează în agricultură s-au apucat serios de tehnologie. Toată lumea luptă pentru producții, iar cei care merg pe acest obiectiv fac agricultură performantă. Pe piață sunt produse foarte bune, semințe cu genetică extraordinară, insectofungicide bune, dar trebuie să faci tehnologie.

– Ați avea un mesaj pentru oficialități, pentru cei din Ministerul Agriculturii care sunt puși să ia decizii în ceea ce vă privește pe dumneavoastră, ca agricultori?

– O protecție mai bună în ceea ce privește intemperiile. Sunt perioade cu vârfuri de temperatură, de precipitații, de vânt, de ger. Până acum câțiva ani exista o lege cu ajutorul căreia MADR intervenea în anumite situații de calamitate cu sume de bani, nu total acoperitoare, dar care ajutau fermele. Această lege nu mai există și nu s-a pus nimic în loc. Se tot vorbește de Fondul de Garantare, dar nu se întâmplă nimic, batem pasul pe loc. Apoi, să se mențină subvenția pe suprafață, persoanele care merg și discută la Bruxelles să țină cont de treaba asta, pentru că altfel se va termina cu fermele mari de la noi din țară. Pentru fermele mari plafonarea va fi o mare greșeală pentru că acestea vor avea de suferit. Să ne gândim ce vrem: să distrugem partea comercială a agriculturii?

Patricia Alexandra POP

Agricultura digitală stârnește tot mai mult interesul fermierilor români, care își dau seama că prin intermediul noilor tehnologii își pot crește profiturile din fermă. Un astfel de exemplu este Ștefan Stănescu, care, alături de verișorul lui Mihai Stănescu, a lansat aplicația Agriso, o „unealtă“ modernă cu ajutorul căreia orice fermier poate deține informații exacte despre propriile culturi, despre modul în care angajații lucrează pe câmp, pe care  le pot accesa de oriunde, direct de pe telefon, tabletă sau calculator.

– Domnule Stănescu, de unde ați avut ideea de a aduce pe piață aplicația Agriso?

– Agriso este aplicația pe care am dezvoltat-o în ferma noastră în urmă cu 4 ani ca urmare a unei necesități. Lucrăm 3.400 ha, aproximativ 280 de parcele, care sunt răsfirate pe raza a 8 localități, și ne era destul de greu să avem evidența în timp real a tot ceea ce se întâmpla pe teren. Vă dau un exemplu: în aceeași zi puteau fi și 3 echipe în câmp, în localități diferite, pentru a efectua lucrări diferite, iar în cazul în care se întâmpla ceva și angajații aveau o anumită nevoie ori pur și simplu trebuia să monitorizez lucrările era destul de greu. Astfel, ne-am gândit că prin intermediul unei aplicații putem observa mult mai bine totul. De exemplu, dacă un tractor intră cu plugul în brazdă la ora 8:00, putem verifica la ora 9:00 pentru a vedea ce consum a avut pentru această operațiune.

– Cât de rapid ați amortizat investiția?

– Încă din primul an. Spun acest lucru pentru că doar consumul de motorină a scăzut cu 22% față de anul precedent. Deci de la 330 tone de motorină am scăzut la 260 tone, iar dacă ar fi să vorbim în bani, la 1 euro litrul de motorină, 70 tone înseamnă 70.000 euro. Am observat și faptul că au crescut randamentele pe partea de producție, inginerii au lucrat mult mai eficient și a dispărut și așa-numita Agenda fermierului pentru că prin intermediul Agriso toate datele se pot accesa direct de pe telefon, oriunde te-ai afla, în fermă sau pe câmp.

– Cine s-a ocupat de partea tehnică și când a ajuns aplicația în alte ferme?

– De partea tehnică s-a ocupat Mihai pentru că suntem asociați în acest proiect, iar partea de testare și dezvoltare a avut loc în cadrul fermei Agromec Vișina. După primul an, aplicația a ajuns și în cadrul altor ferme, iar acum avem agenți de vânzări în toată țara.

– Cum poate fi utilizată această aplicație, mai exact?

– Fermierul primește un user și o parolă cu ajutorul cărora intră pe site-ul Agriso de pe telefon, tabletă sau calculator. Acolo își trasează solele, pe care ulterior le poate accesa prin intermediul istoricului. Solele, în format digital, pot fi diferențiate în funcție de culturi pe diferite culori. Cu telefonul mobil, fermierii pot merge pe câmp, își trasează solele și ele rămân în aplicație, iar acesta este un lucru foarte util pentru cei care iau teren în arendă deoarece pot delimita mult mai ușor hotarele, iar primăvara, când se depun declarațiile la APIA, printr-o singură apăsare de buton fermierul obține fișierul necesar pentru depunere întrucât va avea toate solele, exact cum le lucrează, și astfel nu mai apar suprapuneri și discordanțe între ceea ce este în teren și ce se declară la APIA.

– Care sunt principalele avantaje pe care le poate obține un agricultor în propria fermă dacă utilizează aplicația Agriso?

– Ca fermier ai un control mult mai bun asupra fermei. În primul rând poți obține reducerea consumului de combustibil, dar și o mai bună implicare din partea angajaților pentru că cu ajutorul acestei aplicații se stopează și tentația de a face prestări neautorizate, adică știm sigur dacă lucrează pe solele noastre sau la vreun fermier vecin. Poți avea o evidență a trasabilității lucrărilor efectuate de fiecare operator și îți poți da seama de corectitudinea fiecărei lucrări. Din acest motiv angajații devin mult mai responsabili, iar pentru noi este un avantaj pentru că putem astfel să îi plătim nu doar evaluându-i cantitativ, ci și calitativ. Un alt lucru pe care îl pot face cei care au această aplicație este notarea inputurilor utilizate pe fiecare solă în parte și pot obține rapoarte pe partea de cantități. Trebuie spus și faptul că prin intermediul scanărilor prin satelit putem vedea unde se află solele mai slab dezvoltate și astfel se iau decizii mult mai rapid în ceea ce privește fertilizarea și cum trebuie să intervenim în câmp astfel încât dezvoltarea plantelor să fie cea pe care ne-o dorim.

– Cât de mult îi costă pe fermieri să aibă acces la toate aceste date?

– De exemplu, pentru o fermă de 1.000 ha costul de instalare este de 2.800 euro, asistența și mentenanța în jur de 160 euro și GPS-ul – 10 euro/ha, iar dacă dorește și scanări din satelit se adaugă 1.39 euro/ha și se obțin între 2-5 poze pe lună pe toată perioada de vegetație. Acești bani se amortizează în aproximativ o lună și jumătate, spun asta ca o medie din ceea ce am observat până acum la clienții noștri. În acest moment aplicația este prezentă în peste 90 de ferme mari și medii din toată țara, ceea ce în­seamnă în jur de 100.000 de ha. Am observat că interesul este tot mai ridicat și în cazul fermierilor mici, iar acest lucru ne bucură foarte mult.

Larissa SOFRON

Perspectivă Jean Ionescu, Director General Corteva Agriscience™, România și Moldova: Agricultura și schimbările climatice. Cum putem deveni parte a soluției?

Unul dintre cele mai presante și incomode adevăruri care trebuie asumat de noi, ca industrie, vizează impactul pe care agricultura îl are asupra schimbărilor climatice. Cu toate că s-a vorbit mult despre efectele negative cu care se confruntă fermierii și agricultorii ca urmare a creșterii temperaturii și a modului în care se schimbă vremea, adevărul este că și industria noastră este o parte din această problemă.

Astăzi, potrivit datelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), agricultura este responsabilă pentru cel puțin 14% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră. Dacă ar fi să facem o comparație, agricultura mondială generează mai multe emisii cu efect de seră decât industria de transport și suntem foarte aproape de valorile privind emisiile generate de domeniul industrial.

Creșterea animalelor și cultivarea principalelor plante precum orezul duc la producerea unei cantități foarte mari de metan. Chiar și simplul arat al terenurilor agricole duce la eliberarea unei cantități de dioxid de carbon în sol. Combustibilii fosili și îngrășămintele folosite în domeniul agricol eliberează cantități mari de carbon, în timp ce activitățile de despădurire și alte schimbări în utilizarea terenurilor agricole afectează capacitatea planetei de a absorbi carbonul.

Așa cum fermierii și alte persoane din industrie lucrează intens pentru a identifica soluții pentru dublarea producției de alimente necesare pentru hrănirea unei populații de circa 9 miliarde de persoane, estimare care vizează anul 2050, și noi trebuie să lucrăm mai inteligent, mai eficient și să reducem amprenta de carbon.

Vestea bună este că dispunem de talentele și inovațiile necesare pentru a ne ridica la nivelul acestei provocări.

Trebuie doar să găsim voința necesară la nivel colectiv.

Sunt optimist și cred că putem. Dincolo de aspectele etice și morale, beneficiile economice care derivă din schimbarea comportamentului vor fi numeroase. Orice schimbare a modelelor de afaceri vine cu vești bune pentru inovatori și pentru cei care fac primii pași.

Eu văd patru domenii asupra cărora ne putem concentra ca industrie pentru a produce schimbări.

Primul pas ar fi să investim în practicile de administrare și utilizare a  solului și terenurilor. Noile descoperiri din domeniul tehnologiilor digitale, al sistemelor de date, al echipamentelor  de semănat și recoltat vin cu promisiunea de a îmbunătăți felul în care sunt administrate terenurile agricole și pășunile până la nivelul unor suprafețe mai mici de un acru. Aceste practici vor ajuta la refacerea solurilor ineficiente și la promovarea reîmpăduririi pe scară largă.

Și în România se folosesc drone, sateliți și soluții de agricultură digitală pentru a îmbunătăți procesele de producție și pentru a eficientiza costurile cu inputurile necesare pentru obținerea de producții record pe unitatea de suprafață.

În al doilea rând, vom avea nevoie de mai multe investiții în domeniile biotehnologiilor și tratării semințelor, care vor duce la obținerea unor randamente mai bune și a unor recolte mai rezistente la secetă, boli și dăunători. Reproducerea prin intermediul tehnologiilor CRISPRS-cas, de exemplu, are potențialul de a revoluționa productivitatea recoltelor răspunzând nevoii întregii lumi de a dispune de hrană proaspătă, integrală și bogată în nutrienți. Această tehnologie oferă oportunități și în domeniul biocombustibililor obținuți din plante dintr-o a doua cultură, fără a concura astfel pentru suprafața de  teren alocat pentru producerea de produse agricole  sau cu terenurile acoperite de păduri atât de importante pentru captarea carbonului. 

În al treilea rând, vom avea nevoie să ne murdărim cizmele cu noroi ieșind mai mult pe teren, în special în țările în curs de dezvoltare, pentru a putea construi o infrastructură de operare, transport și distribuție mai bună. O cantitate prea mare din hrana produsă pe glob putrezește în drumul spre piețe, iar aceste ineficiențe duc la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră. În același timp, putem oferi mai multe soluții agronomice pentru a ajuta fermierii și comunitățile rurale să-și îmbunătățească modelele de producție.

Recomandăm fermierilor români semănatul în miriște pentru conservarea apei în sol și reducerea tasării solului prin treceri repetate cu mașini agricole. Oferim, de asemenea, hibrizi de porumb cu toleranță îmbunătățită la efectele secetei, hibrizi de floarea soarelui și rapiță cu toleranță la erbicide, rezistență îmbunătățită la boli, asigurând în același timp  producții  ridicate cu un număr redus de tratamente.

În al patrulea rând, avem nevoie să mărim aria în care ne facem simțită prezența și să creăm platforme de colaborare open-source care să faciliteze inovarea și să aducă în față cele mai bune idei, atât din interiorul, cât și din exteriorul industriei. Mărcile puternice, așa cum este Corteva Agriscience, au puterea de a reuni cei mai buni și promițători jucători din lanțurile de colaboratori, pornind de la furnizori, comercianți și mergând până la companiile alimentare sau cele producătoare de băuturi alcoolice cu care interacționăm zi de zi.

În plus, fiecare dintre noi trebuie să se implice mai activ în relația cu organismele de reglementare și cea cu ONG-urile care vor avea un cuvânt de spus în transformarea viitorului și creionarea politicilor privind schimbările climatice. Să nu acționezi nu este o opțiune. Asta pentru că aproape fiecare sector de afaceri va fi influențat, fie că vorbim despre companiile care fac eforturi să reducă amprenta de carbon, fie că vorbim despre companiile care vând produse și servicii pentru a-i ajuta pe alții să facă acest lucru.

Vestea bună este că avem puterea mentală și imaginația necesară pentru a crea o nouă lume îndrăzneață în domeniul agricol. Trebuie doar să adăugăm la asta dorința de a face aceste lucruri prin intermediul unor investiții strategice și prin multă muncă și mâini murdare.