abonament lumea satului

update 11 Dec 2017

Pentru județul Arad a fost un an „bunișor“!

  • Publicat în Agrotehnica

Desigur că niciun an nu este la fel ca altul. Asta este una dintre principalele axiome pe care le știe orice agricultor. Cu toate acestea, unii ani ies cu totul din tipare. Așa a fost și anul acesta, cel puțin pentru Arad. Așa susține dl Adam Alda, directorul adjunct al Direcției Agricole a județului.

Cine a pariat pe porumb a pierdut

„O parte din an a fost bună, iar cealaltă a fost proastă“, povestește dl Alda. Culturile recoltate în vară, în special grâul și orzul, au dat producții frumoase. În schimb, seceta care a urmat a făcut ca porumbul să fie compromis pe suprafețe întinse. Conform aprecierilor făcute de specialiștii DAJA, în unele zone a fost distrusă peste 80% din producție. Mulți fermieri nu au recoltat mai mult de 2.500 kg porumb/hectar. Din această recoltă, arenda, conform contractelor, a fost de 1.200 kg/ha. Uiumul pentru recoltare a fost de cca 600 kg/ha. Pentru acoperirea celorlalte cheltuieli nu mai rămân decât subvenția și în jur de 700 kg/ha. În zonă prețul inputurilor la un hectar de porumb se ridică la aproximativ 3.000 de lei, spune dl Alda. Deci, anul acesta profitul este zero sau aproape de zero pentru cei care au mizat doar pe porumb. Faptul e cu atât mai greu de acceptat cu cât anul trecut producția a urcat până la 14 tone/hectar în fermele mari, iar media județeană a fost de 5,8 tone/ha.

Programul „Tomate Românești“, un succes

„Lucrurile s-au schimbat foarte mult. Nu se mai poate vorbi despre o climă, ci numai despre microclimate“, constată directorul adjunct al DAJA. „Auzi că la Arad a plouat 20 de litri, 15 la Curtici și 40 de litri la Chișineu-Criș sau la Lipova. Nu se mai poate vorbi nici măcar la scara unui județ despre o zonare a climei. Schimbările climatice se simt tot mai mult“, consideră specialistul. Spre exemplu, în acest an până la începutul lunii septembrie, dl Dimitrie Muscă contabilizase în ferma sa de la Curtici un total de 370 litri/metru pătrat de apă din precipitații. Media multianuală este în zonă de 750 de litri...

Pe de altă parte, horticultorii au beneficiat de un sprijin important prin intermediul programului „Tomate Românești“. 229 de producători din județul Arad s-au înscris în program. 97 de fermieri au primit deja prima de 3.000 de euro pentru că au reușit deja din primul ciclu de producție să îndeplinească obiectivele. 50 dintre ei se află în comuna Apateu, unul dintre bazinele legumicole ale zonei. Acum, în ciclul al doilea al programului, cei aproape 90 de fermieri din zona comunei Seleuș, supranumită și Matca Aradului, promit a fi vedetele sezonului. Recoltele lor de toamnă se anunță frumoase. Totuși, la câțiva dintre ei, din cauza arșiței din ultimele luni, există riscul ca ciclul de recoltare să se încheie înainte de 1 noiembrie. Pentru aceștia, Direcția Agricolă a Județului a cerut o derogare de două săptămâni, astfel încât să fie contabilizată în cadrul programului și producția obținută pe 15 octombrie. Per total, se poate considera că acest program a avut succes. „Asta cu atât mai mult cu cât nu se vorbește de cifre, ci oamenii îi văd pe cei care au luat banii. Nu mai e vorba de povești, ci de ceva concret. Asta e cea mai bună reclamă: omul mulțumit“, consideră Adam Alda.

Ne așteaptă o toamnă cu vin bun

Cât despre programul pentru colectarea lânii, în județul Arad sunt peste 1.400 de fermieri cu peste 20 de oi. La trei kg/oaie înseamnă sub 100 lei/an, la 1 leu/kg și 20 de oi. Probabil că suma este prea mică pentru a tenta un producător să vină de la 100 km să predea lâna. În schimb, pentru cei care au peste 50 de oi, deja 150 de lei este o sumă ce acoperă măcar cheltuiala cu tunsul oilor, astfel că există o motivație, apreciază dl Alda.

Ambele programe au reprezentat un pas bun înainte. „La noi, în agricultură, dacă îi dai omului ceva nou și, mai ales, dacă îl vede pe vecin că a primit ceva, asta îl impulsionează să meargă înainte“, spune specialistul. Un an bun, cu toată seceta, se anunță pentru viticultură. În viile unde s-au aplicat tehnologii corespunzătoare – iar în județul Arad majoritatea viticultorilor folosesc astfel de tehnologii – se apreciază recolte cuprinse între 7.000 și 9.000 kg de struguri/ha. Adică exact producția optimă pentru obținerea unui vin de calitate. Un motiv în plus de bucurie este că populațiile specifice zonei, Cadarca de Miniș și Mustoasa de Măderat, au producții foarte bune. Aceste două branduri locale, alăturate pastramei de oaie de la ciobanii locali și pitei de Pecica, promit o toamnă frumoasă arădenilor.

Există potențial pentru crearea produselor tradiționale

În județul Arad au existat în jur de 40 de produse tradiționale atestate. Acum nu mai există decât trei. Schimbările de legislație au avut un rol determinant în această chestiune. Acum, cei responsabili încearcă să reclădească brandurile locale.

„Necazul este că toată lumea se uită la țăran, la cel care produce, cu gândul că face evaziune fiscală. Legislația nu este adaptată pentru acești producători, ci pentru marile firme. Rezultatul este că, de multe ori, acesta se descurajează“, consideră, prin prisma experienței sale, dl Alda.

Un exemplu concret în acest sens îl constituie mierea de prună, care este un echivalent arădean al magiunului de Topoloveni. Produsul a fost reatestat. Dar condițiile pe care legislația sanitar-veterinară le impune nu se prea potrivesc cu ce are fermierul acasă. Producătorii de magiun de prune nu prea au toalete în casă. Apoi, produsul se fierbe în cazane de cupru, pe care nu ai cum să le pui într-o încăpere închisă. Până la urmă s-a ajuns la un compromis. Rezultatul este că nici produsul nu mai e tradițional sută în sută, nici legislația nu se aplică pe de-a-ntregul. Producția se desfă­șoară cam o lună pe an și se rezumă la cca 150 kg. Așadar, o investiție mai mare nu se justifică. Iar dacă presăm producătorii, nu se va întâmpla decât că vor renunța la un produs tradițional. Printre puținele produse tradiționale ce mai există sunt cașcavalul de Șagu și plăcinta de Turnu. O altă categorie de produse este a celor tradiționale neatestate, cum sunt mezelurile obținute în gospodăriile țărănești.

În concluzie, gospodarii arădeni au potențialul de a crea și menține branduri locale, dacă vor fi sprijiniți de o legislație corespunzătoare. Iar în încheierea întregii discuții, ca o concluzie generală, directorul adjunct al DAJA consideră că 2017 a fost un an „bunicel“.

GALERIE FOTO


 

Alexandru GRIGORIEV

Articole înrudite

Articole recente - Lumea Satului