România acordă o atenție deosebită stimulării investițiilor și atragerii de fonduri europene pentru agricultură. Beneficiarii acestor plăți sunt fermierii, procesatorii, antreprenorii și autoritățile publice locale din România, care și-au luat angajamentul de a realiza proiecte ambițioase, cu impact economic pozitiv, pe termen lung, menite să contribuie la dezvoltarea spațiului rural, prin investiții eficiente și rentabile, la standarde europene.

”România gestionează pentru perioada de programare 2014-2020 o alocare din FEADR de 8.1 mld.euro, situându-se pe locul 6 în Uniunea Europeană după Italia, Franța, Germania, Polonia și Spania. Din punct de vedere al nivelului plăților efectuate către beneficiarii FEADR, România ocupă locul 2 în Uniunea Europeană, după Franța și locul 1, dacă ne referim la gradul de absorbție pentru nivelul anului 2019, fiind înregistrată o creștere de 36,2% față de aceeași perioadă a anului 2016”, a declarat Teodora Gabriela Gheniu, secretar de stat în cadrul MADR.

Prin politica de dezvoltare rurală, Uniunea Europeană (UE) își propune să ajute zonele rurale să facă față multiplelor provocări economice, sociale și de mediu pe care le aduce secolul al XXI-lea. Cunoscut ca Pilonul II al Politicii Agricole Comune (PAC), Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală (FEADR) a fost îmbunătățit în perioada 2014-2020 printr-o reformă amplă, în urma căreia România a primit o alocare de 8.1 mld. euro din bugetul FEADR, la care se adaugă contribuția națională, în valoare de 1,3 mld. euro. Programul Național de Dezvoltare Rurală din România (PNDR) pentru perioada 2014-2020 se concentrează pe următoarele priorități:

• Modernizarea și creșterea viabilității exploatațiilor agricole prin consolidarea acestora, deschiderea către piață și procesare a produselor agricole,
• Încurajarea întineririi generațiilor de agricultori prin sprijinirea instalării tinerilor fermieri,
• Dezvoltarea infrastructurii rurale de bază ca precondiție pentru atragerea investițiilor în zonele rurale şi crearea de noi locuri de muncă și implicit la dezvoltarea spațiului rural,
• Încurajarea diversificării economiei rurale prin promovarea creării și dezvoltării IMM-urilor în sectoarele nonagricole din mediul rural,
• Promovarea sectorului pomicol, ca sector cu nevoi specifice, prin intermediul unui subprogram dedicat,
• Încurajarea dezvoltării locale plasate în responsabilitatea comunității prin intermediul abordării LEADER. Competența transversală a LEADER îmbunătățește competitivitatea, calitatea vieții și diversificarea economiei rurale, precum și combaterea sărăciei și excluderii sociale.

Precizăm că, la sfârșitul lunii ianuarie 2019, România era la egalitate cu Cehia și cu Lituania, pe locul 6 din punct de vedere al ratei de absorbție a fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală.

Detalii privind calendarul estimativ de lansare a sesiunilor din PNDR găsiți pe pagina web a MADR: CALENDAR ESTIMATIV.

Încălzirea globală și schimbările climatice, în general, se desfășoară în mod continuu, cu influențe nefaste pentru viața și activitatea oamenilor, dar ritmul acestora poate fi încetinit prin măsurile pe care omenirea trebuie să le ia.

În secolul trecut s-a înregistrat o creștere a temperaturii medii globale cu 0,6°C. Pentru actualul secol se prognozează o încălzire cu 0,1 până la 1,5°C până în anul 2029 și cu 4 până la 5°C până în 2099, în funcție de măsurile care vor fi luate.

În condițiile țării noastre, temperatura medie anuală a crescut de la 8,7°C în 1971 la 9,3°C în perioada 2001-2010.

Nivelul mărilor și oceanelor va crește cu 18-59 cm, reducând suprafața uscatului și, implicit, a suprafețelor agricole.

În asemenea condiții trebuie să se asigure o corectă corelare între măsurile de creștere a producției agricole destinate alimentației cu cerințele de dezvoltare a producției de biocombustibil care să înlocuiască combustibilii fosili și deci să reducă poluarea mediului și protejarea ecosistemelor.

Se întrevede o tranziție către o climă mai caldă, cu valori de temperaturi extreme și agravarea secetei, dar și cu perioade de precipitații abundente care duc la creșterea eroziunii solului, la colmatări de terenuri agricole, la astuparea șanțurilor de scurgere, la inundații și alunecări de teren. Mare atenție trebuie acordată protejării solului de aceste fenomene distructive, solul fiind suportul permanenței vieții pe pământ și cel care produce hrana pentru toate viețuitoarele de pe TERRA.

Contracararea secetei și a fenomenului de deșertificare o reprezintă măsurile de creștere a suprafețelor irigate.

În condițiile țării noastre sunt în curs de reabilitare rețelele de canale astfel încât începând cu anul 2020 să se irige 2 milioane hectare.

Apa devine elementul esențial al dezvoltării durabile a omenirii, resursele de apă dulce fiind destul de limitate (2,5% din volumul total de apă), iar agricultura este cel mai mare consumator (67%), motiv pentru care trebuie îmbunătățite tehnologiile de cultură astfel încât să se realizeze o cât mai bună gestionare a rezervelor de apă.

Sunt necesare tehnologii de cultură flexibile, cu diferite specii, soiuri și hibrizi de plante care valorifică cel mai bine apa, tehnologii care se pot modifica chiar în cursul perioadei de vegetație în funcție de evoluția factorilor meteorologici.

Principalii factori care produc schimbările climatice sunt emanațiile de gaze CO2, metan, amoniac, oxizi de azot ș.a., care blochează energia solară.

Referindu-ne numai la CO2, în 1950 acesta reprezenta 315 p.p.m. (părți per milion), iar în prezent a ajuns la 350 p.p.m. și este în continuă creștere.

Desigur, la volumul total de gaze emanate agricultura participă doar cu 14%, dar și acest procent trebuie redus.

Cum poate agricultura să încetinească ritmul acestor fenomene?

Acad. Cristian Hera, referindu-se la această situație, menționa: „Cercetarea științifică din agricultură trebuie să fie pregătită pentru valorificarea sistemelor actuale de culturi, chiar și pentru modificarea struc­turii culturilor.

Cercetarea științifică va trebui să lucreze la crearea soiurilor și a hibrizilor cu o rezistență deosebită la secetă și arșiță, la boli sau la ger. Iată de ce este absolut necesar să ne schimbăm și principiile legate de activitatea de cercetare în domeniul geneticii și ameliorării plantelor.“

În mod concret, fermierii pot interveni astfel:

1. Să gestioneze mai bine gunoiul de grajd care este un mare producător de gaze. Platformele de gunoi să fie acoperite, iar gunoiul împrăștiat pe câmp să fie cât mai repede încorporat în sol.

• O întârziere de 72 ore duce la pierderi de azot de 22-26%, din care jumătate se volatilizează în atmosferă, iar cealaltă jumătate este levigată spre apa freatică.
• S-a stabilit că 1 kg din gazul metan emanat de platforma de gunoi neacoperită are un efect negativ cât 21 kg de CO2.
• Animalele rumegătoare (bovine, ovine) emană cea mai mare cantitate de gaze.
• Pentru producerea a 1 kg de carne se eliberează gaze echivalent cu 17 kg de CO2 și pentru 1 kg de brânză, 15 kg de CO2.
• O vacă furnizează 6 t de gunoi plus urina care pot produce 600 m3 gaz.
• Recent, Parlamentul României a elaborat Legea nr. 293/2018 privind controlul emisiilor de amoniac și măsurile necesare.

2. Atenție la folosirea îngrășămintelor chimice sub formă de uree! Aceasta, la temperatura de peste 15°C, dacă nu a fost încorporată în sol, se descompune în CO2 + NH3 cu pierderi de 30-40%, provocând poluarea mediului.
3. Sunt necesare restricții și la celelalte îngrășăminte cu azot. Se vor folosi cele cu eliberare treptată, controlată, care conțin inhibitori de nitrificare și care sunt puse treptat la dispoziție plantelor, pe parcurs de 90-120 zile, și nu în 7-10 zile, când plantele nu le pot consuma în totalitate și surplusul se pierde prin volatilizare și levigare.

De asemenea, se recomandă aplicarea îngrășămintelor pe rândul de plante prășitoare, lateral la cele cu rădăcini fasciculate și dedesubt, la cele cu rădăcini pivotante.

4. Se va acorda o atenție deosebită folosirii îngrășămintelor foliare care stimulează absorbția radiculară, crescând gradul de asimilare a nutrienților din sol cu 20-35%. Se reduce necesarul de îngrășăminte cu 15-25%, sporind nivelul producției cu 15-40%.
5. Suprafețele arabile se vor menține permanent verzi, pe tot parcursul perioadei cu condiții de vegetație, pentru a proteja solul, pentru a împiedica volatilizarea și levigarea nitraților și pentru asigurarea solului cu materie organică.
6. Este necesar să se extindă cultura plantelor leguminoase care îmbogățesc solul în azot organic, reducându-se necesarul de îngrășăminte care pot produce poluarea mediului.
7. Este necesară reducerea folosirii combustibililor fosili care sunt mari producători de gaze. Aceștia pot fi înlocuiți cu biocombustibil realizat prin extinderea culturilor regenerabile de energie. Compania New Holland a realizat un tractor care funcțio­nează cu gaz metan și care reduce emisiile de gaze dăunătoare cu 80%.
8. Să se extindă zonele împădurite și perdelele forestiere de protecție care au capacitatea ca la 1 ha, în fiecare an, să absoarbă 30-80 t praf, să fixeze 6-10 t carbon și să degaje în atmosferă 10-12 t oxigen, atât de necesar tuturor viețuitoarelor.

Normative mondiale reglementează ca emisiile de CO2 să scadă cu 45% până în 2030 față de nivelul din 2010, iar energia electrică obținută din energii regenerabile să reprezinte 70-85% în 2050, față de 25% în prezent.

Toate acestea sunt necesare pentru menținerea mediului curat și a solului cu o capacitate productivă cât mai mare pentru hrănirea populației în creștere. Dacă în 1850 existau 1,2 miliarde locuitori și s-au dublat într-un secol, ajungând la 2,5 miliarde în 1950, în următorul secol se prevede o populație de 4 ori mai mare, respectiv 9-10 miliarde în 2050.

De aceea trebuie realizate măsurile menționate.

Prof. dr. ing. Vasile Popescu

Ministrul Petre Daea a deschis oficial, în data de 12 martie 2019, conferința referitoare la viitorul fermelor familiale în perspectiva lansării “Deceniului ONU privind Fermele Familiale (2019-2028)”, primul eveniment organizat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale la București, în contextul Președinției române a Consiliului UE.

Manifestarea a reunit personalități, ambasadori din statele membre ale UE, ambasadori din țările din zona Balcanilor de Vest și din Vecinătatea Estică, experți la nivel înalt din cadrul Comisiei Europene (Javier Alcazar Sirvent – Șef de Unitate), de la Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene (Petr Blizkovsky, Director) și din partea FAO (Marcela Villarreal, Director al Diviziei de Parteneriat FAO, Morten Hartvigseg, Manager inițiative regionale pentru fermele de familie și micii agricultori), profesori universitari (Natalija Bogdanov, Profesor la Universitatea din Belgrad, Serbia) și reprezentanți ai fermelor familiale.

Din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) au participat la eveniment secretarii de stat Daniel Dumitru Botănoiu, Alexandru Valentin Țachianu, Teodora Gabriela Gheniu, Daniel Eugeniu Crunțeanu, subsecretarul de stat Maricel Floricel Dima, secretarul general Constantin Ilie Aprodu, precum și directori ai direcțiilor de specialitate din MADR.   

Obiectivul acestei întâlniri a fost facilitarea schimbului de experiențe și bune practici, precum și discuții cu privire la provocările cu care se confruntă fermele familiale din Europa.

În deschiderea discursului său, ministrul Daea a afirmat: ”Salutăm inițiativa FAO privind Deceniul Fermelor de Familie, care își propune să ofere sprijin tehnic guvernelor privind susținerea și schimbul de bune practici, menținerea agriculturii familiale ca prioritate pe agenda internațională”. Totodată, ministrul a declarat că fermierii dețin cunoștințele necesare pentru a transforma sistemele alimentare astfel încât să poată produce hrana necesară tuturor, menținând în același timp biodiversitatea și durabilitatea mediului. Petre Daea a subliniat, de asemenea, faptul că fermierii au nevoie de accesul la știință, tehnologie, inovare pentru ca antreprenoriatul lor să devină de succes și să asigure trecerea de la agricultura de subzistență la producția sustenabilă și valorificare pe piață. În același timp, o atenție deosebită trebuie acordată susținerii accesului femeilor și tinerilor din mediul rural. Citându-l pe directorul general FAO, Graziano da Silva, ministrul Daea a reamintit că “fermele de familie sunt cele care pot păstra cel mai bine tradiția zonelor rurale și pot promova produsele locale”. Datele ONU arată că fermele de familie însumează peste 500 milioane de ferme la nivel mondial. În sectorul pescăresc, 90% din 140 de milioane de persoane implicate la nivel mondial sunt pescarii la scară mică care oferă peste 60% din pește destinat consumului uman direct.

FAO a condus prima discuție în cadrul conferinței, analizând rolul fermelor de familie în dezvoltarea durabilă. Sesiunea a abordat contribuția micilor fermieri în realizarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă și a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă și a explicat situația generală a fermelor de familie din Europa și Asia Centrală.

Sprijinul acordat micilor fermieri și fermelor familiale este una dintre cele patru priorități regionale ale FAO din Europa și Asia Centrală, în care FAO urmărește îmbunătățirea dezvoltării politicilor, a producției agricole durabile și a mijloacelor de subzistență din mediul rural, reducând în același timp sărăcia rurală.

Principalele puncte comune regăsite în cadrul expunerilor au fost: necesitatea unor politici publice pentru susținerea fermelor de familie, îmbunătățirea incluziunii socio-economice, creșterea cunoștințelor despre fermele de familie, drepturi egale pentru femei, suport acordat fermelor de familie pentru dobândirea unei dezvoltări durabile și pentru crearea de noi locuri de muncă, sprijin acordat fermelor mici pentru a se putea adapta schimbărilor climatice.

În a doua parte a conferinței, directorul general al Autorității de Management a Programului Național de Dezvoltare Rurală a susținut o prezentare în care a făcut cunoscută situația fermelor de familie din România.

Fermele familiale rămân, astfel, cel mai bun mijloc pentru asigurarea viabilității producției alimentare, a gestiunii durabile a resurselor naturale și a biodiversității și conservării unei vieți rurale autentice.

Dezbaterea găzduită de Ministerul Agriculturii este prima manifestare din 2019 pe această temă de interes major pentru sectorul agricol mondial care trebuie să asigure hrană de calitate pentru o populație în creștere.

Sursa: madr.ro

Noua Politică Agricolă Comună a Uniunii Europene este unul dintre subiectele de maxim interes pentru agricultorii români. În cadrul acestor discuții, o temă care dă dureri de cap, la propriu, marilor fermieri este cea legată de intenția de a plafona subvențiile în cazul exploatațiilor mari. Practic, la ora actuală se vorbește despre limitarea sumelor acordate prin subvenții la maximum 60.000 euro/exploatație. Care ar fi impactul unei astfel de măsuri asupra agriculturii românești l-am rugat să evalueze pe dl prof. dr. Toma Dinu, decanul Facultății de Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală a USAMV București.

„Dacă umblăm la subvenție, afectăm profitul!“

La ora actuală, subvenția medie primită pentru un hectar de pământ lucrat este de aproximativ 180 de euro. Un calcul simplu ne arată că suprafața maximă a unei ferme vegetale, care nu are și animale ca să primească subvenția întreagă, ar fi de aproximativ 334 ha. Or, în Bărăgan, în Vestul României, ca și în unele zone din Moldova, sunt numeroase exploatațiile cu mult mai mari. De fapt, cea mai mare parte a producției agricole din țara noastră este realizată în ferme care depășesc cu mult 1.000 ha. Toate aceste exploatații riscă să se trezească în situația ca începând din anul 2021 să nu mai primească subvenții la nivelul de până acum. După tendința care se manifestă în acest moment la Bruxelles, fermierii vor primi o subvenție pentru suprafață de cel mult 60.000 euro/exploatație și cheltuielile cu plata lucrătorilor.

La o fermă de 1.000 ha, de exemplu, ar însemna ca, în loc de 180.000 euro, câți primește acum un fermier, să nu mai primească decât 120.000 euro! Adică, cu o treime mai puțin!

„Dacă ne uităm la distribuția în teritoriu a fermelor mari, vom constata că cele mai multe dintre acestea se găsesc în zone sărace. Cu câțiva ani în urmă s-a făcut un studiu la Institutul de Economie Agrară al Academiei Române care induce cumva ideea că zonele ar fi sărace din cauza fermelor mari. Cu tot respectul pentru autorii acestui studiu, eu aș nuanța puțin și aș formula altfel întrebarea: sunt zonele sărace că sunt fermele mari sau sunt fermele mari pentru că sunt zonele sărace? Eu înclin să cred că ultima variantă este cea adevărată și de aceea consider că prezența acestor ferme mari este foarte importantă, iar existența lor este necesară în zonele respective“, afirmă dl Toma Dinu.

Pe de altă parte, conform unui studiu recent realizat în județul Călărași referitor la ferme care totalizează 80.000 ha, practic „spuma“ terenurilor agricole din România, se poate vedea că în majoritatea cazurilor profitul realizat este egal cu subvenția, ba chiar, în multe cazuri, mai mic. „E clar în această situație că, dacă umblăm la subvenție, afectăm profitul!“, subliniază autorul studiului.

„Vor urma probleme în ceea ce privește rambursarea creditelor!“

„Studiul pe care l-am făcut arată că în ultimii ani fermele s-au capitalizat. Și-au mărit activele cu peste 70%. Asta înseamnă că au făcut investiții, și-au cumpărat mașini, combine și tractoare, și-au construit instalații și depozite, au cumpărat, poate, teren. Pe de altă parte, și activele circulante au crescut. Asta înseamnă că au cheltuit mai mult cu substanțele, cu îngrășămintele, că au cumpărat semințe mai scumpe, etc. Rezultatele se văd în aceea că de cinci – șase ani România este exportator net de cereale și plante oleaginoase. Deci faptul că au avut un sprijin, că au fost lăsați să investească, s-a văzut în activitatea economică. Dacă venim acum și le spunem că din 2021 le reducem subvențiile, lucrul acesta se va reflecta imediat în rezultate“, este de părere decanul FMIEADR.

„Un alt aspect important este că toate aceste ferme au făcut niște investiții pe care însă nu le-au realizat cu bani din buzunar, ci pe credite. Când au făcut aceste investiții, au făcut și o proiecție a rambursării creditelor. În perioada de rambursare intră și cea de după 2021, când subvenția va fi mult diminuată. Impactul asupra cash-flow-ului acestor ferme va fi devastator! Proiecția mea, fără să fi făcut un calcul, este că impactul va fi dezastruos și vor urma probleme în ceea ce privește rambursarea creditelor!“, mai avertizează Toma Dinu.

„Plafonarea subvențiilor implică ample efecte sociale“

„Un alt efect, la care mulți nu se gândesc în momentul acesta, este efectul social. În primul rând va fi afectat prețul terenurilor, care în cel mai bun caz va stagna. Activitatea în agricultură nemaifiind rentabilă, nu va mai exista interes pentru a cumpăra teren. Pe de altă parte, este foarte probabil să scadă și prețul arendei. Până la acest moment, arenda a fost cumva dependentă de subvenția la hectar. În momentul în care subvenția dispare sau este limitată, de ce aș mai da eu arendă pentru un teren pentru care nu primesc subvenție? De ce aș mai plăti o arendă care astăzi ajunge la 1.000 lei/ha în zonele bune ale României?“, se întreabă, retoric, analistul.

„În această situație, a scăderii prețurilor terenurilor și a valorii arendei, primii afectați vor fi proprietarii de terenuri mici și foarte mici, pe care acum le au date în arendă. Suprafețele acestea vor fi lucrate în continuare, dar probabil fără niciun beneficiu pentru proprietari. Probabil că fermierii vor lucra acele terenuri oferind doar foarte puțin în schimb sau chiar nimic! Vor fi lucrate doar ca să nu rămână părăsite“, mai apreciază domnia sa.

„Eu sper totuși să nu se ajungă până aici. Sper ca la nivel european să se înțeleagă că, cel puțin fermele mari care au primit niște subvenții și care au făcut niște investiții, au nevoie de o perioadă de tranziție, în care să se reorganizeze, să se spargă în societăți mai mici care să poată beneficia de subvenții în continuare“, mai spune profesorul.

Pe de altă parte, domnia sa crede că reorganizarea, prin divizarea în mai multe societăți mai mici, nu este o variantă decât pentru unele exploatații. Însă pentru cele foarte mari, nu este o soluție. „O fermă de zeci de mii de hectare, în câte să o desfaci? Apoi, cum să poți coordona un holding format din câteva zeci de societăți?“, se întreabă analistul.

„Încă o problemă care va apărea este legată de transmisibilitatea afacerii. Mulți dintre fermierii mari ai României sunt oameni în vârstă. La un moment dat, afacerea lor va trebui preluată de cineva. Dacă nu este una rentabilă, cine va dori să o preia?“

În concluzie, pentru viitorii europarlamentari români, una dintre cele mai importante sarcini va fi să explice Bruxelles-ului aceste aspecte. „Părerea mea este că fermierii ar trebui să îi cheme pe europarlamentari în ferme, să le explice toată această situație, astfel încât ei să poată susține cauza mai departe!“, propune prof. dr. Toma Dinu.

Alexandru GRIGORIEV

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că până la data de 31 ianuarie 2019 inclusiv, se depun Cererile de plată pentru rambursarea ajutorului de stat pentru cantitățile de motorină achiziționate şi utilizate în agricultură, aferente perioadei 01 octombrie - 31 decembrie 2018 (trim. IV al anului 2018).

Cererile se depun la Centrele Județene ale Agenției de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al Municipiului Bucureşti, de către administrator/reprezentantul legal sau împuternicitul acestuia, caz în care împuternicirea este emisă de către administratorul /reprezentantul legal şi este însoţită de copia actului de identitate al persoanei împuternicite.

Ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a diferenţei dintre rata accizei standard şi rata accizei reduse (stabilită la 21,00 euro/1000 litri) pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură a cărui valoare unitară este de 1,7385 lei/litru.

Pentru sectorul vegetal, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de următoarele documente:

• documente care dovedesc cantitatea de ciuperci produsă, după caz;
• situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate la lucrări mecanizate, aferente perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa 9;
• copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;
• copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare;
• adeverință în original de la Registrul agricol, cu suprafețele aflate în exploatare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare;
• adeverință în original de la Direcția pentru agricultură județeană, pentru suprafețele plantate cu vie nobilă, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

Pentru sectorul zootehnic, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de următoarele documente:

• copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;
• situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate pentru sectorul zootehnic, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa 9 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;
• situația privind calculul efectivului rulat / efectivului mediu realizat, întocmită de beneficiar și vizată de medicul împuternicit de liberă practică, după caz, întocmită conform modelului prevăzut în anexa 10 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;
• copie de pe cererea depusă de către apicultori la consiliul local în vederea asigurării acestora de vetre de stupină temporare sau permanente;
• copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

 Pentru sectorul înbunătățiri funciare, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de următoarele documente:

1. situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate pentru irigații, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa 9 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;
2. copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;
3. situația centralizatoare a cantităților de apă pentru irigații, întocmită conform modelului prevăzut în anexa 11 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;
4. copie a facturilor de apă din care să reiasă volumul de apă consumat de către beneficiar/procesul-verbal de confirmare a volumului de apă livrat pentru irigații, întocmit de către orice furnizor de apă de irigații;
5. situația suprafețelor irigate, pe structuri de culturi, aferentă perioadei pentru care se solicită ajutorul de stat;
6. copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare;
7. dovadă cont trezorerie dacă au intervenit modificari ale coordonatelor bancare față de cererea inițială.

Toate documentele depuse în copie vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de către solicitantul sprijinului, însușite prin semnatură și vor purta sintagma “conform cu originalul”.

În primele trei săptămâni ale președinției române la Consiliul Uniunii Europene, în ceea ce privește domeniul agriculturii și pescuitului, rezultatele pot fi consemnate după cum urmează:

• Încheierea cu succes a două teme de interes: trialogurile politice din 22 ianuarie a.c. pentru propunerile de transpunere a recomandărilor privind peștele spadă precum și măsurile din Comisia generală pentru pescuit în Marea Mediterană (GFCM).

De asemenea, în perioada următoare, sub președinția română se vor încheia procedurile, urmând a se publica în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene:

• Regulamentul de modificare a Reg. (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013 în ce privește anumite norme privind plățile directe și sprijinul pentru dezvoltare rurală pentru anii 2019 și 2020;
• Directiva privind combaterea practicilor comerciale neloiale;
• Regulamentul pentru definirea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase, utilizarea denumirilor băuturilor spirtoase în prezentarea și pe eticheta altor produse alimentare și protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase.

În intervalul 22-23 ianuarie 2019, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a prezentat prioritățile și programul pentru următoarele șase luni în comisiile de specialitate ale Parlamentului European (PE). A explicat contextul special în care se va desfășura președinția, respectiv constrângerile impuse de încheierea mandatului Parlamentului European.

Petre Daea a precizat că Politica comună în domeniul pescuitului este deosebit de importantă, atât prin dimensiunea sa internă, care contribuie la gestionarea durabilă a stocurilor halieutice și la promovarea bunăstării și identității culturale a comunităților noastre locale, cât și prin dimensiunea sa externă.

Sursa: madr.ro

Asociația AIDER este deja o prezență constantă și din ce în ce mai prețuită în agricultura românească. Dacă în urmă cu câțiva ani, la înființarea sa, era privită ca un fel de ciudățenie, cu timpul tot mai mulți fermieri au aderat la obiectivele sale. AIDER înseamnă „agricultură integrată durabilă economic rentabilă“. După cum spune chiar statutul asociației, obiectivul este acela de a căuta o cale de a practica o agricultură cu un impact cât mai redus asupra mediului, dar care să fie, totodată, și rentabilă pentru cei care o practică.

Acum, după mai mulți ani de la lansarea conceptului, membrii organizației au dovedit că o astfel de agricultură nu numai că este posibilă, dar și că tot mai mulți fermieri sunt atrași către ea. La sfârșitul anului, AIDER a organizat o întâlnire a membrilor săi, în cadrul căreia au fost prezentate noutățile pe care fermierii membri le-au experimentat în propriile exploatații. Deosebit față de alte întâlniri de asemenea gen a fost modul simplu, colegial, în care fermierii au discutat colegial, prietenește, despre rezultatele lor. De multe ori cu umor, ei și-au prezentat atât reușitele, cât și greșelile, astfel încât membrii asociației să poată prelua ceea ce este bun și să evite erorile.

Experiențe scumpe, experiențe ieftine

„Fiecare an este diferit, iar dvs., fermierii, știți cel mai bine acest lucru, cum se pot schimba previziunile producției în decurs de câteva ore, în funcție de condițiile climatice, de boli și dăunători sau chiar de lucrările efectuate asupra solului. Fiecare an este altfel, mai mult sau mai puțin atipic. Anul acesta este altfel și pentru noi, pentru că vă oferim cinci broșuri dedicate culturilor de rapiță, grâu, floarea-soarelui, porumb și leguminoase“, a precizat președintele asociației, Arnaud Charmetant.

Și, într-adevăr, broșurile au constituit un material documentar prețios pentru fermierii din asociație. Ele constituie sinteze ale modului în care cultivatorii din AIDER au înființat și gestionat culturile și rezultatele obținute. Astfel, fiecare fermier poate avea acces la experiența celorlalți.

Pe lângă rezultatele și tehnologiile aplicate, ca o dovadă a transparenței lor, fermierii au făcut publice și costurile. Așa am aflat că la floarea-soarelui, de exemplu, costurile au variat între 752,04 RON/ha în județul Ialomița și 2.220,69 RON/ha la o fermă din județul Ilfov. În primul caz, s-au folosit doar un minimum de îngrășăminte, ceva erbicide și hibridul LE 25, semănat cu o densitate de 68.000 plante/ha. Producția medie a fermei a fost de 1,348 t/ha, în condițiile unei cantități totale de precipitații de 57litri/m.p., la sfârșitul lunii iulie. În Ilfov, unde costul înființării culturii a fost cel mai mare, s-au aplicat mai multe îngrășăminte, atât uree și sulfat, cât și complexe, erbicide, fungicide și tratamente ale seminței. A fost semănat hibridul Sumiko, cu o densitate de 70.000 plante/ha. Producția medie pe fermă s-a ridicat la 2,6 t/ha, dar pe unele sole a urcat până la 3,4 t/ha. În Brăila, cu un cost de 1513,47 lei/ha, a fost obținută o producție medie de 3,7 t/ha.

Acestea sunt doar trei extreme, dar broșura cuprinde mult mai multe exemple. La fel de multe sunt prezentate și referitor la celelalte culturi deja amintite.

Culturi de nișă și soluții noi

Acest an agricol a însemnat pentru AIDER și inițierea a două noi proiecte de testare în câmp, patru platforme pentru proiectul de cercetare aplicată asupra dăunătorului Tanymecus dilaticollis și nouă platforme de testare integrată în cadrul proiectului european Diver IMPACTS care vizează includerea leguminoaselor în asolament.

Unul dintre cele mai interesante domenii prezentate a fost acela al culturilor de leguminoase. Membrii AIDER au prezentat rezultatele pe care le-au obținut cu o serie de culturi de nișă. Între acestea, de un interes deosebit s-au bucurat cele de năut, linte, mazăre, lucernă. La fel de interesantă a fost și experiența unui fermier de lângă Timișoara, care a realizat o cultură de grâu intercalat cu soia și sorg. Rezultatele au fost deosebite, căci eficiența culturii a crescut. Asupra acestei teme vom reveni, după cum vom reveni și asupra experienței unui alt fermier, care, pentru a oferi un suport fasolei, a semănat-o împreună cu camelină. Rezultatele, spune el, l-au convins ca de-acum înainte să folosească constant această tehnologie.

O fermă integrată cu mure, bere și peleți

Cum altfel se putea încheia mai frumos o astfel de întâlnire decât în vizită la o fermă a unui membru al asociației? Participanții la întrunire au fost invitați să viziteze o exploatație din apropierea Bucureștiului, care poate servi în orice manual drept un exemplu de afacere integrată.

La bază este o fermă de cultură mare. Principalele produse sunt, ca peste tot în zonă, grâul, orzul, floarea-soarelui, rapița și porumbul. La acestea se mai adaugă, însă, și năutul, ceva mure și, pentru plăcerea proprietarilor, vița-de-vie. Numai că gândirea creativă a proprietarilor a fost folosită la maximum. Așa se face că în fermă a apărut și o instalație de producere a peleților. Acolo paiele sunt prelucrate în vederea valorificării. O parte dintre peleții obținuți sunt utilizați în instalația proprie de uscare a porumbului. „Este o instalație gândită aici, care permite să uscăm 10 tone de porumb pe oră. Pierderea este de opt procente de umiditate, cu un consum de 92 kg peleți, care costă 11 euro“, ne-a povestit proprietarul instalației.

Tot în fermă se găsește și o instalație de producție de bere, care poate prelucra și îmbutelia în jur de 100 de litri/zi. Evident că pentru oaspeți a fost un bun prilej de a afla lucruri noi și de a prelua idei utile.

„Vă suntem recunoscători dvs. Și tuturor companiilor partenere care sprijină proiectele asociației și așteptăm opiniile dvs. Ne reconfirmăm angajamentul în fața membrilor AIDER de a-i sprijini în toate proiectele dedicate agriculturii durabile“, a mai subliniat președintele asociației.

Alexandru GRIGORIEV

Trigon Dairy Farming este cel mai mare producător de lapte din Estonia și printre cei mai importanți din Europa. Managerul fermelor, Margus Muld, a fost numit în 2017 Fermierul Anului în Estonia. La început de noiembrie a fost prezent în România și am profitat de șansa de a-l cunoaște pentru a-i lua un scurt interviu.

Trei ferme cu mai mulți investitori

– Dle Muld, vă rog să faceți o scurtă descriere a fermelor Trigon Dairy.

– Trigon Capital a fost înființată în 1994 și a devenit un lider în investițiile directe în sectorul baltic, precum și în consultanța financiară corporativă. Unul dintre domeniile către care Trigon și-a concentrat eforturile este și agricultura, mai exact sectorul de producere a laptelui. Avem trei ferme cu aproximativ 3.500 de vaci în regiuni diferite ale Estoniei și aproximativ 800 ha de teren. Jumătate din această suprafață ne aparține, restul este luat în arendă. Cultivăm cereale pe o suprafață de 205 ha, iar restul este pășune. Practic, suntem constituiți ca o companie de investiții. Nu există un singur proprietar, ci mai mulți investitori. Am sperat să obținem astfel niște bani și până acum am reușit. Am reușit în acești 12 ani să aducem profit proprietarilor fermelor și cred că lucrurile merg foarte bine în compania noastră. Este o afacere profitabilă.

Probleme la indigo în toată lumea

– Agricultura este un sector dinamic cu foarte multe provocări. Ce se întâmplă la nivel mondial, ce impedimente întâlnesc fermierii?

– Cred că problemele fermierilor, din România și din întreaga Uniune Europeană, sunt același. Vă pot da două exemple, și anume restricțiile de mediu, legea este din ce în ce mai aspră în acest sens, și lipsa personalului din agricultură. Nu există suficienți angajați care să își dorească să muncească într-o fermă. Aceasta este principala noastră problemă în Europa și în întreaga lume. Cred că problemele fermierilor sunt aceleași peste tot. Fermele mici de familie sunt scoase din competiție, prețul laptelui este destul de mic și în contextul acesta nu poți să supraviețuiești. Toate fermele, în special cele vegetale, devin din ce în ce mai mari. Cred că în viitor în Estonia dimensiunea minimă a unei ferme de lapte va fi de minimum 400 de capete. Pentru fermele vegetale cred că suprafața minimă pe care trebuie să o ai este de 700-800 de hectare. Altfel nu reușești să obții profit. În prezent, media animalelor dintr-o fermă este de 200-300 de vaci, dar dimensiunea fermelor este într-o creștere rapidă. Cert este că trebuie să produci din ce în ce mai mult, să cumperi utilaje agricole și pământ. Pentru a face toate aceste investiții ai nevoie de bani. Agricultura în Estonia se schimbă, ca de altfel în toată lumea.

Dacă ai pământul tău, ești independent

– Fermierii români au avut această șansă extraordinară de a vă cunoaște personal și de a afla din experiența dvs. Ce sfaturi aveți pentru ei?

– Cred că toți fermierii trebuie să privească către viitor. Este foarte bine să ai propriul tău pământ, pentru că astfel ești independent. În contextul acesta poți face aproape orice dorești. Prețul pământului a crescut foarte mult în ultimul timp și, având teren în proprietate, ești în siguranță. Este un avantaj și dacă vrei să iei un împrumut bancar pentru că valoarea pământului este în continuă creștere și atunci ai niște certitudini.

Cred că cea mai mare provocare a viitorului este legată de hrana animalelor și de consumul de apă. De asemenea, este foarte important să fim atenți la cum folosim îngrășămintele și produsele pentru protecția plantelor. Trebuie să ne asigurăm că lumea aceasta va supraviețui pentru copiii și nepoții noștri.

Odată cu intrarea Estoniei în Uniunea Europeană în 2004, sectorul de producere a laptelui s-a dezvoltat și modernizat. În 2004 media randamentului de lapte produs era de 5.600 litri pe cap de vacă într-un an, iar în 2015 s-a ajuns la 8.600 litri. Este o creștere care nu s-a mai produs în alte țări din Uniunea Europeană, deși s-au înregistrat progrese importante. Potrivit dairyglobal.net, în 2017 fermele estoniene de lapte au produs în jur de 714.000 de tone de lapte, adică 2.000 de tone pe zi, iar 25% din producție a fost exportată în mare parte către țările vecine.

Laura ZMARANDA

„La ora actuală, aproximativ 2% dintre cei cca șapte miliarde de locuitori ai Planetei se ocupă de producerea hranei“, susține Vasile Iosif, președintele Asociației Industriei pentru Protecția Plantelor din România, AIPROM. Pe de altă parte, a mai arătat acesta, populația se află într-o creștere exponențială, fapt care înseamnă și o creștere a necesarului de hrană. După cum indică studiile, în continuare principala sursă de obținere a alimentelor este agricultura.

La pesticide, România folosește jumătate din media europeană

În acest cadru general, produsele pentru protecția plantelor au un rol foarte însemnat. Ele constituie un mijloc foarte important, aflat la îndemâna fermierilor, pentru a crește productivitatea. „În România cantitatea medie de pesticide folosită este de aproximativ 650 g substanță activă/ha, sub jumătate din media Uniunii Europene“, a mai subliniat Iosif.

Unul dintre principalele obiective ale AIPROM este utilizarea responsabilă a pesticidelor, atât în ceea ce privește cantitatea, cât și în privința modului de utilizare. În acest sens, în cei 17 ani de activitate a dezvoltat mai multe programe. Unele dintre ele au ca scop comunicarea cu toți cei implicați, începând de la fermieri și consumatori, incluzând și autoritățile, asupra implicațiilor pe care le are folosirea unor substanțe. „Până la urmă, și noi suntem consumatori și avem interesul să obținem niște alimente curate. Dar ceea ce susținem la AIPROM este adoptarea deciziilor pe o bază științifică și nu pe baza unor alte tipuri de argumente“, a arătat președintele asociației. Alte programe au ca scop educația în vederea utilizării doar a unor substanțe autorizate și de bună calitate. În ultimii ani, AIPROM a colaborat inclusiv cu Poliția Română în vederea eliminării de pe piață a unor produse contrafăcute.

Alt domeniu de activitate a fost acela al implementării unui sistem de bune practici în ceea ce privește manipularea și utilizarea pesticidelor. Mai multe programe au fost dedicate acestui obiectiv, urmărind fie educația referitoare la păstrare și/sau preparare, fie determinarea utilizatorilor de a folosi un echipament minim de protecție.

Programe pentru bune practici și recuperarea ambalajelor

Nici chestiunea ambalajelor pesticidelor nu a fost lăsată la voia întâmplării. La ora actuală s-a ajuns ca mai mult de jumătate din aceste ambalaje să fie colectate de la fermieri și reutilizate, prin intermediul programului SCAPA. Acest program a fost dezvoltat de-a lungul a zece ani și a costat mai mult de cinci milioane de euro.

Dar obiectivele membrilor AIPROM nu sunt numai de ordin financiar. „Unul dintre obiectivele noastre este și acela de a sprijini populația să producă eficient și să creăm un mediu favorabil“, a subliniat Dimitrios Drisis, membru al board-ului de conducere. Din acest motiv, asociația s-a implicat de-a lungul timpului în mai multe proiecte sociale, în comunități printre ai căror membri își desfășoară activitatea.

O altă direcție importantă de acțiune, pe lângă producția efectivă de pesticide, este și cea de a participa la formarea specialiștilor în domeniu, precum și a generării de rezultate pentru cunoașterea științifică din domeniu. În acest sens, a arătat Pascal Cassecuelle, vicepreședinte AIPROM, au existat numeroase colaborări cu institute de cercetare agricolă și cu ferme experimentale, dar și cu instituțiile de învățământ superior. Scopul a fost acela ca viitorii specialiști să cunoască în mod avizat atât efectul substanțelor, dar și modul de utilizare.

Într-o foarte scurtă formulare, acestea au fost o parte dintre chestiunile abordate în cadrul evenimentului organizat de AIPROM la întâlnirea de la Palatul Cotroceni. Însă, având în vedere complexitatea discuțiilor prezentate, vom reveni asupra subiectului în numărul viitor.

Alexandru GRIGORIEV

Asociația Industriei de Protecție a Plantelor din România - AIPROM a organizat evenimentul „100 de ani de agriCULTURĂ în România” cu ocazia Centenarului Marii Uniri.

Evenimentul a avut loc marți, 6 noiembrie, la Muzeul Cotroceni și a reunit reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, diplomați, experți români și europeni în agricultură, profesori universitari și jurnaliști.

Printre subiectele dezbătute au fost: hrana în percepția românilor în 2018 și modalitățile de adaptare ale fermierilor români la cerințele consumatorilor. De asemenea, participanții au luat parte la o dezbatere în care au fost punctate prioritățile AIPROM în ceea ce privește agricultura românească, au vizionat un film documentar realizat cu ocazia celebrării celor 100 de ani de agriCULTURĂ și au admirat o expoziție de pictură și fotografie, organizată cu sprijinul Muzeului Național de Agricultură din Slobozia.

Evenimentul a fost deschis de către gazda serii, Președintele AIPROM Vasile Iosif, care a punctat câteva elemente importante privind numeroase studii din producția agricolă la nivel global și a explicat importanța acesteia pentru o populație în continuă creștere: „Sunt o mulțime de oameni care trebuie hrăniți. Cum vom putea oferi alimente sigure și hrănitoare pentru acești oameni? Răspunsul: prin schimbări tehnologice, inovație și progres în toate sistemele agricole. (...) În plus apar noi organisme de dăunare și noi boli care exercită o presiune considerabilă și pentru fermieri devine din ce în ce mai greu sa obțină produse alimentare într-un mod sustenabil, durabil. AIPROM este o asociație foarte prezentă și implicată prin participarea tuturor membrilor și care alături de fermieri, distribuitori, cercetători și autorități ne dorim să construim o agricultură mai sigură și mai performantă pentru fiecare dintre noi. În încheiere acesta și-a arătat convingerea față de parteneriatul cu fermierii români în găsirea celor mai bune modalități de protejare a plantelor de agenții dăunători.

După discursul de deschidere, Carmen Botez, Director Executiv AIPROM și moderatorul acestui eveniment, a purtat publicul într-o scurtă incursiune în timp a istoriei protecției plantelor și le-a prezentat acestora un video de succint cu privire la proiectelor desfășurate de AIPROM în anul 2018.

În continuare, Alexandru Țachian - Secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a avut o scurtă intervenție privind importanța creării de soiuri și de hibrizi pentru economia unei culturi sănătoase și producții ridicate.
„România se confruntă în fiecare an cu probleme mari în ceea ce privește atacul dăunătorilor care infestează suprafețe mari de teren, care provoacă la culturi de porumb și floarea-soarelui pierderi semnificative. Neaplicarea unui tratament corespunzător la sămânță impune efectuarea de tratamente în perioada de vegetație, însă cu rezultate slabe.”

Evenimentul a continuat cu o dezbatere a membrilor consiliului de conducere AIPROM: Vasile Iosif – Președinte, Pascal Cassecuelle și Jean Ionescu - Vicepreședinți și Dimitrios Drisis - membru Consiliul Director, privind prioritățile AIPROM, implicarea acesteia în proiecte de responsabilitate socială, cât și asigurarea unei agriculturi sustenabile prin reducerea riscurilor produselor de protecție a plantelor.

A fost punctată necesitatea unei educații a consumatorilor cu privire la acest domeniu. Efectul produselor de protecție a plantelor a fost comparat cu efectul medicamentelor asupra oamenilor: „Am citit cu toții documentația medicamentelor acolo unde ni se indică doza și de asemenea, ni se pomenesc efectele secundare. Făcând această analogie între produsele de protecție a plantelor și medicamente, ne dăm seama că și la produsele de protecție a plantelor există anumite riscuri. AIPROM este preocupat de identificarea acestor riscuri în protecția plantelor”, a adăugat Carmen Botez.

Laurențiu Asimionesei, analist de piață Stratesys, a prezentat rezultatele studiului „Hrana în percepția românilor în 2018”. Au fost abordate anumite aspecte ale comportamentului de consum pe care aceștia îl au. Astfel, participanții s-au putut regăsi într-una din cele trei categorii de consumatori: indiferenți, normali sau preocupați, delimitare făcută pe baza preocupării față de calitatea alimentelor.

Un alt invitat special al serii, Lucian Buzdugan – Directorul General Agricost, a prezentat tehnici moderne de creștere a productivității și sustenabilității în agricultură, pe care el însuși le aplică în Insula Mare a Brăilei - IMB.

După eveniment, punctul culminant al serii a fost prezentarea filmului documentar „100 de ani de agriCULTURĂ în România. Îl puteți viziona accesând link-ul următor: https://www.facebook.com/aiprom/videos/204454033675882/.

100 de ani de agriCULTURĂ a fost organizat de AIPROM în parteneriat cu European Crop Protection Association – ECPA și Muzeul Național de Artă al României - M.N.A.

Despre AIPROM

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România - AIPROM a fost înființată în anul 2002 și reprezintă companiile care cercetează, inovează, dezvoltă, formulează și reambalează produse pentru protecția plantelor în România. AIPROM este membră a Asociației Europene de Protecția Culturilor - ECPA.

Pentru a afla mai multe despre AIPROM, vizitaṭi www.aiprom.ro

Despre ECPA

Asociația Europeană de Protecția Culturilor - ECPA reprezintă industria de protecție a culturilor în Europa și promovează dezvoltarea unei agriculturi moderne și în conformitate cu normele de siguranță alimentară.

ECPA încurajează folosirea produselor de protecție a plantelor prin respectarea legilor în vigoare și a practicilor pentru o agricultură sustenabilă.

Prin politica transparentă de promovare a utilizării responsabile a pesticidelor, ECPA asigură informarea corectă a consumatorilor, producătorilor și fermierilor.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că începând cu data de 09.10.2018, va efectua plata ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură aferentă cantităţilor de motorină utilizate în perioada 01.04.2018 – 30.06.2018 (trim II 2018), conform prevederilor H.G. nr. 1174/2014, O.M.A.D.R. nr.1727/2015 cu modificările şi completările ulterioare.

Suma totală plătită va fi de 169.962.842 lei, cu sursă de finanţare de la bugetul național, pentru un număr de 18.319 beneficiari și o cantitate totală de motorină de 97.764.032,141 litri.

Valoarea nominală a ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorină pentru anul 2018 este de 1,7385 lei/litru.

Cantităţile de motorină aferente perioadei 01.04.2018 – 30.06.2018, determinate la plată de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, ce beneficiază de ajutor de stat acordat sub formă de rambursare și aprobate prin Ordinul Ministrului nr. 1393/26.09.2018 sunt:

Limburgerhof, Germania și Sevilia, Spania – 27 Septembrie 2018 – BASF și Corteva Agriscience™, Divizia de Agricultură a DowDuPont, au semnat un contract de licență pentru Sistemul de Producție Clearfield^® Plus pentru floarea soarelui care va oferi noi opțiuni cultivatorilor acestei plante de cultură din întreaga lume. BASF a acordat Corteva Agriscience o licență comercială la nivel global pentru dezvoltarea unor hibrizi de floarea soarelui care tolerează erbicidele Clearfield Plus de la BASF, valabilă pentru toate mărcile de semințe Corteva Agriscience din Europa, Africa, Asia, Statele Unite și America Latină.

„Piața pentru floarea soarelui continuă să se extindă la nivel global, iar cultivatorii au nevoie de soluții avansate și sustenabile care să-i ajute să protejeze randamentul culturilor în fața competiției venite de la diverse buruieni”, declară Larry Robertson, liderul global pentru portofoliul de business – Semințe Oleaginoase, Corteva Agriscience. „Acest acord permite Corteva Agriscience să ofere clienților soluții integrate de semințe și de protecția plantelor care conțin o paletă mai amplă de opțiuni în ceea ce privește controlul buruienilor pentru toate mărcile noastre globale. Cultivatorii vor beneficia de această combinație între soluțiile inovatoare de o calitate dovedită în controlul buruienilor și cea mai amplă selecție din industrie de soluții genetice avansate pentru cultura de floarea soarelui”.

Sistemul de producție Clearfield Plus pentru floarea soarelui combină hibrizi toleranți, dezvoltați prin metode de ameliorare tradiționale de elită în domeniul genetic, cu erbicide personalizate, adaptate local. Atunci când acest sistem este combinat cu o administrare precisă și cu programe de calificare, acesta oferă un control al buruienilor pe întregul sezon și o toleranță superioară a recoltelor față de diverși factori de stres de mediu, precum și potențialul unui conținut mai mare de ulei și o productivitate ridicată.

„Colaborarea noastră cu Corteva Agriscience este un exemplu al angajamentului BASF pentru parteneriate inovatoare care permit un acces global mai bun pentru unul dintre cele mai eficiente tratamente împotriva buruienilor și pentru programele de gestionare a culturilor de floarea soarelui”, declară Jonathan Bryant, vice președinte Marketing Strategic Global, Semințe & Caracteristici, Erbicide, din cadrul Diviziei de soluții Agricole a BASF. „Suntem dedicați creării unor soluții viabile care să ofere cultivatorilor oportunități pentru a crește accesul și gradul de utilizare a unor tehnologii inovatoare pentru a crește productivitatea într-un mod sustenabil”.

Mărcile Corteva Agriscience™ pentru semințe, Pioneer^® și Brevant™, dezvoltate cu sistemul de producție Clearfield Plus vor fi disponibile pentru cultivatorii de floarea soarelui la începutul sezonului actual de producție.

Nu au fost oferite detalii financiare privind acest acord.

Despre Divizia de Soluții Agricole BASF                                                       

Cu o creștere rapidă a populației, omenirea este din ce în ce mai dependentă de capacitatea noastră de a dezvolta și menține agricultura sustenabilă și mediul înconjurător sănătos. Prin colaborarea noastră cu fermieri, profesioniști în domeniul agricol, experți în controlul dăunătorilor și alții, este rolul nostru să facem acest lucru posibil. Acesta este motivul pentru care investim puternic în cercetare și în crearea unui portofoliu variat care include semințe și caracteristicile genetice ale acestora, protecția plantelor cu ajutorul unor soluții chimice și biologice, administrarea solului, sănătatea plantelor, controlul dăunătorilor și agricultura digitală. Cu echipe de experți în laboratoare, pe teren, la birou sau în producție, unim gândirea inovatoare cu acțiuni concrete pentru a crea idei care funcționează în lumea reală – pentru fermieri, societate și planetă. În 2017, divizia noastră a generat vânzări de 5,7 miliarde euro. Pentru mai multe informații, vizitați www.agriculture.basf.com sau oricare dintre canelele noastre de Social Media.

Despre Corteva Agriscience™, Divizia de Agricultură a DowDuPont

Corteva Agriscience™, Divizia de Agricultură a DowDuPont (NYSE: DWDP), urmează să devină companie independentă, listată la bursă, așa cum s-a anunțat anterior, proces care va fi finalizat în luna iunie 2019. Divizia combină capacitățile DuPont Pioneer, DuPont Protecția Plantelor și Dow AgroSciences. Corteva Agriscience™ oferă fermierilor din lume cel mai complet portofoliu din industrie — incluzând unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură: Pioneer®, Encirca®, nou lansatul Brevant™ Semințe, precum și alte produse premiate de protecția culturilor – și aduce constant noi produse în piață prin intermediul unei echipe de cercetare puternice în domeniul chimic și tehnologic. Mai multe informații găsiți pe www.corteva.com.

Mihai Nicula lucrează astăzi la Scornicești peste 1.200 ha. Se numără printre fermierii care au avut drum lin prin agricultură. Încă de la terminarea facultății a pus piciorul în localitatea Poborul și aici a rămas, făcând an de an ceea ce face cel mai bine – cultivă cereale. Un agronom cu 40 de ani de activitate, care încă trăiește pentru această meserie cu pasiune și satisfacție. L-am întâlnit la fermă și i-am răpit câteva ceasuri pentru a-i afla povestea.

– Ce făceați înainte de a începe să lucrați pe cont propriu?

– Am lucrat mai întâi la CAP, ca inginer-șef, iar după Revoluție am constituit o asociație pe Legea nr. 36 de 1.100 și ceva de hectare. Pe baza cererilor, am realizat cu oamenii din localitate această formă asociativă. Scriptic, pentru că tarlalele existau de la CAP. Eu, lucrând cu ei și înainte și după Revoluție, i-am convins să nu fărâmițăm terenul pentru a-l lucra mai ușor, practic să avem productivitate. În felul acesta a luat ființă Asociația Spicul și am lucrat sub această formă asociativă până în 2012, când s-a trecut cu acordul oamenilor la dizolvarea voluntară a unității.

– Dacă tot mergea bine această unitate, de ce s-a dorit acest lucru?

– Pe vremea aceea ne doream să facem credite; noi eram o unitate de grup, iar băncile se cam fereau să acorde credite la unități de grup, așa că am hotărât să fac o firmă, să preiau terenul în arendă și să-l lucrez ca și până atunci.

– Oameniii au avut încredere și au mers alături de dumneavoastră și în această formulă...

– Da. Pentru că totul s-a făcut corect. Făcând o lichidare voluntară, toată averea asociației era a lor, s-au vândut activele și banii s-au dat oamenilor, în funcție de suprafața pe care o deținea fiecare.

– De atunci structura culturilor se menține an de an, este aceeași; se ține cont doar de rotația culturilor?

– În general, se menține. Cerealele (grâu, orz, porumb) se situează în general la 60% din suprafață, restul fiind reprezentat de plante tehnice (floarea-soarelui,  rapiță, mazăre).

– Cum credeți că veți încheia anul acesta agricol? Este un an bun din punct de vedere productiv?

– Culturile de toamnă se situează undeva peste media producțiilor care se realizează în zonă și aceasta datorită condițiilor atmosferice. Am avut totuși băltiri în zonă, iar din cauza solului podzolic în perioadele ploioase avem pierderi de producție. Se formează o peliculă de argilă, apa rămâne la suprafață și, desigur, plantele suferă.

– Pe ce suprafețe ați avut băltiri?

– Cam pe toate suprafețele situate pe platou. Anul acesta cele mai bune producții le avem pe suprafețele în pantă. Dar una peste alta, putem spune că sunt producții acceptabile la culturile de toamnă. La cele de primăvară producțiile sunt foarte bune, ploile au căzut oarecum la timp, nu am avut probleme cu grindina, cu vijeliile. Împotriva bolilor, dăunătorilor se fac tratamente la toate culturile. Altfel nu se poate.

– Pentru mulți dintre fermieri anul trecut a fost unul extraordinar, cum a fost pentru dumneavoastră?

– Și pentru noi a fost un an de vârf. Pot spune că anul trecut am obținut cea mai mare producție de grâu de când lucrez eu în agricultură.

– Deci ați înregistrat un record. Cât ați obținut?

– Da. Am avut o medie de 6.700 kg/ ha, dar am avut și parcele cu soiuri românești, respectiv Glosa, Miranda de peste 8.000 kg/ha. În general, culturile de toamnă au avut un vârf de producție anul trecut. Cele de primăvară au înregistrat producții normale, dar s-ar putea ca vârful productiv la aceste culturi să fie anul acesta, la cum se prezintă ele acum. E posibil să avem o surpriză.

– Spuneați că aveți soiuri românești. Este o strategie la nivelul fermei să mergeți pe soiuri românești sau cultivați și din cele străine?

– La culturile de păioase merg pe soiurile românești. Îmi plac, sunt stabile, indiferent de condițiile atmosferice și... sunt românești.

– Înseamnă că sunteți patriot, ceea ce este foarte bine. Cum stați cu valorificarea? Aveţi depozitare, sunteţi nevoit să vindeţi direct din câmp?

– Valorificarea nu este mulţumitoare, în sensul că preţurile s-au plafonat la un anumit nivel peste care nu se mai trece. Spre exemplu, anul acesta, cu toate că producţiile culturilor de toamnă sunt mai mici decât în 2017 şi preţurile sunt mai mici decât anul trecut, ceea ce este un paradox. Am nişte magazii, dar nu întotdeauna merită să depozitezi. Anul trecut am depozitat grâul şi l-am dat cam la acelaşi preţ cu care s-a vândut cel din câmp, o valoare neacoperitoare pentru cheltuielile de păstrare. De aceea cred că anul acesta nu mai stochez, îmi opresc sămânţă pentru că eu îmi produc singur şi sămânţa pentru păioase, grâul pentru arenda oamenilor şi cam atât pentru că nu merită să opresc mai mult. Nu întotdeauna efortul depus are acoperire în venituri financiare. Au fost ani în care am rămas cu subvenţia şi în astfel de cazuri este greu. Noi tot timpul trebuie să ne dotăm cu utilaje performante.

– Dacă tot aţi amintit de utilaje, cu ce lucraţi în acest moment?

– Avem 5 tractoare New Holland de la 140 la 311 cp, am 3 combine tot de la New Holland, dintre care una este pe şenile, o autopropulsată pentru tratamente, maşină de împrăştiat seminţe, semănători, toată gama de utilaje de care avem nevoie.

– Mecanizatori aveţi? Cum stați cu forța de muncă?

– Este deficitară, ca peste tot. Noroc că nu avem nevoie de prea mulți oameni. În acest moment avem 6 angajați, unul care coordonează partea mecanică și cinci oameni care lucrează efectiv pe utilaje.

– Am o curiozitate. Dacă, spre exemplu, aveți un an prost, cu producții slabe, cum reveniți anul următor, mai aveți vreo activitate care să vă susțină partea aceasta de agricultură?

– Nu am altă activitate. Mai este subvenția și în cazuri limită apelăm la credite bancare, dar asta nu înseamnă că poți merge pe pierdere an de an.

– Ați mizat totul pe o singură carte. La 1.200 ha aveți atâtea cereale, nu v-ați gândit să investiți în zootehnie?

– Păi avem niște animale...

– Ah, totuși mai aveți o activitate...

– Da, avem cam 300 capete de oi și capre cu care valorificăm văile. Noi avem terenurile între văi și aceste suprafețe nu se pot lucra decât sporadic. Oile le-am preluat de la fostul CAP, cele care nu au fost cumpărate de oamenii din asociația despre care v-am vorbit.

– Este o afacere creșterea acestor animale?

– Venituri prea mari nu sunt, în sensul că lâna nu are nicio valoare, obținem ceva bani de la miei primăvara și din lapte în perioada de vară. Avem ciobani angajați care fac brânză și o dăm anumitor firme, iar mieii la un abator din zonă. Cu furajarea nu sunt probleme pentru că valorificăm subprodusele rămase din culturile vegetale, resturile de la condiționarea seminței, vrejii de mazăre, mai avem ceva lucernă.

– Sunteți modest... Cum vedeți agricultura în viitorul apropiat? Ce perspec­tivă avem noi, consumatorii, legat de ceea ce se produce la noi în țară?

– Agricultura este pe un drum bun. În momentul de față cei care lucrează în agricultură s-au apucat serios de tehnologie. Toată lumea luptă pentru producții, iar cei care merg pe acest obiectiv fac agricultură performantă. Pe piață sunt produse foarte bune, semințe cu genetică extraordinară, insectofungicide bune, dar trebuie să faci tehnologie.

– Ați avea un mesaj pentru oficialități, pentru cei din Ministerul Agriculturii care sunt puși să ia decizii în ceea ce vă privește pe dumneavoastră, ca agricultori?

– O protecție mai bună în ceea ce privește intemperiile. Sunt perioade cu vârfuri de temperatură, de precipitații, de vânt, de ger. Până acum câțiva ani exista o lege cu ajutorul căreia MADR intervenea în anumite situații de calamitate cu sume de bani, nu total acoperitoare, dar care ajutau fermele. Această lege nu mai există și nu s-a pus nimic în loc. Se tot vorbește de Fondul de Garantare, dar nu se întâmplă nimic, batem pasul pe loc. Apoi, să se mențină subvenția pe suprafață, persoanele care merg și discută la Bruxelles să țină cont de treaba asta, pentru că altfel se va termina cu fermele mari de la noi din țară. Pentru fermele mari plafonarea va fi o mare greșeală pentru că acestea vor avea de suferit. Să ne gândim ce vrem: să distrugem partea comercială a agriculturii?

Patricia Alexandra POP

Agricultura digitală stârnește tot mai mult interesul fermierilor români, care își dau seama că prin intermediul noilor tehnologii își pot crește profiturile din fermă. Un astfel de exemplu este Ștefan Stănescu, care, alături de verișorul lui Mihai Stănescu, a lansat aplicația Agriso, o „unealtă“ modernă cu ajutorul căreia orice fermier poate deține informații exacte despre propriile culturi, despre modul în care angajații lucrează pe câmp, pe care  le pot accesa de oriunde, direct de pe telefon, tabletă sau calculator.

– Domnule Stănescu, de unde ați avut ideea de a aduce pe piață aplicația Agriso?

– Agriso este aplicația pe care am dezvoltat-o în ferma noastră în urmă cu 4 ani ca urmare a unei necesități. Lucrăm 3.400 ha, aproximativ 280 de parcele, care sunt răsfirate pe raza a 8 localități, și ne era destul de greu să avem evidența în timp real a tot ceea ce se întâmpla pe teren. Vă dau un exemplu: în aceeași zi puteau fi și 3 echipe în câmp, în localități diferite, pentru a efectua lucrări diferite, iar în cazul în care se întâmpla ceva și angajații aveau o anumită nevoie ori pur și simplu trebuia să monitorizez lucrările era destul de greu. Astfel, ne-am gândit că prin intermediul unei aplicații putem observa mult mai bine totul. De exemplu, dacă un tractor intră cu plugul în brazdă la ora 8:00, putem verifica la ora 9:00 pentru a vedea ce consum a avut pentru această operațiune.

– Cât de rapid ați amortizat investiția?

– Încă din primul an. Spun acest lucru pentru că doar consumul de motorină a scăzut cu 22% față de anul precedent. Deci de la 330 tone de motorină am scăzut la 260 tone, iar dacă ar fi să vorbim în bani, la 1 euro litrul de motorină, 70 tone înseamnă 70.000 euro. Am observat și faptul că au crescut randamentele pe partea de producție, inginerii au lucrat mult mai eficient și a dispărut și așa-numita Agenda fermierului pentru că prin intermediul Agriso toate datele se pot accesa direct de pe telefon, oriunde te-ai afla, în fermă sau pe câmp.

– Cine s-a ocupat de partea tehnică și când a ajuns aplicația în alte ferme?

– De partea tehnică s-a ocupat Mihai pentru că suntem asociați în acest proiect, iar partea de testare și dezvoltare a avut loc în cadrul fermei Agromec Vișina. După primul an, aplicația a ajuns și în cadrul altor ferme, iar acum avem agenți de vânzări în toată țara.

– Cum poate fi utilizată această aplicație, mai exact?

– Fermierul primește un user și o parolă cu ajutorul cărora intră pe site-ul Agriso de pe telefon, tabletă sau calculator. Acolo își trasează solele, pe care ulterior le poate accesa prin intermediul istoricului. Solele, în format digital, pot fi diferențiate în funcție de culturi pe diferite culori. Cu telefonul mobil, fermierii pot merge pe câmp, își trasează solele și ele rămân în aplicație, iar acesta este un lucru foarte util pentru cei care iau teren în arendă deoarece pot delimita mult mai ușor hotarele, iar primăvara, când se depun declarațiile la APIA, printr-o singură apăsare de buton fermierul obține fișierul necesar pentru depunere întrucât va avea toate solele, exact cum le lucrează, și astfel nu mai apar suprapuneri și discordanțe între ceea ce este în teren și ce se declară la APIA.

– Care sunt principalele avantaje pe care le poate obține un agricultor în propria fermă dacă utilizează aplicația Agriso?

– Ca fermier ai un control mult mai bun asupra fermei. În primul rând poți obține reducerea consumului de combustibil, dar și o mai bună implicare din partea angajaților pentru că cu ajutorul acestei aplicații se stopează și tentația de a face prestări neautorizate, adică știm sigur dacă lucrează pe solele noastre sau la vreun fermier vecin. Poți avea o evidență a trasabilității lucrărilor efectuate de fiecare operator și îți poți da seama de corectitudinea fiecărei lucrări. Din acest motiv angajații devin mult mai responsabili, iar pentru noi este un avantaj pentru că putem astfel să îi plătim nu doar evaluându-i cantitativ, ci și calitativ. Un alt lucru pe care îl pot face cei care au această aplicație este notarea inputurilor utilizate pe fiecare solă în parte și pot obține rapoarte pe partea de cantități. Trebuie spus și faptul că prin intermediul scanărilor prin satelit putem vedea unde se află solele mai slab dezvoltate și astfel se iau decizii mult mai rapid în ceea ce privește fertilizarea și cum trebuie să intervenim în câmp astfel încât dezvoltarea plantelor să fie cea pe care ne-o dorim.

– Cât de mult îi costă pe fermieri să aibă acces la toate aceste date?

– De exemplu, pentru o fermă de 1.000 ha costul de instalare este de 2.800 euro, asistența și mentenanța în jur de 160 euro și GPS-ul – 10 euro/ha, iar dacă dorește și scanări din satelit se adaugă 1.39 euro/ha și se obțin între 2-5 poze pe lună pe toată perioada de vegetație. Acești bani se amortizează în aproximativ o lună și jumătate, spun asta ca o medie din ceea ce am observat până acum la clienții noștri. În acest moment aplicația este prezentă în peste 90 de ferme mari și medii din toată țara, ceea ce în­seamnă în jur de 100.000 de ha. Am observat că interesul este tot mai ridicat și în cazul fermierilor mici, iar acest lucru ne bucură foarte mult.

Larissa SOFRON

Perspectivă Jean Ionescu, Director General Corteva Agriscience™, România și Moldova: Agricultura și schimbările climatice. Cum putem deveni parte a soluției?

Unul dintre cele mai presante și incomode adevăruri care trebuie asumat de noi, ca industrie, vizează impactul pe care agricultura îl are asupra schimbărilor climatice. Cu toate că s-a vorbit mult despre efectele negative cu care se confruntă fermierii și agricultorii ca urmare a creșterii temperaturii și a modului în care se schimbă vremea, adevărul este că și industria noastră este o parte din această problemă.

Astăzi, potrivit datelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), agricultura este responsabilă pentru cel puțin 14% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră. Dacă ar fi să facem o comparație, agricultura mondială generează mai multe emisii cu efect de seră decât industria de transport și suntem foarte aproape de valorile privind emisiile generate de domeniul industrial.

Creșterea animalelor și cultivarea principalelor plante precum orezul duc la producerea unei cantități foarte mari de metan. Chiar și simplul arat al terenurilor agricole duce la eliberarea unei cantități de dioxid de carbon în sol. Combustibilii fosili și îngrășămintele folosite în domeniul agricol eliberează cantități mari de carbon, în timp ce activitățile de despădurire și alte schimbări în utilizarea terenurilor agricole afectează capacitatea planetei de a absorbi carbonul.

Așa cum fermierii și alte persoane din industrie lucrează intens pentru a identifica soluții pentru dublarea producției de alimente necesare pentru hrănirea unei populații de circa 9 miliarde de persoane, estimare care vizează anul 2050, și noi trebuie să lucrăm mai inteligent, mai eficient și să reducem amprenta de carbon.

Vestea bună este că dispunem de talentele și inovațiile necesare pentru a ne ridica la nivelul acestei provocări.

Trebuie doar să găsim voința necesară la nivel colectiv.

Sunt optimist și cred că putem. Dincolo de aspectele etice și morale, beneficiile economice care derivă din schimbarea comportamentului vor fi numeroase. Orice schimbare a modelelor de afaceri vine cu vești bune pentru inovatori și pentru cei care fac primii pași.

Eu văd patru domenii asupra cărora ne putem concentra ca industrie pentru a produce schimbări.

Primul pas ar fi să investim în practicile de administrare și utilizare a  solului și terenurilor. Noile descoperiri din domeniul tehnologiilor digitale, al sistemelor de date, al echipamentelor  de semănat și recoltat vin cu promisiunea de a îmbunătăți felul în care sunt administrate terenurile agricole și pășunile până la nivelul unor suprafețe mai mici de un acru. Aceste practici vor ajuta la refacerea solurilor ineficiente și la promovarea reîmpăduririi pe scară largă.

Și în România se folosesc drone, sateliți și soluții de agricultură digitală pentru a îmbunătăți procesele de producție și pentru a eficientiza costurile cu inputurile necesare pentru obținerea de producții record pe unitatea de suprafață.

În al doilea rând, vom avea nevoie de mai multe investiții în domeniile biotehnologiilor și tratării semințelor, care vor duce la obținerea unor randamente mai bune și a unor recolte mai rezistente la secetă, boli și dăunători. Reproducerea prin intermediul tehnologiilor CRISPRS-cas, de exemplu, are potențialul de a revoluționa productivitatea recoltelor răspunzând nevoii întregii lumi de a dispune de hrană proaspătă, integrală și bogată în nutrienți. Această tehnologie oferă oportunități și în domeniul biocombustibililor obținuți din plante dintr-o a doua cultură, fără a concura astfel pentru suprafața de  teren alocat pentru producerea de produse agricole  sau cu terenurile acoperite de păduri atât de importante pentru captarea carbonului. 

În al treilea rând, vom avea nevoie să ne murdărim cizmele cu noroi ieșind mai mult pe teren, în special în țările în curs de dezvoltare, pentru a putea construi o infrastructură de operare, transport și distribuție mai bună. O cantitate prea mare din hrana produsă pe glob putrezește în drumul spre piețe, iar aceste ineficiențe duc la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră. În același timp, putem oferi mai multe soluții agronomice pentru a ajuta fermierii și comunitățile rurale să-și îmbunătățească modelele de producție.

Recomandăm fermierilor români semănatul în miriște pentru conservarea apei în sol și reducerea tasării solului prin treceri repetate cu mașini agricole. Oferim, de asemenea, hibrizi de porumb cu toleranță îmbunătățită la efectele secetei, hibrizi de floarea soarelui și rapiță cu toleranță la erbicide, rezistență îmbunătățită la boli, asigurând în același timp  producții  ridicate cu un număr redus de tratamente.

În al patrulea rând, avem nevoie să mărim aria în care ne facem simțită prezența și să creăm platforme de colaborare open-source care să faciliteze inovarea și să aducă în față cele mai bune idei, atât din interiorul, cât și din exteriorul industriei. Mărcile puternice, așa cum este Corteva Agriscience, au puterea de a reuni cei mai buni și promițători jucători din lanțurile de colaboratori, pornind de la furnizori, comercianți și mergând până la companiile alimentare sau cele producătoare de băuturi alcoolice cu care interacționăm zi de zi.

În plus, fiecare dintre noi trebuie să se implice mai activ în relația cu organismele de reglementare și cea cu ONG-urile care vor avea un cuvânt de spus în transformarea viitorului și creionarea politicilor privind schimbările climatice. Să nu acționezi nu este o opțiune. Asta pentru că aproape fiecare sector de afaceri va fi influențat, fie că vorbim despre companiile care fac eforturi să reducă amprenta de carbon, fie că vorbim despre companiile care vând produse și servicii pentru a-i ajuta pe alții să facă acest lucru.

Vestea bună este că avem puterea mentală și imaginația necesară pentru a crea o nouă lume îndrăzneață în domeniul agricol. Trebuie doar să adăugăm la asta dorința de a face aceste lucruri prin intermediul unor investiții strategice și prin multă muncă și mâini murdare.

Aproape un sfert (24%) din populaţia României era ocupată în agricultură în 2017, ceea ce plasează România pe primul loc în Uniunea Europeană, unde media populaţiei ocupată în agricultură era de 4,5%, arată datele publicate vineri de Eurostat.

În rândul statelor membre, cea mai ridicată pondere a populaţiei ocupată în agricultură se înregistra în 2017 în România (24% din totalul angajaţilor), Bulgaria (19%), Grecia (11%) şi Polonia (10%), în timp ce în domeniul industrial cel mai ridicat procent era în Cehia (36%), Slovacia şi Polonia (ambele cu 31%) şi România (30%).

În perioada 2000-2017, numărul de angajaţi în agricultură a scăzut de la 8% la 4,5%, în timp ce în industrie de la 26% la 22%, marele câştigător fiind sectorul serviciilor, unde erau 74% din totalul angajaţilor din UE în 2017, faţă de 66% în 2000. În privinţa valorii adăugate, serviciile generau anul trecut 73% din valoarea adăugată totală, industria 25% şi agricultura 2%.

Serviciile reprezintă peste 80% din forţa de muncă totală în opt ţări: Olanda, Marea Britanie, Belgia, Malta, Franţa, Danemarca, Cipru şi Luxemburg.

Sursa: AGERPRES

Compania Lebosol®, cu sediul în Germania, este specializată, de mai bine de 30 de ani, în producția și comercializarea de îngrășăminte lichide pentru agricultură și horticultură, având și produse OMOLOGATE pentru agricultura ecologică. Portofoliul de produse, prin intermediul căruia suntem partenerul inovativ în nutriția plantelor, cuprinde soluții, suspensii concentrate și adjuvanți cu formulare lichidă pentru aplicare foliară. Consultanța tehnică individuală este oferită de către personalul competent și calificat.

Misiunea echipei Lebosol® România este de a reprezenta necesitățile plantei, a maximiza profitabilitatea fermelor locale și a sustenabilității acesteia în timp și, desigur, a purta de grijă mediului înconjurător.

Sensibilitatea plantelor față de competiția cu buruienile, dăunătorii și bolile, compoziția chimică a produselor de protecția plantelor (erbicide, insecticide, pesticide) și calitatea apei folosite pentru diluarea soluțiilor (duritate, aciditate etc.) pot diminua sever sau chiar anula efectul scontat al îngrășămintelor foliare sau al produselor de uz fitosanitar. De aceea, portofoliul de produse al Lebosol® România cuprinde 4 adjuvanți special formulați pentru a ajuta fermierii să corecteze o listă lungă de probleme survenite în timpul preparării soluțiilor de stropit, dar și după aplicarea acestora.

- AQUASOL® este cel mai bun adjuvant pentru condiționarea apei, care ajută la creșterea eficienței tratamentelor fitosanitare și foliare prin: acțiunea de tampon-pH a soluției de stropit, funcția sa de agent de umectare, acoperire și aderență, reducerea scurgerii soluției pe culturile învecinate, creșterea rezistenței la spălarea prin precipitații, stoparea spumei. Produsul AQUASOL® (188,8 g/l sulfat de amoniu, 11,2 g/l poliacrilamidă, 719,8 g/l apă, 260,2 g/l formulanți) poate fi utilizat pentru toate culturile, iar recomandarea este o doză de 0,25-0,75 l/100 l de apă, în funcție de calitatea apei. Atenție! A se adăuga AQUASOL® în soluția de stropit înaintea produselor de protecție fitosanitară și/sau a fertilizanților.

- HERBOSOL®, în doză de 0,4 l/ha, este cel mai bun adjuvant care servește la creșterea eficienței tratamentelor cu erbicide peliculare prin dispersia fină a soluției de stropit, îmbunătățirea aderenței erbicidului la particulele de sol și menținerea acestuia în stratul superficial (0-5 cm). HERBOSOL® (82,9% ulei de parafină rafinat, 17,1% formulanți) este cel mai bun produs lichid pentru îmbunătățirea efectului erbicidelor peliculare (s.a. s-metolaclor, terbutilazin, pendimetalin, dimetenamid etc.). Adăugând HERBOSOL®, erbicidul este mai eficace, o cantitate mai mare de soluție ajungând pe suprafața vizată. Îmbunătățește aderența erbicidului la particulele de sol și previne levigarea acestuia în adâncime, provocând ulterior stres culturii.

- LEBOSOL® – SCHAUMSTOPP previne forma­rea spumei în procesul de pregătire a soluțiilor de stropit și la umplerea rezervoarelor cu gunoi de grajd lichid. Se recomandă adăugarea a 1,4 ml/100 l de apă înainte de încorporarea celorlalte produse de protecție a plantelor sau fertilizare foliară. Mai mult decât atât, LEBOSOL® – SCHAUMSTOPP (18% polidimetilsiloxan, 10% formulanți auxiliari, apă) este potrivit pentru spălarea rapidă a echipamentelor și ambalajelor după efectuarea tratamentelor fitosanitare.

- Deoarece calitatea apei poate reduce considerabil efectul tratamentelor fitosanitare, LEBOSOL® – ACID CITRIC este adjuvantul perfect care acidifiază soluția folosită la aplicarea tratamentelor fitosanitare. Doza folosită variază în funcție de caracteristicile sursei de apă și se recomandă, pentru început, 20 ml/100 l de apă și apoi creșterea ușoară până la atingerea pH-ului dorit. LEBOSOL® – ACID CITRIC (50% acid citric lichid, formulanți) se încorporează în apă înainte de oricare alt produs, agitând constant soluția.

Lebosol® garantează calitatea, de la dezvoltarea unui produs până la absorbția acestuia în plantă!

Echipa Lebosol® România

În curând se vor împlini trei decenii de când comunismul – că doar am fost patru milioane de membri de partid – a căzut și, odată cu el, toată țara a crezut că va avea parte de democrație, de libertate, de legi adevărate și judecători care să dea dreptatea cui o are, nu după indicații, neamuri și daruri necuvenite. Așa am crezut, dar de la a crede și până la a se întâmpla ce gândea omul de rând tăbăcit de nedreptăți drumul e lung și plin de hârtoape.

De la început Televiziunea Română, care avusese program șase ore din douăzeci și patru până în 22 decembrie 1989, la „plecarea“ lui Ceaușescu a trecut la activitatea în trei schimburi. Lupta în acele zile, când teroriștii erau pretutindeni, dar nicăieri, când avioanele, tancurile și armata erau pe picior de intrare în România, bătălia cea mare s-a dat pe microfoane. Televiziunea a devenit cu adevărat liberă, permițând unora și altora să se adreseze națiunii cu dorințe și informații care mai de care mai năbădăioase și mai înfricoșătoare ca altele: de la cei șaizeci de mii de morți înregistrați în primele ore, victime ale securității și teroriștilor și până la otrăvirea surselor de apă potabilă, la survolarea orașelor de elicoptere și avioane cu muniție de război, pregătite de tragere, toate informațiile fiind însoțite de imagini cu morți și răniți, de focul continuu al pistoalelor automate și mitralierelor.

În acest război româno-român, victimele fiind în totalitate de-ai noștri, s-au distrus valori și s-a creat atmosfera necesară însușirii unor bunuri rămase fără pază. S-au creat fronturi și comitete menite să conducă orașe, comune și județe, iar în fruntea lor s-au ales între ei numai de-ai lor indivizi certați cu legea, cu vicii de netolerat, deveniți victime ale comunismului. Așa au ajuns primari și stăpâni pe frâiele multor instituții și întreprinderi indivizi puși pe căpătuială și învârteli, profitând de faptul că milițienii, mulți dintre ei cu păcatele lor, nu aveau curajul să iasă din ascunzători.

În acest haos general, în fruntea economiei naționale așezate pe temelii trainice au ajuns indivizi care abia așteptau să arunce în prăpastie întreaga agoniseală a țării creată din munca, foamea și frigul suportate de milioanele de truditori ale căror eforturi erau acum aruncate cu o dușmănie greu de imaginat, dar de condamnat. A fost suficient ca prim-ministrul Petre Roman să declare că industria românească este energofagă, iar agricultura consumă valori mult mai mari decât ar costa cumpărarea alimentelor de pe piețele externe. A fost startul distrugerilor, al războiului declarat împotriva economiei naționale.

Rând pe rând au fost abandonate marile investiții, cum au fost canalul Dunăre-București, amenajarea râurilor Argeș și Dâmbovița ca navigabile, cu ecluze producătoare de energie electrică. Cele cincizeci de mii de apartamente aflate în construcție în diferite stadii au fost și ele abandonate. Au urmat combinatele aproape de intrarea în producție care au ajuns în câteva luni pe mâna hoților. În anii 1996-2000 România a fost mai distrusă decât fosta Iugoslavie, care era împărțită în șapte. Singura diferență a fost că în România nu s-au înregistrat atâtea victime.

În agricultură dezastrele au fost cu adevărat de coșmar. În vara anului 1990 au rămas nerecoltate cinci sute de mii de hectare cu grâu, iar toamna nu s-au însămânțat nici măcar jumătate din suprafețele destinate cerealelor păioase, rapiței, furajelor. SMT-urile au rămas în voia soartei, fără asigurarea carburanților și lubrifianților, iar tractoarele, combinele și celelalte utilaje agricole nu au mai fost reparate. Agricultura a fost efectiv părăsită. S-a spus, și nu la ureche, ci în gura mare, că pentru lichidarea tuturor formelor de exploatații agricole au fost pregătite scena­rii. Acestea au fost întrecute de „activitatea“ unor indivizi vânzători de țară, trădători gata să dea pe nimic tot ce avea România mai de preț.

Din cele treizeci de fabrici de zahăr, două treimi au fost închise în 1992-1993. Au venit fel și fel de misiți gata să cumpere pe lucru de nimic fabricile de zahăr și ulei.

În 1994, din cele două milioane de hectare amenajate în sisteme de irigații moderne, au mai primit apă zece la sută. S-au distrus și furat instalații, electromotoare, aripi de ploaie, chiar și panourile de beton de pe marginea canalelor. În câțiva ani, în fostele CAP-uri grajdurile și adăposturile destinate zootehniei, atelierele și remizele pentru reparații și gararea utilajelor arătau ca după bombardament. În acei ani au venit sirienii, iranienii și turcii care au cumpărat, tot pe lucru de nimic, cu câteva sute de dolari complexe zootehnice și baze furajere care ajunseseră să aibă datorii de sute de mii de dolari.

Țăranii s-au înghesuit să ia și ei ce au mai putut. Unii ușile, alții ferestrele, acoperișurile de azbociment și pavelele. Pensia care le-a fost acordată a fost cea mai cruntă păcăleală. Prin 1996 cu pensia pe-o lună puteau cumpăra o duzină de chibrituri. Pământul restituit proprietarilor și moștenitorilor, conform Legii nr. 18, s-a dovedit un necaz, iar vârstnicii și copiii mutați la oraș au făcut ce-au făcut numai ca să scape de el. În anii 1996-2000 satul român a cunoscut cele mai grele perioade. Au fost anii când cooperativa de consum s-a autodesființat, medicii de la sate au plecat, energia electrică și lemnele s-au scumpit, iar decesele bătrânilor roși de boli și părăsiți de copii ajunși pe meleagurile străine au depășit de 2-3 ori nașterile, când reducerea populației a devenit evidentă, când multe ulițe au devenit pustii...

Mihai Vișoiu

Despre zeolit poate că ați mai citit în presă. Dar știați că poate fi folosit în agricultură? Gabriel Bruj, un antreprenor din București, susține că acest mineral poate fi folosit, singur sau în combinație cu inputurile clasice, pentru a revitaliza solul. Compania sa, Enviro Naturals, a investit în ultimii doi ani cca. 100.000 de euro în cercetarea zeolitului. După patru ani de studiu, începând cu luna mai a anului trecut, în colaborare cu un partener străin, a început efectiv producția și promovarea lui în țară. Spune că în România agricultorii sunt reticenți, dar că de anul acesta a încheiat câteva parteneriate cu fermieri și că zeolitul va fi testat în loturi demonstrative.

Extracție și prelucrare

În ultimii patru ani Gabriel Bruj a studiat zeolitul și dolomita și, începând cu luna mai a anului trecut, a început producția pe produsele de serie. Primul mineral pe care l-a descoperit a fost zeolitul. „La un moment dat cineva mi-a adus o mostră de zeolit. La vremea aceea nu știam nimic despre acest mineral, dar am început să îl studiez. Acesta a fost începutul. Am reușit în timp să stabilesc niște partene­riate cu institute de geologie, cu producătorii de zeolit din străinătate, cu Asociația Producătorilor de Zeolit din America. Am reușit să ne listăm pe câteva magazine de bricolaj, inclusiv pe zona de hipermarketuri, am deschis filială în Spania și Anglia, țări în care se folosește zeolitul. Suntem în construcție cu o fabrică nouă la Dej și sperăm ca în cinci ani să fim nr. 1. Produsele sunt trecute în Regulamentul 885 referitor la inputuri bio pentru agricultură. În acest moment suntem în curs de certificare pentru toată gama de produse.“

Pentru ca acest mineral să aibă efecte maxime, spune Gabriel Bruj, trebuie procesat într-un anumit fel. În funcție de tehnologia folosită, zeolitul își potențează proprietățile sau dimpotrivă. Acest mineral, prin structura sa reticulară, se prezintă ca un fagure care în mijlocul fiecărui hexagon are o gaură cu un diametru de 4 armstrong. În momentul extragerii zeolitului această gaură este plină cu cenușă, impurități sau apă. Prima etapă după extracție presupune măcinarea zeolitului până la 5 cm, procedeu prin care mineralele se curăță și de pământ. Apoi intră într-un sistem de prelucrare, unde acestea sunt purificate. Practic, zeolitul este introdus într-un cuptor cu o temperatură de 390 de grade Celsius. Astfel apa din minerale se evaporă și toate impuritățile sunt arse. De aici zeolitul ajunge din nou la măcinat, unde poate fi mărunţit la dimensiuni diferite, de la 20 de microni până la 7-10 mm. Urmează a doua purificare, realizată printr-un filtru cu vacuum, iar produsul final se ambalează cât este cald.

Trei întrebuințări principale

Sunt mii de studii despre zeolit, dar nu se cunoaște pe deplin felul în care acesta acționează. Însă o definiție pe înțelesul tuturor ar fi aceea că se comportă precum un magnet. Dacă îl pui în sol începe să atragă, spre exemplu, metalele grele, iar diferența dintre el și alte produse similare este că, odată ce a înmagazinat substanțele nocive, nu le mai eliberează. O altă proprietate a acestui mineral este că, atunci când planta crește, zeolitul are o capacitate de schimb cationic foarte mare. Practic, dacă din sol lipsește azotul, atunci el eliberează din structura sa doar azot. Zeolitul poate fi folosit pentru toate tipurile de culturi, însă cu granulații diferite pentru fiecare cultură și chiar pentru fiecare tip de plantă.

„În agricultura convențională, toamna se administrează o doză de îngrășământ, iar primăvara procedeul se repetă. Dacă folosești zeolit toamna, el se încarcă practic cu elementele nutriționale din sol și le eliberează treptat. Astfel nu mai ești nevoit să repeți lucrarea din primăvară. Iar zeolitul produs de Enviro Naturals, spune managerul companiei, are o capacitate de absorbție de 40%. Adică poate absorbi până la 400 kg de apă și alți nutrienți. Cultura plantelor este doar unul dintre domeniile în care zeolitul poate fi folosit. Este utilizat cu succes și pentru purificarea apei mai ales în cazul fermelor piscicole, unde se pot folosi filtre de zeolit pentru a elimina problema amoniului. Într-un procent de 2% zeolitul poate fi folosit și în hrana animalelor. S-a constatat, în urma administrării lui, o creștere a sporului de greutate la animale.

Reguli de administrare

Zeolitul poate fi folosit atât în agricultura convențională, cât și în cea ecologică cu același rezultate. Diferența constă în cantitățile administrate.

„Dacă îl folosești în agricultura convențională în combinație cu alți compuși chimici trebuie să administrezi cca. 150 kg la hectar. Pentru agricultura bio însă cantitatea folosită la hectar este de 700 kg și chiar o tonă. Asta pentru că în această situație zeolitul îndeplinește mai multe funcții. În agricultura convențională folosirea zeolitului pe un hectar costă sub 100 de euro, iar la agricultura bio costurile sunt mai mari. Avantajul este însă că ajungi la un spor de producție cu 40% mai mare față de anul martor. Închipuiți-vă ce înseamnă pentru un agricultor care obține în general 1.600 kg la hectar să recolteze în patru ani trei tone.“

Este recomandat ca în primii patru ani zeolitul să fie administrat în fiecare an, iar din anul cinci poate fi administrat o dată la doi ani. În recomandările Enviro Naturals, dolomita și zeolitul sunt complementare. Portofoliul companiei este completat de un produs tot pe bază de zeolit, dar îmbogățit cu calciu și magneziu. Zeolitul singur sau în combinație cu alte îngrășăminte nu trebuie aplicat pe timp de ploaie, ninsoare și soare puternic ori pe terenuri cu exces de apă, acoperite de zăpadă sau dacă solul este puternic înhețat, crăpat în adâncime sau săpat în vederea instalării unor drenuri sau lucrări de subsolaj. Încorporarea în sol – cu sau fără îngrășăminte clasice – a zeolitului trebuie să se facă cât mai rapid posibil, iar pe terenurile cu pantă mai mare de 12% acest lucru trebuie efectuat în cel mult 24 de ore de la aplicarea acestuia.

Ce face zeolitul

Zeolitul Enviro Naturals este un produs natural obținut prin procedee specifice din zeolit cu un conținut ridicat de clinoptilolit având o concentrație mare de calciu și magneziu. Produsul este micronizat și purificat termic, iar concentrația mare de calciu și magneziu și schimburile cationice ale zeolitului au rolul de reface solurile degradate, epuizate, chimizate, îmbunătățind microbiologia și fertilitatea acestora.

• Echilibrează umiditatea din sol și îmbunătățește calitatea acestuia.
• Cu ajutorul zeolitului, solurile nisipoase vor reține mai mult timp apa.
• Solurile lutoase vor deveni mai afânate, contribuind la dezvoltarea plantelor.
• Reduce nitrații din apa care pătrunde în sol și implicit sunt reduși nitriții din culturile obținute.
• Reduce pierderile de apă prin levigare sau/și evaporare, reducând și stresul plantei la secetă.
• Reține metalele grele.
• Contribuie la echilibrarea PH-ului din sol, oferind o mai mare rezistență plantelor după recoltare.
• Participă cu elemente chimice esențiale Si, Fe, Al, Ca, Mg, Na, K, P, Cu, Zn, pe care le cedează rădăcinii.
• Contribuie la dezvoltarea puternică a sistemului de rădăcini, mai ales în perioada de lăstari.
• Semințele au un procent ridicat de germinare.
• Îmbunătățește stabilitatea structurală a solurilor și ajută la creșterea porozității și permeabilității lor.
• Crește capacitatea de schimb cationic și conținutul de potasiu accesibil.
• Crește numărul de flori și oferă rezistență crescută fructelor.

Laura ZMARANDA

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că se află în desfășurare licitația deschisă pentru atribuirea contractului privind „Consiliere acordată producătorilor agricoli în vederea înființării și dezvoltării formelor asociative în sectorul agricol”, număr anunț de participare în SEAP nr. 182727/15.02.2018.

Procedura a fost lansată pe 7 loturi la nivel național, în conformitate cu prevederile legislației naționale din domeniul achizițiilor publice și ale Măsurii 2 „Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul fermei”, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020. MADR precizează că termenul limită pentru depunerea ofertelor este data de 29.03.2018, ora 16.00.

La nivel național, se preconizează consilierea a 10.000 de producători agricoli după cum urmează:

LOT 1 (județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui):

• Număr de producători agricoli consiliați – 1488;
• Număr de forme asociative înființate şi dezvoltate, maxim 50 din care minim 1 grup de producători agricoli recunoscut conform legislației naționale în vigoare;

LOT 2 (județele Brăila, Buzău, Constanta, Galați, Vrancea, Tulcea):

• Număr de producători agricoli consiliați – 1488;
• Număr de forme asociative înființate şi dezvoltate, maxim 50 din care minim 1 grup de producători agricoli recunoscut conform legislației naționale în vigoare;

LOT 3 (județele Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Teleorman, București -Ilfov):

• Număr de producători agricoli consiliați – 1904;
• Număr de forme asociative înfiinţate şi dezvoltate, maxim 65 din care minim 2 grupuri de producători agricoli recunoscute conform legislaţiei naţionale în vigoare;

LOT 4 (județele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea):

• Număr de producători agricoli consiliați – 1190;
• Număr de forme asociative înfiinţate şi dezvoltate, maxim 45 din care minim 1 grup de producători agricoli recunoscut conform legislaţiei naţionale în vigoare;

LOT 5 (judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiș):

• Număr de producători agricoli consiliați – 954;
• Număr de forme asociative înfiinţate şi dezvoltate, maxim 40 din care minim 1 grup de producători agricoli recunoscut conform legislaţiei naţionale în vigoare;

LOT 6 (judeţele Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Satu Mare, Salaj):

• Număr de producători agricoli consiliați – 1488;
• Număr de forme asociative înfiinţate şi dezvoltate, maxim 50 din care minim 1 grup de producători agricoli recunoscut conform legislaţiei naţionale în vigoare;

LOT 7 (județele Sibiu, Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș):

• Număr de producători agricoli consiliați – 1488;
• Număr de forme asociative înfiinţate şi dezvoltate, maxim 50 din care minim 1 grupuri de producători agricoli recunoscut conform legislaţiei naţionale în vigoare.

Contractul are ca obiect achiziția serviciilor de consiliere  pentru înființarea formelor asociative ale producătorilor agricoli, respectiv societăți/cooperative  agricole/grupuri de producători, în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare și dezvoltarea acestora, prin întocmirea de planuri de afaceri și are o valoare estimată fără TVA de 15.914.500 RON pentru toate cele 7 loturi.

Contractul este finanțat din fondurile FEADR (fonduri comunitare) prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, Măsura 2 „Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul fermei”.

Sursa: madr.ro