Ministerul Apelor și Pădurilor a publicat ediția 2018 a Catalogului național al pădurilor virgine și cvasivirgine din România. Până în luna octombrie erau înscrise în această categorie 21.091,52 ha, din care 5.898,92 ha păduri virgine și 15.192,6 ha păduri cvasivirgine. La noul catalog se lucrează din anul 2012, o primă ediție – să-i zicem interimară – fiind publicată în 2016. Nici baza de date de acum nu este definitivă, dat fiind faptul că în continuare sunt depuse solicitări de avizare și încadrare a unor suprafețe în această categorie protejată prin lege. În afară de cele peste 21.000 de hectare încadrate, România mai are 17.000 ha de pădure neincluse încă în catalog, dar care fac parte din Patrimoniul Mondial UNESCO, 4.000 ha avizate în amenajamentele silvice, dar necuprinse în catalog, și 23.000 ha în diferite faze de avizare la autoritățile din teritoriu. Cei mai mulți codri neatinși sau rar atinși de mâna omului (în fine, în ultima vremea au intrat prin anumite zone drujbele, dar asta e o altă poveste) sunt în parcurile naționale Semenic-Cheile, Retezat, Grădiștea Muncelui – Cioclovina, Cindrel, Apuseni, Defileul Jiului, Buila – Vânturarița, Cozia, Piatra Craiului, Bucegi, Cheile Nerei – Beușnița, Domogled – Valea Cernei, Munții Maramureșului și Munții Rodnei.

Pădurile virgine (cele care s-au format și dezvoltat exclusiv sub acțiunea factorilor naturali și în care procesele ecosistemice în dinamica lor se produc fără nicio influență antropică directă sau indirectă) se regăsesc în 7 județe: Bihor: Pădurea Aleu și Galbena; Caraș-Severin: Olteana, Gâsca, Petroasa, Șes, Valea Craiului,  Valea Mare, Valea Morii; Maramureș: Corha, Preluci, Paulic, Gura Socolou, Gropșoara, Răoaia și Ciormolina, Izvorul Negru, Izvorul Alb, Văratec, Pr. Ulmului, Cisma Mare, Cisma Mică, Pițigoi, Prisăcele, Petreasa, Poetaua, Sălătrucoasa; Suceava: Hlibochi, Stujinoasa, Mieluşoaia, Ciribuc, Pr. Calului, Fața Gardului-Răchitiș, Curmătura Tihului; Hunedoara: Valea Buții; Sibiu: Joagăre-Dobrei, Arpașu Mare, Arpășel, Tr. Mare; Mehedinți: Obrejeru.

Pădurile cvasivirgine (pădurea din trecut care, între timp, a suferit modificări antropice observabile, nesemnificative asupra structurii, stațiunii și proceselor ecosistemice) dominate se regăsesc în: Bacău: pădurile Dobrele – Fata Moartă și Păcura; Bihor: Boceasa, Iadolina, Valea Iadului; Caraș-Severin: Og. Ursului, Manioasa, Izv. Mehadicii, Halisag, Boii Mici, Covașa Mică, Covașa Mare, Nerganița, Varcipolea, Străneac, Pârgu Mare, Culmea Varniței – Dealul Negrii; Hunedoara: Meleia, Valea Mică, Lacurel, Tabla, Scheiu, Gaieru; Prahova: Glodeasa; Sibiu: Contu, Rindibou, Piatra Craiului, Sebeșu de Jos, Pleașa de Sebeș; Suceava: Curmătura Tihului și Fața Gardului-Răchitiș; Brașov: Ciucaș, Doftana, Bărc, Culmea Banciului, Stânișoara, Pr. Calului, Belia Mare, Pr. Laptelui, Pr. Gongu, Culmea Izvorului, Pr. Strâmbișoara; Argeș: Valea Vâja, Valea Oboarelor, Valea lui Coman, Valea Marginea Domnească, Mușeteica; Dâmbovița: Negrița; Mehedinți: Vârful lui Stan; Maramureș: Frasinului, Dosul Gutinului, Mingheț, Oușoru Mare, Izv. Șurii, Izv. Halaurilor, Izv. Zimbrului, Izv. Negru, Izv. Alb, Paltinului, Văratec, Prisăcele, Fundu Roii, Câmpul Măriuchii; Neamț: Dobreanu; Gorj: Cerna, Ivanu, Mocirliu, Olănelu, Olanul, Rădoteasa, Scurtu, Valea Cărbunelui; Vâlcea: Fața Bună, Valea Curpănului; Covasna: Pr. Șoimului.

• Păduri în Patrimoniul Mondial UNESCO: Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beușnița, Domogled-Valea Cernei (Caraș-Severin), Masivul Cozia, Lotrișor (Vâlcea), Codrul secular Șinca (Brașov), Codrul secular Slătioara (Suceava), Groșii Țibleșului și Strâmbu Băiuț (Maramureș).

Maria BOGDAN