cemrom iulie 2018
update 14 Nov 2018

Romsilva a inaugurat Punctul Frăției Neamului Românesc, obiectiv dedicat marcării Centenarului Marii Uniri

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a inaugurat joi, 13 septembrie, ”Punctul Frăției Neamului Românesc”, un obiectiv ridicat de silvicultori în comuna Gura Teghii din județul Buzău, la punctul de întâlnire al celor trei mari provincii românești, pentru a marca Centenarul Marii Uniri din 1918.

La eveniment au participat Ilie Covrig, Secretar de stat pentru Păduri în Ministerul Apelor și Pădurilor, Ciprian Dragoș Pahonțu, Directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, directorii direcțiilor silvice Buzău, Covasna și Vrancea, reprezentanți ai prefecturilor, consiliilor județene și ai autorităților locale din județele Buzău, Covasna și Vrancea, silvicultori, reprezentanți ai mediului academic și membri ai comunităților locale.

”Punctul Frăției Neamului Românesc” este un observator – refugiu construit din lemn, cu înălțimea de opt metri, ce oferă vizitatorilor o panoramă asupra celor trei provincii istorice locuite de români, Transilvania, Țara Românească și Moldova, în punctul de confluență a acestora, locul fiind ales simbolic, pentru a marca 100 de ani de la Unirea tuturor provinciilor românești într-un singur stat.

ROMSILVA OBSERVATOR CENTENAR 100

În jurul obiectivului sunt amenajate panouri în care sunt prezentate personalitățile ce au contribuit la Unirea tuturor provinciilor românești, precum și personalități ale culturii și științei din Transilvania, Moldova și Țara Românească.

Obiectivul este deschis permanent turiștilor, pentru accesul la observator fiind amenajate și marcate trei trasee turistice, dinspre județele Buzău, Vrancea și Covasna.

Sub egida Ministerului Apelor și Pădurilor, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva marchează Centenarul Marii Uniri din 1918 prin mai multe evenimente, de-a lungul acestui an. Astfel, silvicultori din România și Republica Moldova au plantat în aprilie, pe ambele maluri ale Prutului, ”Pădurea Centenar”, pentru a marca o sută de ani de la decizia Sfatului Țării de la Chișinău de unire a Republicii Democratice Moldovenești cu Regatul României. De asemenea, la începutul acestei luni, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a inaugurat Expoziția Jubiliară ” 100 de ani de silvicultură în România”, găzduită de Muzeul Cinegetic al Carpaților ”Posada”, în care este prezentată, interactiv, în mai multe secțiuni, activitatea silvicultorilor de la Marea Unire din 1918 până în prezent.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare de păduri proprietatea publică a statului și 22 de parcuri naționale și naturale cu o suprafață de aproximativ 850 de mii de hectare.

Alba-Neagra cu pădurile patriei

Agenția de Investigații de Mediu (EIA – Environmental Investigation Agency), un ONG american, a dat publicității un raport în care descrie cu subiect și predicat starea actuală a pădurilor din România. Raportul, bine făcut, aduce dovezi și argumente care par solide la o primă vedere. Problema e că mai multe organizații românești care au ca obiect de activitate tocmai pădurile patriei, inclusiv Agenția Națională a Pădurilor – Romsilva, neagă cu totul sau în parte concluziile raportului EIA. Sunt și voci care spun că în spatele raportului american s-ar afla și alte interese. Mai jos prezentăm concluziile principale ale raportului, dar și reacțiile la acesta.

Pădurile nimănui...

O nouă investigație a Agenției de Investigații de Mediu (EIA – Environmental Investigation Agency) a constatat că gigantul din sectorul lemnului Holzindustrie Schweighofer (Schweighofer) continuă să se aprovizioneze cu material lemnos provenit din parcurile naționale ale României, în pofida celor peste cinci ani de angajamente publice declarate în sens contrar, se arată în documentul EIA. Schweighofer continuă să-și asigure aproape jumătate din achizițiile de lemn din România de la depozite de bușteni terțe. Cu privire la acest material lemnos, compania nu deține trasabilitate până la pădurea de origine și nu poate exclude lemnul provenit din surse ilegale sau din parcuri naționale ori alte zone protejate. Carpații României adăposteau odinioară cea mai mare parte din pădurile primare rămase din Europa, prezentând cele mai mari populații de urși, lupi și râși de pe continent. Estimările recente indică faptul că două treimi din aceste păduri au fost pierdute numai în ultimul deceniu. Aprovizionările extensive și necondiționate de bușteni și biomasă efectuate de marile companii procesatoare de lemn românești și străine, Schweighofer fiind cea mai mare dintre acestea, în vederea alimentării cererii de pe piața externă, au jucat un rol semnificativ în declinul acestor păduri prețioase, se mai arată în raport. Investigația întreprinsă de EIA a constatat că furnizorii de material lemnos ai firmei Schweighofer au transportat peste 35.000 m3 de lemn provenit doar din două parcuri naționale în decursul a 18 luni, începând din ianuarie 2017 până în iunie 2018. Unul dintre cei mai mari furnizori de lemn ai firmei Schweighofer se numește Frasinul. Această firmă face tăieri de lemn în numeroase zone aflate în parcuri naționale și deține mai multe depozite în vecinătatea acestora, de unde vinde bușteni către Schweighofer. Firma Frasinul are un palmares de probleme cu legea; CEO-ul acesteia se află sub investigația autorităților românești anticorupție începând cu anul 2014.

Investigație sub acoperire

Din același document mai aflăm că, în anul 2014, investigatori sub acoperire din cadrul Agenției de Investigații de Mediu au avut întâlniri cu oficiali ai companiei austriece Holzindustrie Schweighofer, care este cel mai mare procesator de lemn din România. EIA și-a propus să înțeleagă cum este posibil ca exploatările forestiere ilegale pe scară largă, deși dovedite de ani de zile de mass media locală și de ONG-urile românești, să continue nestingherite, precum și să afle unde ajung uriașele cantități de lemn tăiate ilegal. Răspunsul a fost simplu; atunci când EIA s-a oferit să furnizeze material lemnos tăiat ilegal către Schweighofer, oficialii companiei au spus „nicio problemă“, iar aceasta s-a întâmplat în cadrul a două întâlniri personale distincte, precum și prin e-mail. Publicarea înregistrării video realizate de EIA la începutul anului 2015 a declanșat o succesiune de evenimente care au zguduit sectorul forestier. În iunie 2015, oficiali români au efectuat inspecții la gaterele companiei Schweighofer și la furnizorii acesteia, adunând probe care au condus la declanșarea unei anchete DIICOT, care s-a desfășurat pe parcursul a trei ani. În 2017, Schweighofer și-a pierdut certificarea FSC. Compania a anunțat o serie de modificări la politicile sale de aprovizionare și și-a redus achizițiile de material lemnos din România de la 2,3 milioane metri cubi în 2013 la 1,2 milioane metri cubi în 2017.

Studiu științific

În raport, IEA citează un studiu științific realizat în anul 2005 care estima că România deținea două treimi din pădurile virgine încă existente în Europa, totalizând aproximativ 300.000 hectare. Analize mai recente sunt încă în curs de desfășurare, însă prognozele sunt pesimiste. Cercetătorii estimează că totalul pentru anul 2018 va fi mai aproape de 100.000 hectare. Exploatările forestiere ilegale și necontrolate au avut un rol major în acest declin, favorizate fiind de o cerere necondiționată de material lemnos și biomasă în Europa și în alte țări. Lipsa de trasabilitate din sectorul lemnului din România înseamnă că cumpărătorii străini continuă să favorizeze în mod inconștient distrugerea ultimelor păduri seculare ale Europei. Schweighofer susține că tot materialul lemnos care intră în sediile sale are o origine legală datorită procedurilor de diligență recent implementate. Prima etapă a acestora o reprezintă colectarea de informații pentru evaluarea riscurilor aferente unui anumit lanț de aprovizionare. Pentru aproape jumătate din lanțul de aprovizionare din România al companiei Schweighofer, și anume pentru lemnul pe care îi cumpără de la depozite de bușteni terțe, compania deține un control limitat și informații limitate cu privire la locul și modul în care a fost recoltat acest lemn, se mai arată în raport.

Reacția Romsilva

Lemnul rezultat din lucrările silvice desfăşurate în zonele de conservare durabilă nu provine din tăieri ilegale, ci din lucrări silvice legale şi autorizate, a reacţionat Romsilva la raportul Agenţiei americane pentru Investigaţii de Mediu. „Lemnul rezultat din lucrări silvice din zonele de conservare durabilă a parcurilor naţionale sau naturale are o provenienţă legală, lucrările silvice fiind în concordanţă cu legislaţia privind ariile naturale protejate, planurile de management şi amenajamentele silvice, toate elaborate de specialişti în arii protejate şi silvicultură, aprobate de autorităţi“, spune Romsilva. Totodată, regia atrage atenţia că solicitarea EIA de a fi oprite lucrările silvice în zonele de conservare durabilă a parcurilor naţionale nu are nicio bază legală şi nu se bazează pe niciun studiu. Romsilva arată că toate parcurile naţionale şi naturale au zone de protecţie strictă şi integrală, unde intervenţia oamenilor este interzisă, şi zone de conservare durabilă „tampon“, unde legislaţia prevede foarte clar anumite lucrări silvice. „Spre exemplu, Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva administrează 12 parcuri naţionale cu o suprafaţă cumulată de 307.406 hectare, din care 115.319 hectare se află în zone de protecţie strictă sau integrală, restul aflându-se în zone de conservare durabilă, unde lucrările silvice sunt efectuate cu respectarea legislaţiei şi a tuturor normelor silvice, în conformitate cu planurile de management ale parcu­rilor“, arată Romsilva.

Alte reacții...

Comunitatea Forestierilor din România (Fordaq) şi Consiliul Pădurilor şi Dezvoltării Rurale au reacționat de asemenea. Acestea spun că raportul prezentat de agenţia americană pentru Investigaţii de Mediu nu are nicio bază legală și nu se bazează pe niciun studiu de specialitate.

Consiliul Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi Fordaq consideră că unele organizaţii lansează în spaţiul public informaţii care nu corespund realităţii, consemnează News.ro. „Principalul mesaj al raportului EIA prezentat public, într-o conferinţă de presă, are drept ţintă denigrarea industriei lemnului din România şi convingerea beneficiarilor externi de a nu mai cumpăra lemn românesc, sub pretextul că acesta provine din «parcuri naţionale», iar exploatarea lui conduce la dispariţia «pădurilor virgine»“, se arată în comunicat. Potrivit celor două organizaţii, afirmaţia că nu există trasabilitate privind provenienţa legală a masei lemnoase în România şi prezumţia de vinovăţie privind amestecarea masei lemnoase exploatate legal cu masa lemnoasă exploatată ilegal, în depozitele firmelor de exploatare, manipulează opinia publică, inducând o falsă definiţie a trasabilităţii masei lemnoase. „Conform reglementărilor europene, trasabilitatea provenienţei masei lemnoase se urmăreşte pentru prima punere pe piaţă a masei lemnoase, respectiv din parchetul de exploatare până la primul depozit de sortare şi prelucrare a masei lemnoase“, se arată în comunicat. Reprezentanţii celor două organizaţii au subliniat că România, prin dezvoltările succesive ale SUMAL, Radarul Pădurilor, Inspectorul Pădurilor, a introdus sisteme stricte de urmărire a trasabilităţii masei lemnoase până la prima punere pe piaţă a acesteia.

Și reacția Schweighofer...

În replică, reprezentanţii Schweighofer au arătat, într-un comunicat transmis Agerpres, că fiecare furnizor al companiei trebuie să dovedească provenienţa lemnului, iar, dacă materialul provine dintr-un parc naţional, compania renunţă la achiziţie. „Imediat ce experţii în lanţul de aprovizionare din cadrul firmei Holzindustrie Schweighofer află că lemnul din parcurile naţionale ajunge într-un depozit de buştean (lucru legal privind lemnul provenit din zonele tampon ale parcurilor naţionale), compania nu acceptă livrări din acest depozit în perioada de timp în care acolo este livrat lemn din parcuri naţionale. Operatorul depozitului poate furniza masă lemnoasă către Holzindustrie Schweighofer în această perioadă de blocare doar dacă are alte locaţii de recoltare, aflate în afara parcurilor naţionale, iar livrările se fac direct din pădure la fabricile companiei şi sunt monitorizate prin Timflow“, au susţinut oficialii companiei. Potrivit Schweighofer, aceste lucruri sunt clar stipulate în contracte. „Holzindustrie Schweighofer şi-a intensificat dialogul cu ONG-urile de mediu şi ia în serios criticile şi sugestiile aduse de acestea“, se mai arată în comunicat.

Bogdan PANȚURU

Codul Silvic s-a modificat iarăși. Și ce dacă?

Indiferent cât de aproape sau de departe de pădure se situează locuințele lor, pentru cel puțin o treime dintre români codrul reprezintă un subiect de primă importanță pentru că aproximativ patru milioane de gospodării folosesc drept sursă de încălzire lemnul de foc. Teoretic, un consum decent ar fi de aproximativ cinci metri cubi pe an, conform standardelor europene. Standarde care pentru majoritatea celor care se încălzesc cu lemne rămân doar un vis îndepărtat, din mai multe motive. Primul, și cel mai important, este că nu își pot permite să plătească atâta lemn. Celălalt motiv este că pădurile României nu pot da o asemenea cantitate de combustibil.

Standarde europene doar în vis

„Printr-o exploatare rațională, putem obține aproximativ 18 milioane metri cubi de lemn, în fiecare an“, spunea recent dl Ioan Deneș, ministrul Apelor și Pădurilor. „Din această cantitate jumătate este lemn de lucru, iar cealaltă jumătate lemn de foc“, mai arăta domnia sa. Așadar, acel standard european nu ar putea fi atins nici măcar pe jumătate.

Pe de altă parte, chiar și în aceste condiții nici măcar ceea ce ar trebui exploatat nu se folosește în totalitate. „Neexploatarea aceasta nu face bine nimănui, nici măcar pădurii“, a atras atenția ministrul Deneș. Într-adevăr, de cele mai multe ori subexploatarea se traduce prin neefectuarea la timp a lucrărilor de curățare, întreținere și întinerire. În timp, efectele sunt dezastruoase. Aceasta contrar a ceea ce unele organizații ecologiste vehiculează în spațiul public.

Pentru cititorii revistei noastre – care sunt, în mare parte, cunoscători într-ale agriculturii – e suficient să spunem că pădurea este o grădină la o scară mai mare. Ca atare, are nevoie de îngrijire pentru o dezvoltare armonioasă. În lipsa acesteia, devine un fel de pârloagă, la scară mare. Desigur că și aceasta are rolul ei ecologic, dar numai într-o proporție rezonabilă. Altfel, așa cum spunea ministrul Apelor și Pădurilor, „pădurea este o resursă strategică, pe care nu ne permitem să nu o exploatăm“. Până la urmă, ce gospodar înțelept își lasă pășunea sau livada să se sălbăticească?

Însă modul de exploatare a pădurilor, naște vii controverse. Dincolo de cele legate de principii, reale sau imaginare, legate de mediu, sunt unele, mai puțin expuse cu sinceritate, pornind de la aspectele economice. Și, de fapt, acestea sunt cele care primează, căci banii fac Pământul să se învârtă. În acest caz este vorba despre o avere uriașă, căci nu degeaba i se spune pădurii „aurul verde“!

Romsilva nu e totul

Vorbind despre dimensiunile acestei laturi economice, trebuie să spunem de la început că doar în depozitele și rampele RNP Romsilva, la jumătatea acestui an, se aflau aproximativ 500.000 m.c. lemn de foc rămas nevândut. Asta deși pe piață este criză de lemn de foc. Pe de altă parte, există riscul ca încă două milioane de metri cubi să rămână neexploatate pentru că nu este posibil accesul în zonele de exploatare. Pentru că una este să te duci cu calul în pădure și să tai trei copaci și alta este să faci o exploatare industrială, ce presupune drumuri de acces și fronturi de exploatare. Or, trebuie să o spunem, de câțiva ani încoace Romsilva nu a mai avut aprobate fonduri pentru investiții decât în limita a câteva procente din profit. Asta cu toate că a înregistrat un profit frumușel. Dar probabil că Guvernul a gândit o altă destinație pentru acești bani... Și, așa cum atrăgea atenția unul dintre membrii echipei manageriale a RNP, în asemenea condiții se poate doar supraviețui pe termen scurt. Pe termen mediu și lung încep să apară probleme!

Dar Romsilva nu administrează decât 3,14 milioane ha de pădure proprietate publică a statului, adică ceva mai puțin de jumătate din totalul pădurilor românești, și încă un milion de hectare de pădure proprietate privată sau a administrațiilor locale. În total, cam două treimi din păduri. Restul se află în diferite forme de administrare, o parte dintre ele reunite sub egida Asociației Administratorilor de Păduri Ocoale de Regim din România.

Însă ceea ce este cel mai grav, este că un milion de hectare de pădure nu au niciun fel de administrator. Acestea sunt cele mai expuse tăierilor ilegale, bolilor și abuzurilor. Și, ca și cum toate acestea nu ar fi de ajuns, multe dintre aceste păduri incluse în ultima categorie nu au încă niciun proprietar cert. Fie se află în litigiu, fie proprietarul nu este încă identificat cu certitudine, oricât ar părea de paradoxal.

Legat de aceste situații vom aminti că Juriștii Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva au reușit, în ultimii doi ani și jumătate, să mențină sau să reintroducă în proprietatea publică a statului, în urma proceselor, 230.514,25 ha de pădure. Cel mai cunoscut caz este cel de anul trecut, când 166.813 hectare de păduri revendicate de Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei au rămas în proprietatea statului și în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva. Un alt caz, cel mai recent, este cel în care Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și Instituția Prefectului județului Mureș au câștigat, definitiv și irevocabil, procesul cu urmașii baronului Daniel Banffy, menținând astfel în proprietatea statului 9.323,8 ha de pădure din județul Mureș, pe raza comunelor Stânceni, Răstolița și Lunca Bradului.

Modificări doar pentru operatorii economici

În cursul lunii iunie, Codul Silvic a fost modificat pentru a nu știu câta oară în ultimii ani. Principala modificare a fost făcută la articolul 59, aliniatul 5, care suna astfel: „Lucrările de îngrijire și conducere a arboretelor, tăierile de igienă, precum și tăierile de produse accidentale dispersate sau realizate pe suprafețe compacte de maximum 3 ha, executate în fondul forestier proprietate publică a statului, se realizează de către administratorii prevăzuți de lege, prin exploatare în regie proprie, cu forțe proprii sau prin prestări servicii cu operatori economici atestați pentru lucrări de exploatare forestieră.“ Acestei prevederi i s-a adăugat posibilitatea exploatării lemnului „la picior“ (adică direct din pădure) de către agenții economici.

Despre fondul problemei, nicio vorbă. După cum se vede, s-a rezolvat doar problema accesului unor agenți economici la lemnul pe picior. Ce se întâmplă însă cu pădurile neaflate în proprietatea publică a statului, despre protecția suplimentară a personalului silvic (împotriva căruia atacurile se înmulțesc exponențial), despre garantarea unui preț maxim al lemnului de foc, nicio vorbă. Sau cum spunea nemuritorul Caragiale, „să se revizuiască, primesc, dar să nu se schimbe nimic!“

Din acest motiv Federația Sindicatelor din Silvicultură „Silva“ a pichetat în cursul lunii iulie Parlamentul. Una dintre principalele revendicări este elaborarea de legi coerente și aplicabile, conforme cu realitățile și necesitățile sectorului silvic. Altfel, rămânem în domeniul vorbăriei de paradă!

Alexandru GRIGORIEV

Romsilva a reușit menținerea a peste 9.000 de hectare de pădure din județul Mureș în proprietatea statului

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și Instituția Prefectului județului Mureș au câștigat, definitiv și irevocabil, procesul cu urmașii baronului Daniel Banffy, menținând astfel în proprietatea statului 9.323,8 hectare de pădure din județul Mureș, pe raza comunelor Stânceni, Răstolița și Lunca Bradului. Aceste suprafețe se alătură celor peste 220 de mii de hectare de pădure recuperate sau menținute în patrimoniul statului de către juriștii Romsilva, în ultimii doi ani și jumătate.

Printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă din iunie 2007, trei urmași ai baronului Daniel Banffy au obținut, pe cale judecătorească, reconstituirea dreptului de proprietate pentru cele 9.323,8 hectare cu păduri, pășuni și fânețe.

Pe o perioadă de câțiva ani, specialiștii Direcției Silvice Mureș și ai Prefecturii Mureș au derulat o amplă cercetare arhivistică, în România și Ungaria, referitoare la documente ce au stat la baza preluării în proprietatea statului a celor 9.323,8 hectare.

În urmă cu patru ani, la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securități au fost descoperite o serie de documente care au condus la exercitarea unei căi de atac extraordinare împotriva hotărârii judecătorești prin care se reconstituia dreptul de proprietate urmașilor baronului Daniel Banffy.

Astfel, s-a descoperit că baronul Daniel Banffy a fost inculpat, în anul 1946, și condamnat șase ani mai târziu pentru instigare la crime împotriva umanității, judecătorii dispunând și confiscarea averii acestuia, pentru fapte comise în timpul ocupației horthyste, care au condus la moartea mai multor locuitori ai comunei Lunca Bradului.

Așadar, proprietățile baronului Daniel Banffy nu au fost preluate abuziv de către regimul comunist, ci legal, pe baza legilor postbelice ce pedepseau crimele de război și colaborarea cu inamicii României și statelor Aliate.

Pe baza acestor documente, juriștii au promovat o cerere de revizuire, procesul fiind strămutat la Judecătoria Giurgiu, care a dat câștig de cauză Direcției Silvice Mureș și Instituției Prefectului județului Mureș în anul 2016, hotărâre menținută în urma recursului de către magistrații Tribunalului Giurgiu.

Juriștii Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva au reușit, în ultimii doi ani și jumătate, să mențină sau să reintroducă în proprietatea publică a statului, în urma proceselor, 230.514,25 hectare de pădure, cel mai cunoscut caz fiind cel de anul trecut, când 166.813 hectare de păduri revendicate de Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei au rămas în proprietatea statului și în administratea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare de păduri proprietatea publică a statului și asigură servicii silvice, pe baze contractuale, pentru aproximativ un milion de hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate, a autorităților publice locale sau privată.

Ziua Forestierilor, la a XXVIII-a ediție

În calendarul evenimentelor aniversare, Ziua Forestierului, sărbătorită în fiecare an pe la începutul lunii iunie, a devenit o tradiție, de vreme ce anul acesta a fost sărbătorită a XXVIII-a ediție. Ca în fiecare an, forestierii din toată țara s-au adunat laolaltă spre a sărbători, pe de o parte, dar și spre a face un bilanț al celor ce s-au petrecut de la ultima întâlnire.

„Fiți mândri că sunteți gestionarii unei comori!“

Important de evidențiat este faptul că la eveniment au participat atât reprezentanți ai Romsilva, care administrează aproximativ jumătate din pădurile României, cât și membri ai Asociației Administratorilor de Păduri, care au în grijă o parte însemnată a pădurilor aflate în proprietate privată. Alături de ei s-au aflat cercetători în domeniul forestier, cadre didactice de la instituțiile care pregătesc specialiști în domeniu, pre­cum și reprezentanți ai unor societăți care se ocupă de exploatările forestiere.

Oaspeți de seamă au fost dl Ioan Deneș, ministrul Apelor și Pădurilor, Ilie Covrig, secretar de stat în același minister, reprezentanți ai Camerei Deputaților și Senatului. Gazda întrunirii au fost dl Florinel Constantinescu, primarul orașului Călimănești, unde s-a desfășurat întrunirea, și dl Florian Marin, prefectul de Vâlcea.

„Fiți mândri că sunteți gestionarii acestei comori care este pădurea, dar fiți conștienți că aveți o mare responsabilitate“, a fost principalul mesaj pe care ministrul Deneș l-a transmis forestierilor. După cum a evidențiat domnia sa, pădurea are un rol însemnat economic, strategic și de recreere. Pe de altă parte, „a lăsa pădurea neexploatată este un lucru care nu face bine nici măcar pădurii“, a mai subliniat vorbitorul.

Nu avem decât strategii de azi pe mâine

silvicultura IMG 4285

„Din păcate, lipsește o strategie pe termen mediu și lung în domeniu“, a avertizat secretarul de stat Ilie Covrig. „La ora actuală există aproape un milion de hectare de pădure, din totalul de 6,5 ha, câte are România, care nu au niciun fel de administrator. Pe lângă această problemă, pentru suprafețele de pădure cuprinse între 10 și 100 ha nu există planuri de administrare“, a accentuat dl Covrig.

Toate aceste probleme nu pot fi rezolvate decât printr-un nou Cod Silvic, elaborat cu responsabilitate, și nu sub presiunea unor grupuri de interese sau a organizațiilor de mediu mai mult sau mai puțin informate, au arătat și ceilalți vorbitori.

Și Adrian Crețu, reprezentantul administratorilor de păduri aflate în proprietate privată, a adus în atenție o lacună majoră a legislației în domeniul forestier: „În legislația noastră silvică excesivă e un aspect pe care nu îl avem în vedere: proprietarul. Acesta trebuie să plătească pentru diverse servicii, dar de multe ori nu îi este permis să exploateze pădurea. Și atunci, dacă pentru el nu este decât o cheltuială, o grijă care nu îi aduce niciun venit, de ce avem pretenția ca el să fie atât de atașat de ea? Putem noi să îi cerem să nu o vândă celui care îi oferă un preț cât de cât atractiv, chiar dacă e un străin?“ În acești termeni a evidențiat dl Crețu unul dintre motivele care au făcut ca o parte dintre pădurile românești să ajungă în proprietatea unor companii străine.

Una dintre concluzii a fost aceea că, fără modificarea Codului Silvic, aflată în dezbaterea Parlamentului, multe lucruri vor rămâne în continuare neclare sau nefuncționale. Aceasta în condițiile în care în România, conform datelor INS, aproximativ patru milioane de gospodării sunt încălzite cu lemn. La o medie de cinci metri cubi/an, cât ar fi un consum mediu civilizat, înseamnă 20 de milioane m.c. Or, în condiții de exploatare rezonabilă, pădurile românești nu pot asigura decât ceva mai mult de nouă milioane m.c. lemn de foc!

Restul e doar o adunătură de vorbe goale!

Alexandru GRIGORIEV

Romsilva atrage atenția asupra unui posibil blocaj în privința pieței lemnului

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva atrage atenția asupra unui posibil blocaj pe piața lemnului, inclusiv posibile riscuri în asigurarea lemnelor de foc pentru populație, datorită aplicării articolului 59 din Codul Silvic, cu modificările ulterioare.

Prin aceste modificări, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva trebuie să efectueze lucrări silvice de îngrijire a pădurilor în regie proprie, prin mijloace proprii sau prin contracte de prestări servicii, la o cotă majorată, din care ar rezulta un volum exploatat de aproximativ 4,3 milioane de metri cubi din pădurile proprietatea publică a statului, aflate în administrare.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a pregătit alinierea la noile modificări legislative și a crescut cu 16% volumul rezultat din lucrări silvice efectuate prin mijloace proprii și cu 632% prin intermediul prestării de servicii. Cu toate acestea, volumul de lemn exploatat introdus pe piață din pădurile proprietate publică a statului, administrate de Romsilva, a scăzut în primele patru luni ale anului cu 150 de mii de metri cubi față de perioada similară a anului trecut. De asemenea, volumul oferit prin licitații publice firmelor atestate în exploatări forestiere a scăzut cu 22%.

Până în prezent, Romsilva a organizat proceduri de achiziție publică pentru prestări de servicii pentru lucrări silvice din care ar rezulta un volum de 2,5 milioane de metri cubi, iar în urma licitațiilor în sistemul de achiziții publice s-a reușit achiziția de servicii de exploatare pentru un volum de 1,2 milioane de metri cubi.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva apreciază că în lipsa unor măsuri legislative imediate, în pădurile proprietate publică a statului ar putea rămâne neexploatați, până la finalul anului, un volum de 2 milioane de metri cubi de lemn, cu numeroase efecte negative asupra asigurării masei lemnoase necesare pentru încălzirea populației și a industriei de prelucrare a lemnului. De asemenea, prin scăderea volumului de masă lemnoasă pus pe piață, pot interveni majorări de prețuri, datorită cererii mari și a ofertei scăzute.

Un alt efect negativ va fi acela că nu vor putea fi efectuate lucrările de îngrijire conform planurilor anuale prevăzute în amenajamentele silvice, ce are putea conduce la degradarea pădurilor, diminuarea speciilor valoroase în pădurile de stat, deprecierea lemnului provenit din doborâturi de vânt și extinderea bolilor și dăunătorilor în pădurile din jur.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva consideră că este nevoie de o măsură urgentă în sensul renunțării la obligativitatea efectuării lucrărilor silvice doar prin forțe proprii sau prin prestări silvice care ar putea preîntâmpina aceste posibile riscuri, cu consecințe asupra pieței lemnului și a stării de sănătate a pădurilor proprietate publică a statului administrate de Regie.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare de pădure proprietate publică a statului, adică 48% din totalul fondului forestier național.

1.600 de hectare au fost împădurite în Suceava

Direcţia Silvică Suceava realizează în primăvara acestui an regenerarea fondului forestier pe o suprafaţă de 1.600 ha, din care 650 ha regenerări naturale şi 950 ha împăduriri integrale. Programul lucrărilor de regenerarea pădurilor se derulează în fond forestier de stat, în fond forestier privat administrat cu contracte şi în fond forestier ce aparţine persoanelor fizice cu contracte de servicii silvice, fiind plantaţi puieţi în majoritate de răşinoase, brad, molid, larice.

Fondul forestier de stat

Programul pentru lucrările de regenerarea pădurilor în fondul forestier de stat în primăvara anului 2018 se realizează pe suprafaţa de 1.400 ha, din care regenerări naturale 630 ha şi împăduriri integrale 770 ha. Concomitent cu noile regenerări, se efectuează lucrări de completări curente pe o suprafaţă de 191 ha şi de refacerea plantaţilor calamitate pe o suprafaţă de un hectar. Cea mai mare suprafaţă împădurită este în zona Broşteni, unde s-au înregistrat cele mai multe doborâri de vânt. Necesarul de puieţi pentru campania de împăduriri din primăvara acestui an este de cinci milioane bucăţi, puieţii fiind produşi în cea mai mare parte în pepinierele proprii ale Direcţiei Silvice Suceava.

Suprafețele private administrate de RNP

Aşa cum am aflat de la ing. Strugariu Dorin, şeful Biroului regenerarea şi protecţia pădurilor, în baza contractelor de administrare încheiate cu alţi deţinători de păduri, Direcţia Silvică Suceava execută lucrări de regenerare pe o suprafaţă de 90 ha, suprafeţele cu cele mai mari cu lucrări de regenerare a pădurilor fiind pe raza ocoalelor silvice Broşteni, Dorna Candrenilor, Pojorâta, Iacobeni, Vatra Dornei, iar pe 20 ha urmează a fi realizate regenerări naturale. Tot în fondul forestier privat administrat de Direcţia Silvică Suceava se vor executa completări pe o suprafaţă de 58 ha.

Păduri neregenerate aparţinând persoanelor fizice

În suprafeţele neregenerate ce aparţin persoanelor fizice cu fond de conservare constituit conform Legii nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare, în primăvară sunt programate a se executa lucrări de regenerare pe aproximativ 100 ha.

Pentru împădurirea suprafeţelor ce aparţin persoanelor fizice cu contracte de servicii silvice, rolul Gărzii Forestiere Suceava este de a determina persoanele fizice care deţin suprafeţe pe care s-au executat tăieri în anii anteriori să le împădurească. Direcţia Silvică Suceava asigură puieţii necesari şi asistenţa tehnică pentru împădurirea suprafeţelor neregenerate din fond forestier pentru cei care au încheiat contracte de servicii silvice.

Luna plantării arborilor

În acţiunile şi manifestările ce vor avea loc în cadrul „Lunii plantării arborilor“ se implică atât Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva prin Direcţia Silvică Suceava, cât şi societatea civilă.

Scopul programului este de a reaminti şi sensibiliza omul obişnuit, dar şi factorii de decizie despre rolul pădurii și importanţa menţinerii echilibrului ecologic al mediului.

„O componentă importantă a activităţii de regenerare a pădurilor o reprezintă susţinerea din punct de vedere tehnic şi logistic a acţiunilor promovate de societatea civilă pentru dezvoltarea conştiinţei apărării, conservării şi dezvoltării pădurii, a respectului pentru pădure în societatea actuală.

În cadrul acestor acţiuni cu rol de conştientizare a valorii pădurilor în perioada inclusă în «Luna plantării arborilor» se desfăşoară plantări de puieţi forestieri în şantiere de împăduriri din fond forestier şi din afara acestuia, conferinţe pe teme ecologice, expoziţii pe teme specifice pădurii, concursuri profesionale, sponsorizări cu material forestier pentru plantat“, ne-a spus ing. Strugariu Dorin, şef birou regenerarea şi protecţia pădurilor.

La Direcţia Silvică Suceava se pregăteşte producţia anilor următori, puieţii folosiţi la împăduriri fiind produşi doar în pepinierile proprii. În solarii şi repicaje sunt puieţii pentru producţia anului viitor şi s-au realizat semănatul şi celelalte lucrări pentru producţia noilor puieţi.

„În această primăvară am început «Luna plantării arborilor» cu câteva acţiuni concrete legate de împădurire. De pe 10 aprilie împăduririle le facem cu firme specializate şi cu angajaţii noştri, însă în unele situaţii apelăm în scop educativ la elevi din şcoli, la studenţi şi la societatea civilă în cadrul parteneriatelor încheiate ca să înveţe şi ei cum se plantează un arbore.“ În fiecare an noi am început „Luna pădurii“ mai târziu faţă de alte judeţe, anul acesta plantarea arborilor fiind programată şi în prima decadă a lunii mai“, ne-a spus ing. George Celsie, purtător de cuvânt al Direcţiei Silvice Suceava.

Campanii de împădurire dedicate Centenarului Marii Uniri

În cadrul Programului Naţional pentru aniversarea centenarului „Pădurea centenar“, desfăşurat de Ministerul Apelor şi Pădurilor, iniţiativă constând în acţiuni de plantare a minimum 30 de puieţi la nivelul fiecărei localităţi pe raza căreia au fost ridicate monumente în cinstea militarilor căzuţi în Primul Război Mondial, angajaţii Gărzii Forestiere Suceava au plantat câteva sute de puieţi pe raza municipiului Rădăuţi, în preajma Monumentului eroilor români.

În cadrul proiectului „O sută de oameni, o sută de arbori, o sută de ani de la Marea Unire“, derulat de Ocolul Silvic Moldoviţa, o sută de elevi, silvicultori şi şefii Gărzii de Mediu Suceava, Agenţiei judeţene pentru Protecţia Mediului, Inspectoratului Şcolar, Prefecturii, Ocolului Silvic Moldoviţa, au plantat peste 100 de puieţi de brad în localitatea Argel. Şefa Gărzii de Mediu Suceava, Adriana Iordache, a precizat că acţiunea de împădurire de la Moldoviţa este cea mai reuşită campanie de acest fel la care a participat până acum, mai ales că deplasarea pe o distanţă de peste 12 km s-a făcut cu mocăniţa, un tren de epocă care circulă în scop turistic în zonă.

Arbori şi arbuşti pentru populaţie

Pe lângă necesarul de puieţi pentru regenerarea fondului forestier din această primăvară, Direcţia Silvică Suceava are şi un excedent de puieţi, după cum urmează: brad – 208 mii de bucăţi, pin silvestru – 15 mii de bucăţi, molid – 531 mii de bucăţi şi plop – 2,6 mii de bucăţi. Alături de arbori, Direcţia Silvică Suceava pune la dispoziţia celor interesaţi prin pepiniera de la Salcea şi o gamă variată de arbuşti ornamentali.

„Puieţii disponibili din speciile menţionate pot fi livraţi de la pepiniera de la Salcea persoanelor fizice şi juridice interesate astfel încât oricine să-şi permită să cumpere un exemplar de foioase, răşinoase, arbori sau arbuşti ornamentali pentru a extinde vegetaţia forestieră înfrumuseţând curtea, un teren viran și pentru a opri degradarea unui teren sau a realiza o perdea de protecţie la un teren agricol“, a precizat ing. George Celsie.

Silviu Buculei

1918 stejari marchează „Pădurea Centenar“ la Vaslui

În data de 17 aprilie 1918 a fost dat startul creării  „Pădurii Centenar“, acțiune care s-a desfășurat concomitent, atât în România, cât și în Republica Moldova. Astfel, pe teritoriul Ocolului Silvic Huși, din zona Dobrina pe o suprafață de 1,3 ha a fost plantat frasin, paltin, dar și lemn câinesc și cireș. Iar pe teritoriul Ocolului Silvic Bujor, întreprinderea silvică Hîncești-Silva (lângă punctul vamal Leușeni) pe o suprafață de 1,7 ha, a fost plantat plop și frasin. La acest eveniment au participat silvicultori din ambele state.

În cadrul evenimentului, au fost plantați 1918 puieți forestieri în România, în zona Dobrina-Huși, din județul Vaslui, și 1918 de puieți forestieri în Republica Moldova, în apropiere de localitatea Leușeni din raionul Hîncești: „Această acțiune se desfășoară în tandem cu colegii noștri de la Agenția  „Moldsilva“ din Republica Moldova. Exact în acest moment încep lucrările de plantare la un șantier de împăduriri pe zona Leușeni din Republica Moldova. Noi le considerăm păduri surori, dedicate Marii Uniri. Un grup format din cinci silvicultori din Republica Moldova sunt astăzi alături de noi pentru a planta la „Pădurea Centenar“, iar o echipă de silviculturi români sunt deja peste Prut la șantierul din Leușeni și plantează“, a precizat în deschiderea evenimentului Dragoș Ciprian Pahonțu, director general Romsilva.

Pădurea: bogăția națională a copiilor și nepoților noștri

plantari3 Ocolul Silvic Husi

La acțiunea de plantare a pădurii memoriale a participat și ministrul Apelor și Pădurilor, Ion Deneș, care se declară mulțumit de inițiativă: „Mă bucur că astăzi aici, împreună cu dumneavoastră participăm la această acțiune care este prima acțiune din „Anul Centenar“, pe care o facem la nivelul Regiei Naționale a Pădurilor împreună cu Ministerul Apelor și Pădurilor. Evenimentul de astăzi face parte dintr-o serie de acțiuni pe care noi le avem în acest an, și pentru că este prima acțiune a noastră este cea mai încărcată de emoții; de emoții pentru că noi, cei de vârstă medie împreună cu cei de vârsta a treia, cu experiență, alături de cei tineri, participăm la un semn de recunoaștere a sacrificiului pe care l-au făcut strămoșii noștri, cei care au avut un ideal în viață, respectiv idealul de a reuși, ca toți cei care vorbesc aceeași limbă să fie uniți într-o singură țară, numită România. Acest lucru știți foarte bine că s-a întâmplat acum 100 de ani, în 1918 și a început în 27 martie 1918, când Basarabia a hotărât să se unească cu Regatul României. Eu vin dintr-o zonă pe care o știți toți, respectiv regiunea Transilvania, unde înțelegem atât de bine acest act extraordinar de unire într-o singură țară a tuturor celor care sunt vorbitori sau au fost vorbitori de limba română. Să nu uităm asta... și voi tinerilor când veți trece pe acest drum și veți vedea această pădure, pe care noi o să o plantăm astăzi, acești 1918 puieți de stejari, și veți trece și dincolo și veți vedea ceilalți 1918 puieți, tot stejari să vă aduceți aminte că, atât cei de dincoace de Prut, cât și cei de dincolo de Prut suntem frați vorbitori a aceeași limbi. Acest lucru cred că este important și să nu-l uităm niciodată, și mai mult de atât, acest „An Centenar“ să-l marcăm așa cum se cuvine! Acest tip de activitate aduce o plus valoare fiecăruia dintre noi la bogăția națională, pentru că pădurea așa cum știți este una dintre resursele foarte importante pe care le are România, iar aceste resurse dacă știm să le valorificăm, vor beneficia de ele, atât copii, cât și nepoții noștri. Avem datoria sfântă să avem grijă de această bogăție.“

… să trecem Prutul ca frații

plantari1 Ocolul Silvic Husi

Acest eveniment întărește totodată relațiile tradiționale și profesionale și contribuie la dezvoltarea unui bogat schimb de experiență prin care beneficiar trebuie să fie pădurea în contextul schimbărilor climatice: „Suntem prezenți la un eveniment foarte important pentru ambele părți. Eu cred că acțiunea de astăzi va avea ca urmare lucruri mult mai frumoase decât cele pe care le facem astăzi! Să crească stejarii care îi plantăm astăzi, aici și la noi peste Prut, în Basarabia, să fie de bun augur și să trecem Prutul ca frații, ca un neam comun  ... și să ne fie de bine!“, a precizat Nicolae Munteanu, inginer-șef silvic Moldsilva, Republica Moldova.

Prefectul vasluian Eduard-Andrei Popică a plantat și el un stejar, în amintirea unirii de acum 100 de ani: „Astfel de evenimente ar trebui să fie mai dese în județul Vaslui, cât și în toată țara, având în vedere mediul care ne înconjoară și felul în care au fost afectate pădurile, cel puțin în ultimii ani. Salut acest eveniment și ne bucurăm de vizita invitațiilor noștri. Este păcat că, astfel de evenimente nu se organizează mai des, dar cu promisiunea către dumneavoastră că vom reorganiza asemenea acțiuni.“

Acțiuni cu prilejul Centenarului Marii Unirii

plantari4 Ocolul Silvic Husi

Evenimentul, organizat de Ministerul Apelor și Pădurilor din România, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului din Republica Moldova, Regia Națională-Romsilva și Agenția „Moldsilva“ din Republica Moldova, se înscrie în seria de acțiuni prin care este marcat Centenarul Unirii din 1918.

Centenarul Marii Uniri din 1918 va fi marcat de Regia Națională a Pădurilor-Romsilva prin mai multe evenimente în acest an. Astfel, la punctul de întâlnire a celor trei provincii istorice va fi ridicat „Punctul Frăției Neamului Românesc“, un observator deschis publicului larg, iar în toamnă va fi inaugurat la Muzeul Cinegetic al Carpaților „Posada“ expoziția jubiliară „100 de ani de Silvicultură în România“.

Acțiunea de plantare coincide cu „Luna Plantării Arborilor“, în care se desfășoară campania de împăduriri de primăvară. În cursul campaniei de împăduriri de primăvară, Regia Națională a Pădurilor- Romsilva va planta 24,8 milioane de puieți forestieri, regenerând astfel 9.383 de hectare păduri aflate în proprietatea publică a statului. În ultimii  27 de ani, Romsilva a regenerat peste 540.000 de hectare, păduri proprietate publică a statului.

Beatrice Alexandra MODIGA

Tăierile ilegale în pădurile de stat administrate de Romsilva se mențin la un nivel scăzut

Volumul tăierilor ilegale în fondul forestier de stat, administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, s-a menținut anul trecut la același nivel scăzut, fiind înregistrați 47.713 metri cubi de lemn tăiați ilegal, un volum comparabil cu anul 2016, când s-au constatat 47.788 de metri cubi proveniți din tăieri ilegale. În anul 2015, volumul tăierilor ilegale a fost de 57.080 de metri cubi.

Angajații Romsilva au efectuat anul trecut, în total, 91.742 de controale la circulația materialului lemnos, din care 21.287 de controale împreună cu Poliția Română, fiind constatate 1.546 de infracțiuni silvice și 12.197 de contravenții silvice, valoarea cumulată a amenzilor ridicându-se la 26.052.675 de lei. De asemenea, au fost confiscați 21.685 de metri cubi și 5.903 de pomi de Crăciun.

În județul Maramureș a fost înregistrat cel mai mare volum al tăierilor ilegale, de 8.319 metri cubi, urmat de județele Mureș, cu 3.230 de metri cubi, Suceava, cu 2.393 metri cubi, Hunedoara, cu 2.964 de metri cubi și Caraș-Severin, cu 2.592 de metri cubi.

Valoarea pagubelor provocate de tăierile ilegale și pășunatul abuziv se ridică la 13.441.722  de lei.

De asemenea, pe parcursul anului trecut, personalul Romsilva a efectuat 358 de controale la instalațiile de debitat, fiind constatate 74 de contravenții silvice. În urma acestor controale au fost aplicate amenzi în valoare de 492.000 de lei și au fost confiscați 4.380 de metri cubi de lemn.

În urma intensificării acțiunilor de control, numărul agresiunilor asupra personalului silvic care asigură paza pădurilor s-a dublat anul trecut, fiind înregistrate 40 de agresiuni, față de 22, în anul 2016.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează o suprafață de 3,14 milioane de hectare fond forestier proprietate publică a statului și, pe baze contractuale, aproximativ 1 milion de hectare fond forestier al unor unități administrative sau aflat în proprietate privată.

Alte peste 2.000 de hectare de păduri administrate de Romsilva introduse în catalogul național al pădurilor virgine și cvasivirgine

Alte peste două mii de hectare de păduri de stat administrate de Romsilva au fost introduse recent în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine, în urma unei colaborări între organizația de mediu WWF România și Regia Națională a Pădurilor – Romsilva.

Cele 2.077,16 hectare păduri aflate în proprietatea statului au fost identificate în județul Gorj, pe raza Parcului Național Domogled – Valea Cernei, în opt trupuri de pădure din administrarea Ocolului Silvic Baia de Aramă.

Introducerea acestor păduri în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine exclude orice lucrare silvică sau altă intervenție umană, suprafețele de pădure fiind supuse regimului de protecție integrală.

Până în prezent, în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine au fost introduse 20.373,92 de hectare păduri ce se încadrează în categoriile funcționale păduri virgine și cvasivirgine, din acestea 17.172,76 hectare, adică 84,2%, fiind păduri aflate în proprietatea statului și administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva.

Procesul de identificare și includere a suprafețelor în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine este continuu, în fiecare an fiind analizate sute de mii de hectare de fond forestier aflat în proprietatea publică a statului.

Anul trecut, Romsilva și Ministerul Apelor și Pădurilor, în colaborare cu organizațiile WWF România și Greenpeace România, au introdus 24.679,4 hectare de păduri virgine și seculare de fag în Patrimoniul Mondial Natural al UNESCO, din acestea, 24.341,3 de hectare fiind în proprietatea publică a statului și administrate de Romsilva.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare fond forestier proprietate publică a  statului și 22 de parcuri naționale și naturale, cu o suprafață totală de 852.820 de hectare, 582.785 fiind păduri, din care 174.065 de hectare se află în zone de protecție strictă sau intergrală. Zonele de protecție strictă sau integrală au fost extinse la propunerea specialiștilor Romsilva, în ultimii trei ani, cu aproximativ 20.000 de hectare.

2018 aduce lemne de foc mai ieftine, dar și mistreți radioactivi

Anul 2018 va aduce celor peste jumătate dintre familiile din România care încă se încălzesc cu lemne prețuri mai bune. Cel puțin așa se arată acum, la început de an, potrivit noilor reglementări în domeniu. Dar noile norme aplicabile în domeniul silvic nu se referă doar la modul de exploatare a masei lemnoase, ci și la multe alte aspecte legate de gestionarea pădurilor. Noul Cod Silvic schimbă și el multe lucruri. Din acest motiv, activitatea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva se va desfășura sub semnul unor noi provocări în acest an.

Meseria de pădurar, din ce în ce mai periculoasă

Una dintre cele mai noi provocări cu care pădurarii se vor confrunta pare să fie cea a animalelor radioactive. Nu, nu este nicio glumă de prost gust și nici vreo găselniță a unei imaginații înfierbântate. La sfârșitul lunii decembrie, în județul Suceava a fost împușcat un mistreț a cărui carne depășea nivelul maxim admis de radioactivitate. „Este pentru prima oară când ne confruntăm cu o asemenea situație“, a arătat dl Dragoș Ciprian Pahonțu, directorul general al regiei. Animalul, împușcat pe un fond de vânătoare aflat la aproximativ 10 km de granița cu Ucraina, era infestat cu izotopii Cesiu 137 și 134. Conform specialiștilor, acești izotopi sunt specifici emisiilor pro­venite de la centrala nucleară de la Cernobâl.

„Fiecărui mistreț vânat i se face testarea pentru trichină și pentru pestă porcină africană, iar lotizat se face și testarea de radioactivitate“, a mai explicat dl Pahonțu. În orice caz, consumul cărnii radioactive constituie un risc pentru sănătate. Așadar, vânătorii din zonă sunt sfătuiți ca pe viitor să fie atenți și la radioactivitatea prăzii.

O altă concluzie, la sfârșitul anului 2017, este aceea că meseria de pădurar a devenit mult mai periculoasă. Dacă în anul 2016 numărul agresiunilor înregistrate asupra personalului silvic s-a ridicat la 22 de cazuri, în anul trecut a urcat la 37. Pe lângă aceasta, și modul în care aceste agresiuni au fost comise face să crească nivelul de îngrijorare. În ultimul an au fost situații în care braconierii sau hoții de lemne au tras cu armele, în mod deliberat, asupra pădurarilor care i-au surprins. Într-un alt caz, petrecut în județul Dolj, hoții de lemne l-au călcat cu mașina, în mod voit, pe pădurarul care încerca să-i oprească.

Și încă alte provocări...

Nici grija oamenilor față de pădure nu arată să fi crescut. Numărul incendiilor a crescut cu 240%. În primele nouă luni din 2017, în total 1.413 hectare de pădure, din care 1.311 de litieră și 101,8 suprafețe recent regenerate, au căzut pradă flăcărilor. 75.240 de puieți plantați recent, în valoare de 84.800 lei, au ars în urma neglijențelor criminale. Cele mai multe incendii au fost provocate de focurile nesupravegheate din apropierea pădurilor, iar propagarea lor a fost favorizată și de vremea secetoasă.

La aceste aspecte ar mai fi de adăugat că 2017 este al doilea an la rând când, în urma unei Ordonanțe de Guvern, 90% din profitul realizat de Regie a mers direct la Bugetul de Stat. „O astfel de măsură este suportabilă pe termen scurt, un an sau doi. Dar pe termen mediu face imposibilă realizarea de investiții și conduce la rezultate nedorite“, a comentat, succint, dar cuprinzător, consecințele unei astfel de politici asupra Romsilva dl Pahonțu. De notat că, în conformitate cu legislația în vigoare, jumătate din profitul realizat trebuie să rămână la dispoziția regiei.

O altă sarcină rezultă din prevederile noului Cod Silvic. Romsilva va trebui să preia în pază pădurile ce vor fi identificate ca neadministrate de proprietarii lor de drept. Ca urmare, în jur de 800.000 de parcele de păduri vor trebui păzite suplimentar de pădurarii regiei. În noile condiții, despre care am vorbit mai sus, nu este o sarcină ușoară...

În 2018, de patru ori mai mult lemn de foc livrat direct

În anul 2017, cantitatea de lemne de foc livrată direct către populație de Regia Națională a Pădurilor s-a ridicat la peste un milion de metri cubi. Prețul mediu a fost unul social, de aproximativ 150 lei/m.c.

Această cantitate a reprezentat doar 15% din volumul de masă lemnoasă pusă pe piață de Romsilva. Doar atât i-a fost permis regiei să exploateze în regim propriu, restul fiind oferit, prin licitații publice, firmelor autori­zate care exploatează și comercializează masa lemnoasă, inclusiv lemne de foc.

De asemenea, Romsilva a realizat un inventar al comunităților dependente de lemnele de foc din pădurile de stat și a încheiat, în primele nouă luni, 1.151 de parteneriate cu autoritățile locale, beneficiare fiind 1.945 de comunități locale. În cadrul acestor parteneriate, au fost livrate 302.021 de metri cubi lemne de foc până la finalul anului, la prețuri accesibile.

În urma modificărilor legislative recente, generate de înlocuirea HG 617/2016 cu HG 715/2017, în 2018 Regia Națională a Pădurilor – Romsilva va putea exploata în regie proprie aproximativ 40% din volumul de masă lemnoasă, însemnând și o majorare a volumului de lemn de foc livrat populației, la prețuri accesibile. Practic, conform declarațiilor directorului general Dragoș Ciprian Pahonțu, cantitatea va atinge cifra de patru milioane metri cubi. Trei milioane vor proveni din activități de îngrijire, iar un milion vor rezulta în urma sortărilor masei lemnoase recoltate. Menționăm că prin lemn de foc se înțelege lemnul de lucru cu un diametru de maximum 24 cm.

Totuși, este important de știut că Romsilva nu dispune de mijloace de transport adecvate. Prin urmare, cei care doresc să achiziționeze lemne de foc de la regie vor trebui să își asigure transportul de la punctele de exploatare la domiciliu. Acest lucru se dovedește a fi costisitor și, de multe ori, greu de realizat, mai ales pentru cei care locuiesc în zonele de câmpie, departe de punctele de exploatare.

Cererea de rășinoase, în creștere

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva are pentru anul 2018 un program de recoltare de 9,98 milioane de metri cubi. Licitația principală organizată în acest scop în luna decembrie 2017, prin direcțiile silvice, în ultima lună, a reprezentat un succes, consideră conducerea regiei. Au fost adjudecate 90,77% din volumul total de masă lemnoasă oferit la licitație, adică 3 milioane de metri cubi, din totalul de 3,3 milioane metri cubi oferiți.

În cadrul licitației principale a fost oferit un volum de aproximativ 34% din masa lemnoasă ce urmează a fi recoltată, urmând ca pe parcursul anului 2018 să fie organizate alte licitații publice pentru adjudecarea masei lemnoase din pădurile de stat administrate de Romsilva.

La licitațiile publice participă numai firmele autorizate. „Până nu demult aveam de a face cu firme care se ocupau, de fapt, cu revânzarea. Acum am lucrat cu firme care se ocupă, într-adevăr, cu prestarea de servicii“, a ținut să precizeze dl Pahonțu.

Din lemnul oferit la adjudecare, aproape 790 de mii de metri cubi au fost rășinoase, aproape 1,49 milioane de metri cubi din specia fag, 300 de mii de metri cubi stejar, 362,5 mii metri cubi diverse specii tari și 518,6 mii metri cubi din diverse specii moi.

Prețul mediu de pornire a fost de 180,26 de lei pe metru cub, iar prețul mediu de adjudecare a fost cu 43% mai mare, adică 258,75 de lei pe metru cub. În medie, metrul cub de rășinoase a fost adjudecat cu 317,05 lei, metrul cub de fag cu 238,5 lei, iar metrul cub de stejar cu 388,06 lei, creșterile de prețuri, în urma licitațiilor publice, fiind de 52% la rășinoase, 43% la stejar și 41% la fag.

De notat că aceste prețuri se situează la nivelul prețurilor medii europene. O altă anomalie înregistrată anul acesta este prețul mare al lemnului de rășinoase, în comparație cu cel al altor specii. „În ultima perioadă a existat o cerere foarte mare pentru această categorie, ceea ce a dus la o creștere oarecum artificială a acestui preț“, a mai explicat directorul general al regiei.

Venituri mai mari, cu exploatări mai puține

În administrarea Regiei Naționale a Pădurilor se află și 26.000 km de drumuri. În ultimul an, peste 6.000 de kilometri au fost construiți de la zero sau reabilitați. Pentru acestea au fost realizate investiții totale de 163,8 milioane lei, dintre care 88,8 milioane au provenit din fondul de accesibilizare, iar 75 de milioane de lei din fonduri proprii.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a încheiat anul 2017 cu o cifră de afaceri mai mare cu 15% și cu venituri cu 9% mai mari decât datele planificate. Profitul brut de 284,3 milioane de lei a înregistrat o creștere de 67% față de cifra prognozată, adică 170 de milioane de lei. Și cifra de afaceri a înregistrat o creștere de 15% față de cifrele prognozate, astfel încât Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a încheiat anul cu o cifră de afaceri de 1.853.642.000 de lei.

La capitolul vești bune este de bifat și faptul că, față de un program prognozat de recoltare a masei lemnoase de 9,56 milioane de metri cubi, la finalul anului s-au recoltat doar 9,37 milioane de metri cubi, adică 98% din program, rămâ­nând nerecoltați 185 de mii de metri cubi.

Zile mai bune pentru pădurile românești

În afară de aceasta, în 2017 Romsilva a plantat, în cadrul campaniilor de împădurire, peste 33 de milioane de puieți forestieri, regenerând o suprafață totală de 15.451 de hectare de păduri. Dintre acestea, 9.462 de hectare sunt regenerări naturale și 5.989 de hectare regenerări artificiale, prin împăduriri.

Regia a identificat în ultimul an și a propus pentru a fi incluse în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine 3840,4 hectare de păduri de stat, care se adaugă celor 9.983 de hectare deja înscrise.

Din acestea, 2.996,38 de hectare sunt păduri virgine și 844 de hectare păduri cvasivirgine.

Alte 24.341,3 hectare valoroase de fag din pădurile de stat au fost incluse în Lista Patrimoniului Mondial Natural al UNESCO, într-un demers comun cu Ministerul Apelor și Pădurilor și organizațiile de mediu WWF România și Greenpeace România.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naturale, cu o suprafață cumulată de aproape 850 de mii de hectare, din care 580 de mii sunt păduri. Din acestea, aproape 175 de mii de hectare de pădure sunt incluse în zone de protecție strictă sau integrală. Suprafața cuprinsă în zonele de protecție a crescut cu peste 2.200 de hectare în 2017, Romsilva depunând eforturi pentru creșterea zonelor de nonintervenție în parcurile naționale și naturale.

La ora actuală, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare fond forestier aflat în proprietatea publică a statului, adică aproximativ 47% din totalul fondului forestier național.

Alexandru GRIGORIEV

Romsilva anunță o scădere a numărului de pomi de Crăciun tăiați ilegal în 2017

Numărul pomilor de Crăciun tăiați ilegal a scăzut puternic anul trecut, în urma intensificării controalelor efectuate în ultimele două luni ale anului de personalul Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, cu sprijinul polițiștilor și angajaților Gărzii Forestiere.

Astfel, în perioada 15 noiembrie – 31 decembrie 2017 au fost confiscați 6.003 pomi de Crăciun tăiați ilegal, în scădere cu 42% față de anul 2016, când în aceeași perioadă au fost confiscați 10.324 de pomi de Crăciun.

Valoarea pomilor de Crăciun confiscați în ultimele două luni ale anului trecut se ridică la 136.377 de lei.

La acțiunile de control au participat, în total, 12.965 de angajați ai Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva și 4.391 de polițiști, angajați ai Gărzii Forestiere și ai Gărzii de Mediu. Au fost efectuate 8.820 de controale în fondul forestier, 3.066 pe drumurile publice și 226 de controale în piețe și oboare. În urma acestor controale, au fost constatate 133 de infracțiuni și au fost aplicate 987 de contravenții, valoarea totală a amenzilor depășind 2 milioane de lei.

Cei mai mulți pomi de Crăciun, 679, au fost confiscați în județul Bihor. În județul Alba au fost confiscați 639 de pomi de Crăciun tăiați ilegal, în județul Arad 578, în județul Suceava 563, în județul Neamț 474 și în județul Timiș 427.   

Romsilva a dat startul campaniei de împăduriri de toamnă

Campania de împăduriri de toamnă a fost marcată oficial, joi, la Ocolul Silvic Brănești din cadrul Direcției Silvice Ilfov, la eveniment participând domnul Dragoș Ciprian Pahonțu, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, domnul Cezar Răduță, director al Direcției Silvice Ilfov, colegi silvicultori, elevi și cadre didactice ale Colegiului Silvic ”Theodor Pietraru” din Brănești.

Pentru campania de împăduriri de toamnă, Romsilva a planificat plantarea a    4,1 milioane de puieți forestieri, urmând să fie regenerate 2.537 de hectare fond forestier de stat, din care 1.340 de hectare regenerări naturale și 1.233 de hectare prin împăduriri. De asemenea, sunt prevăzute completări curente în plantații pe o suprafață de 207 de hectare și lucrări de refacere a plantațiilor pe alte 141 de hectare.

Programul anual de regenerare a pădurilor de stat administrate de Romsilva, prevedere împăduriri pe o suprafață de 14.252 de hectare, din care 8.721 de hectare prin regenerări naturale și 5.531 de hectare prin împăduriri, completări curente în plantații pe 2.589 de hectare și lucrări de refacere a plantațiilor afectate de calamități pe alte 306 hectare.

IMPADURIRE TOAMNA 3 1

În campania de împăduriri de primăvară, Romsilva a regenerat 12.100 de hectare, adică 84,9% din programul anual, 7.629 de hectare fiind regenerate natural, iar 4.471 de hectare au fost împădurite. În campania de primăvară au fost plantați 28,9 miioane de puieți, valoarea investițiilor în regenerarea pădurilor de stat ridicându-se la 70,3 milioane de lei.

În ultimii 26 de ani, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a regenerat natural sau artificial peste 540.000 de hectare păduri de stat. Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare păduri de stat, aproximativ 47% din totalul fondului forestier național.

Mii de hectare de pădure afectate de fenomenele meteorologice extreme din ultima săptămână

Fenomenele meteorologice extreme înregistrate, în ultimele zile, în mai multe județe din vestul țării, au produs pagube semnificative în pădurile proprietatea publică a statului, administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva.

Astfel, din primele date provizorii centralizate, a rezultat un volum cumulat al arborilor rupți sau doborâți de aproximativ 460.000 de metri cubi, din care 246.000 de metri cubi sunt doborâturi în masă, adică întreaga suprafață de pădure a fost afectată. La un volum mediu de 300 de metri cubi la hectar, specialiștii Romsilva estimează că peste 700 de hectare de pădure au fost doborâte complet.

Datele sunt provizorii, având în vedere că inventarierea arborilor afectați este îngreunată de blocarea căilor de acces.

Cele mai mari pagube au fost înregistrate la Direcția Silvică Bihor, cu aproximativ 200.000 de metri cubi, Direcția Silvică Arad, cu 85.000 de metri cubi și Direcția Silvică Maramureș, cu 70.000 de metri cubi.

Echipe ale Romsilva acționează în continuare pentru deblocarea căilor de acces și inventarierea arborilor doborâți.

Conform normelor silvice, suprafețele vor fi refăcute de silvicultori, în cazul doborâturilor în masă, unde distrugerile sunt complete, după obținerea aprobărilor legale și după evacuarea lemnului afectat, terenul fiind reîmpădurit în cel mult doi ani.

Reamintim că în primul semestru al acestui an, în urma fenomenelor meteorologice extreme au fost afectate alte 82.750,79 de hectare aflate în proprietatea publică a statului, administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva. Din acestea, 136,4 hectare au fost doborâturi în masă.

Anul trecut, fenomenele meteorologice extreme au afectat, în total, în pădurile de stat administrate de Romsilva, o suprafață cumulată de 204.687 de hectare, volumul total de produse accidentale fiind de 1.347,8 mii metri cubi.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare de pădure aflate în proprietatea publică a statului și asigură servicii silvice, pe baze contractuale, pentru încă un milion de hectare aflat în proprietatea unităților administrative sau în cea privată.

Sursa: RNP-Romsilva

Romsilva a identificat alte aproape patru mii de hectare de păduri virgine și cvasivirgine

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a identificat în primul semestru al anului alte 3.840,46 de hectare de păduri virgine și cvasivirgine, solicitând deja introducerea acestor suprafețe de pădure, aflate în proprietatea publică a statului, în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine, conform Ordinului de Ministru 2525/2016.

Din acestea, 2.996,38 de hectare sunt păduri virgine și 844,08 hectare păduri cvasivirgine.

Specialiștii Romsilva au identificat 1.757,71 hectare la Ocolul Silvic Arpașu din județul Sibiu, 1.063 de hectare la Ocolului Silvic Strâmbu Băiuți din județul Maramureș și 175,67 de hectare la Ocolul Silvic Tarnița din județul Mehedinți, toate încadrându-se în categoria funcțională păduri virgine.

În județul Maramureș au fost identificate, în total, 633,21 hectare păduri de stat care se încadrează în categoria funcțională păduri cvasivirgine, pe raza ocoalelor silvice Groșii Țibleșului, Mara și Strâmbu Băiuți. Au mai fost identificate și alte păduri cvasivirgine în județul Caraș-Severin, 58,33 hectare la Ocolul Silvic Berzeasca, în județul Hunedoara, 87,41 hectare pe raza Ocolului Silvic Geoagiu, și în județul Neamț, 65,13 hectare la Ocolul Silvic Pipirig.

Procesul de identificare și includere a suprafețelor în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine continuă, anual, specialiștii Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva analizând peste 300 de mii de hectare fond forestier aflat în proprietatea publică a statului.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a inclus deja, anul trecut, 9.983 de hectare în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine.

Recent, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, Ministerul Apelor și Pădurilor, împreună cu organizațiile WWF România și Greenpeace România au reușit introducerea a 24.679,4 hectare de păduri virgine și seculare de fag în Patrimoniul Mondial Natural al UNESCO, din acestea, 24.341,3 de hectare fiind în proprietatea publică a statului și administrate de Romsilva.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare fond forestier proprietate publică a statului și 22 de parcuri naționale și naturale.

Sursa: Romsilva

Modificarea Codului Silvic dă bătăi de cap și RNP-ului

În Parlamentul României se află în dezbatere și modificarea Codului Silvic. Acest subiect a generat și continuă să genereze numeroase și înfocate controverse. Acestea sunt cu atât mai aprinse cu cât modificarea Codului Silvic urmează unor alte acte normative care au redus drastic sancțiunile aplicate pentru tăierea ilegală a copacilor din pădure. În acest context există temeri că modificarea Codului Silvic în sensul despre care se vorbește în Parlament ar conduce la un adevărat haos și ar declanșa un jaf la scară națională a pădurilor.

Un punct de vedere a două federații ale forestierilor din Bucovina am prezentat în numerele trecute. Am considerat necesar să avem și un punct de vedere al Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva. Această regie administrează aproximativ jumătate din pădurile României. Iată, așadar, ce crede despre această modificare legislativă conducerea Romsilva:

„Unele dintre propunerile respective, în forma actuală, ar avea impact direct asupra Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, prin majorarea la 65% a volumului de masă lemnoasă recoltată de unitățile regiei și prin implicarea unităților administrativ-teritoriale în centralizarea solicitărilor de lemn de foc destinate populației.

În fondul forestier administrat de Regia Națională a Pădurilor, volumul de lemn din categoria produselor accidentale, de igienă și cel rezultat din lucrările de îngrijire a arboretelor tinere reprezintă circa 45% din volumul recoltat anual, iar dacă se adaugă și volumul care poate fi tras la sorți, de maximum 20% din volumul anual, conform Regulamentului în vigoare, s-ar ajunge la 65%, care trebuie recoltat prin resurse proprii sau prin prestări servicii.

Spre exemplu, anul trecut, la nivelul Regiei, din volumul total de masă lemnoasă, a fost pus în circuitul economic 17% în regie proprie și 5% prin prestări servicii. Considerăm că această reglementare nu trebuie să fie imperativă, lăsând Regiei Naționale a pădurilor – Romsilva opțiunea modului de exploatare, în funcție de posibilitățile reale de exploatare.

În privința implicării unităților administrativ-teritoriale în centralizarea solicitărilor de lemn de foc pentru populație, menționăm că Regia a realizat deja un inventar al comunităților locale dependente de lemnul de foc recoltat de Regie, urmând ca ele să beneficieze cu prioritate de această resursă.

Menționăm că unitățile Regiei pot acoperi doar parțial necesarul de lemn de foc în unele zone ale țării, acolo unde pădurile au fost retrocedate foștilor proprietari. RNP administrează la această dată 3.145.703 ha fond forestier proprietate publică a statului, ceea ce reprezintă 49% din fondul forestier național.“

Una dintre principalele modificări ale Codului Silvic este creșterea cantității de lemn de foc ce ar urma să se recolteze anual la nouă milioane metri cubi, în condițiile în care, până acum, anual s-au valorificat în jur de cinci milioane m.c.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 12, 16-30 iunie 2017 – pag. 40

Forestierii bucovineni avertizează: „Piața lemnului va fi iremediabil bulversată!“

Recent, mai mulți parlamentari au solicitat modificarea Codului Silvic. Inițiativa lor a stârnit reacții puternice din partea unor asociații ale forestierilor. Într-un document comun depus la Senat, Asociația Forestierilor „Valea Someșului“ și Asociația Forestierilor „Bucovina“ atrag atenția asupra gravității implicațiilor acestor modificări. În plus, ceea ce este o dovadă de normalitate, chiar dacă o normalitate mai rar întâlnită în România, propun și soluții alternative.

În continuare prezentăm cele mai importante părți din document:

„Constatăm cu regret că propunerile de modificare a Codului Silvic înregistrate la Senat de un grup de parlamentari PSD vor bulversa ireversibil piața lemnului, vor duce la distrugerea capitalului privat din sectorul de exploatare și industrializare a lemnului și vor scumpi lemnul de foc pentru marea majoritate a populației.

Așa cum reiese din motivarea propunerii legislative de modificare a Codului Silvic, necesarul de lemn de foc ar fi de cca 18 milioane mc, în condițiile în care, conform EUROSTAT, anual s-a valorificat ca lemn de foc un volum de cca 5 milioane mc. Cum motivează specialiștii care au redactat textul diferența de 13 milioane mc? Cum vor reuși angajații RNP să sporească volumul de lemn de foc legal recoltat, în condițiile în care volumul ce poate fi recoltat legal din proprietatea publică a statului este de cca 9 milioane mc, din acest volum lemnul de foc reprezentând cca 4 milioane mc?

Cantitatea de lemn de foc recoltată legal este aceiași, indiferent de cine o valorifică.

Am susținut și susținem valorificarea lemnului din pădurile proprietatea publică a statului prin agenți economici pentru a permite competitivitatea, dezvoltarea comunităților locale, dezvoltarea mediului de afaceri și a capitalului românesc.

După 27 de ani de economie de piață este obligatorie valorificarea lemnului în condițiile eficienței economice și, dacă ne referim la lemnul de foc, este obligatorie asigurarea necesarului potrivit nevoilor consumatorului – livrat la domiciliul acestuia, despicat, uscat, paletizat. Utilizând această resursă, am creat un serviciu la îndemâna populației care creează locuri de muncă și aduce taxe și impozite bugetului de stat.

Sub masca populistă a asigurării lemnului de foc pentru populație, un grup de foști angajați ai RNP, acum parlamentari, au strecurat în proiectul de modificare a Codului Silvic prevederi ce contrazic principiile concurenței și liberul acces la resursa de masă lemnoasă.

Prin aceste modificări se forțează facilitarea accesului operatorului economic RNP la peste 70% din volumul de masă lemnoasă din proprietatea publică a statului de care va profita discreționar, pe alese, evitând valorificarea acestuia prin licitație publică, instituindu-se monopolul de stat pe piața lemnului de foc, precum și pe piața lemnului de lucru subțire.

Este inacceptabilă propunerea de la punctul prin care se urmărește vânzarea directă a lemnului rămas nevalorificat, evitându-se astfel concurența unei licitații publice.

Adoptarea acestor măsuri va duce la crearea unei noi clase de privilegiați care vor avea acces, pe bază de recomandare, la lemnul oferit de stat.

Asigurarea lemnului de foc pentru populație este reglementată de Ordinul 413/2001, iar art. 6 (2) prioritizează asigurarea lemnului de foc către «invalizi, bătrâni, familii sărace cu situații deosebite, creșe, grădinițe, case de copii…», suprareglementarea acestui serviciu prin Codul silvic fiind nejustificată.

Considerăm că aprovizionarea cu lemn de foc va fi mult mai dificilă în special în zonele din sudul țării, unde suprafața fondului forestier nu poate acoperi necesarul de lemn de foc, iar agenții economici din centrul și nordul țării nu vor mai dispune de volumele necesare pentru a aproviziona și această regiune.

Pentru rezolvarea problemei lemnului de foc propunem:

1. Eliminarea TVA la vânzarea lemnului de foc către persoane fizice. Măsura va reduce prețul lemnului, dar în același timp va elimina și evaziunea de pe acest segment de piață.

2. Adoptarea Legii biomasei prin care să fie valorificate resursele lemnoase provenite din resturi de exploatare, vârfuri, crengi, din vegetația aflată în afara fondului forestier, a resturilor provenite din agricultură (paie, coceni, resturi).

3. Facilități și sprijin din partea Statului pentru realizarea lucrărilor de izolare termică a clădirilor și utilizarea instalațiilor solare pentru asigurarea apei calde menajare.

4. UAT-urile prin intermediul serviciilor sociale specializate să identifice persoanele nevoiașe și, în baza unui estimat, să lanseze proceduri publice de achiziție a lemnului de foc pe care să îl pună la dispoziția acestora.“

Precizăm că cele două asociații reunesc peste 700 de firme ce dețin atestate de exploatare eliberate de Ministerul Apelor și Pădurilor și, împreună, pot exploata și comercializa un volum de cca două milioane mc masă lemnoasă anual.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 10, 16-31 mai 2017 – pag. 46-47

Au scăzut tăierile ilegale de pădure

Tăierile ilegale în fondul forestier de stat administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva înregistrează noi scăderi, volumul acestora fiind cu 20,86% mai mic în primul trimestru al anului, în comparație cu perioada similară a anului trecut.

Astfel, în primele trei luni ale acestui an s-a înregistrat un volum al tăierilor ilegale de 8.533 metri cubi, față de 10.782 metri cubi în primul trimestru din 2016. Prejudiciul provocat de tăierile ilegale este, de asemenea, în scădere, la 2,27 milioane de lei, față de 3,2 milioane de lei în primul trimestru al anului trecut.

Angajații Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva au efectuat în primul trimestru al acestui an 23.190 de controale privind circulația materialului lemnos, din care 5.274 în comun cu organele de poliție, fiind constatate 335 de infracțiuni silvice și 4.638 de contravenții silvice. În urma acestor controale, au fost aplicate amenzi cu o valoare totală de 9,8 milioane de lei și s-au confiscat 4.790 de metri cubi de material lemnos.

Și în fondul forestier privat administrat de Romsilva, volumul tăierilor ilegale s-a diminuat în primele trei luni ale anului cu 20,14%, înregistrându-se 4.408 metri cubi tăiați ilegal.

Datele centralizate în primul trimestru al anului confirmă tendința descrescătoare a tăierilor ilegale în fondul forestier de stat, pe fondul intensificării controalelor angajaților Romsilva, anul trecut înregistrându-se o scădere semnificativă, de 16,27%, adică un volum total de 47.788 de metri cubi.

În schimb, au crescut de patru ori agresiunile îndreptate împotriva personalului silvic, în primele trei luni fiind înregistrate 12 cazuri de agresiune, față de 3, în perioada similară a anului trecut.

Sursa – RNP ROMSILVA

Numărul incendiilor de pădure este în creștere

Numărul incendiilor de pădure înregistrate, în primul trimestru al acestui an, în fondul forestier administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, se apropie de totalul incendiilor produse în întreg anul 2016, arată centralizarea acestor evenimente pe primele trei luni.

Astfel, în primul trimestru s-au înregistrat 129 de incendii de pădure în fondul forestier administrat de Romsilva. Aceste incendii au afectat în total 592,3 hectare, pagubele fiind evaluate la 6.700 de lei. Spre comparație, pe întregul an 2016, la nivelul fondului forestier proprietate publică a statului, s-au înregistrat 135 de incendii de pădure, care au afectat în total 452,9 hectare, pagubele ridicându-se la 207.628 de lei.

Cele mai multe incendii s-au produs, de la începutul anului, în județele Gorj, 37, Mehedinți, 22, și Alba, cu 17 incendii.

Cum aproape 95% din incendii au fost provocate de focuri nesupravegheate, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva recomandă supravegherea focului lângă păduri, iar la plecare, verificarea stingerii acestuia.

Pentru prevenirea incendiilor, angajații Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva iau măsuri de monitorizare a fondului forestier administrat, prin patrule în zonele cu vulnerabilitate sporită la incendii și amplasează panouri avertizoare la limita fondului forestier, la intrarea pe drumurile forestiere și de-a lungul traseelor turistice.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare fond forestier aflat în proprietatea publică a statului.

Sursa: Regia Națională a Pădurilor - ROMSILVA

Acțiune civică DuPon Pioneer - plantare de arbori

DuPont Pioneer este una dintre cele ami cunoscute companii de pe piața agricolă la nivel mondial. Activează cu succes, iar fermierii colaboratori obțin producții care le asigură rentabilitate fermei. Însă pe lângă cercetare și oferirea produselor de calitate, reprezentanții companiei au grijă de mediu, ba mai mult aceasta este una dintre valorile de bază. Din acest motiv în Luna Plantării Arborilor, compania DuPont Pioneer a organizat sâmbătă 18 martie o acțiune de împădurire ce a avut loc cu sprijunul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, pe raza Ocolului Silvic Brănești.

“Una din valorile noastre fundamentale ale comapniei nostre este grija față de mediu. Ne-am adresat Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva sa deveneim parteneri pentru o zi în Luna Plantării Arborilor. Este o campanie la care au participat reprezentații Pioneer alături de familie și de tânăra generație pentru care noi am realizat până la urmă această acțiune și pentru care vrem să devenim un model. Noi cei implicați în domeniul agricol știm faptul că trebuie să avem grijă de sol pentru a asigura hrana de zi cu zi, însă pe lângă hrană, trebuie să ne asigurăm un mediu cât mai sănătos urmașilor noștri.De aceea, țin să mulțumesc Regiei Naționale a Pădurilor pentru sprijinul acordat și îi felicit pe toți cei care în perioada 15 martie- 15 aprilie se implică în campania Luna Plantării Arborilor” , a delarat Maria Cîrjă, director marketing DuPont Pioneer România și Republica Moldova.

plantari arbori

Acțiunea de împădurire a avut loc cu sprijinul reprezentaților Regiei Naționale a Pădurilor, iar arborii au fost plantați sub îndrumarea acestora conform schemei indicate: 2x0.75 metri.

“Ne bucurăm că reprezentații DuPont Pioneer au fost alături de noi în acestă acțiune de regenerare a pădurii. Este bine de știut faptul că Romsilva pune la dispoziție puieți din pepinierele proprii atât pentru campania de primavară, cât și pentru campania de toamnă. Producem anul aproximativ 47 de milioane de puieți, dintre care donăm prin sponsorizare persoanelor îndreptățite cca. 2 milioane, conform Legii 32/94. Țin să precizez faptul că pădurea trebuie privită ca fiind principalul factor de mediu pentru noi oamenii, iar în contextul schimbărilor climatice, consider că rămâne principalul factor de echilibru“, a specificat ing. Emilian Balea - Regia Națională a Pădurilor Romsilva.

Parcela în care s-a desfășurat activitatea de plantare făcea cândva parte din celebrii Codrii Vlăsiei în care predominau stejarii masivi. Cum de-a lungul timpului au avut loc defrișări și ulterior regenerări naturale sau artificiale, dar cu specii mai puțin rentabile astăzi, acțiunea Romsilva a vizat plantarea de puieți de stejar, însă alături de puiți de frasin, păr și sânger.

plantari arbori RNP Romsilva

Larissa SOFRON

Abonează-te la acest feed RSS