Tăierile ilegale identificate și înregistrate la Direcția Silvică Suceava, ca urmare a controalelor efectuate în anul 2022, reprezintă 2.334 mc, un volum ce a scăzut, an de an, datorită eforturilor susținute ale silvicultorilor suceveni, a făcut cunoscut Direcția Silvică Suceava.

Furturile de arbori din păduri reprezintă un subiect tratat frecvent pe rețelele de socializare în special de către activiștii mediu, situație care face să se creadă că pădurile nu sunt administrate în mod corespunzător. Subiectul a fost și motivul unei discuții care a avut loc la sfârșitul lunii martie la Prefectura Suceava, la care au participat reprezentanții Direcției Silvice Suceava, poliției, jandarmeriei și ai altor instituții ale statului care fac parte din Colegiul Prefectural Suceava.

Direcția Silvică Suceava administrează, prin cele 24 de ocoale silvice, o suprafață de 338.047 ha de teren, din care 272.853 ha sunt fond forestier proprietate publică a statului și 65.194 ha reprezintă proprietatea altor deținători. Ca specii, 70% din suprafață o reprezintă pădurile de rășinoase, 27% cele de foioase și 3% alte suprafețe.

Potrivit silvicultorilor, cei mai reprezentativi indicatori pentru a analiza în fiecare an evoluția reală a tăierilor ilegale de arbori sunt volumul tăiat ilegal raportat la hectar și volumul tăiat ilegal raportat la 100 de hectare. Volumul tăiat ilegal în cadrul Direcției Silvice Suceava, la 100 ha, reprezintă 0,001 din volumul rezultat din creșterile anuale, iar la hectar reprezintă 0,00001 mc din volumul rezultat din creșterile anuale. Mai exact, în anul 2022, volumul tăiat ilegal raportat la hectar este 0,0069 mc, iar, raportat la 100 ha, acest volum reprezintă 0,69 mc.

„În conformitate cu datele statistice extrase din amenajamentele silvice la nivelul Direcţiei Silvice Suceava, creşterea medie anuală la hectar (pădure) este de 8 mc/an/ha. Înmulţind acest volum cu 100, rezultă că, la nivelul instituţiei noastre, creşterea medie anuală la 100 de hectare este de 800 mc/an. Pentru anul 2022, prin comparaţia între volumul total tăiat ilegal la 100 de hectare (respectiv 0,69 mc) şi volumul rezultat din creşterea medie anuală la 100 de hectare (respectiv 800 mc/an), rezultă faptul că volumul tăiat ilegal în cadrul Direcţiei Silvice Suceava la 100 de hectare reprezintă 0,001 din volumul rezultat din creşterile anuale. Se fură o căruţă de lemne la 100 de hectare de pădure“, a explicat Cezar Tulbure, şeful Biroului protecţia şi paza pădurilor din cadrul Direcţiei Silvice Suceava.

Volumul de lemn tăiat ilegal a scăzut de la an la an

Aşa cum am aflat de la Cezar Tulbure, volumul tăierilor ilegale a scăzut semnificativ în ultimii 12 ani, ajungând de la peste 13.000 mc/an în 2011, la 2.334 mc în 2022.

„Volumul total ilegal identificat şi înregistrat la Direcţia Silvică Suceava ca urmare a controalelor efectuate în 2022 este de 2.334 mc, un volum ce a scăzut de la an la an datorită eforturilor susţinute ale silvicultorilor suceveni. Acţiunile silvicultorilor suceveni au dus la reducerea semnificativă a tăierilor ilegale de arbori, lucru care se vede în evoluţia tăierilor în ultimii 12 ani.

Potrivit raportului anual de activitate a RNP – Romsilva pentru anul 2022, la analiza indicatorului tăieri ilegale de arbori Direcţia Silvică Suceava se situează pe locul 29 din 41 de subunităţi naţionale. S-a acţionat așadar fără jumătăţi de măsură, fără compromisuri inventate şi toţi care s-au făcut vinovaţi de furt, de neglijenţă, de sprijin pentru cei care au furat au plătit“, a spus Cezar Tulbure.

Acţiuni de verificarea permanentă a suprafeţelor de pădure

Ca urmare a măsurilor dispuse la nivelul Direcţiei Silvice Suceava în anul 2022, au fost efectuate de către personalul silvic 4.321 de acţiuni privind controlul circulaţiei materialelor lemnoase şi tăierile ilegale de arbori, precum şi controlul instalaţiilor de debitat, fiind încheiate 409 contravenţii silvice, cu o valoare a amenzilor de 695.500 lei. De asemenea, au fost depistate de către personalul silvic 101 infracţiuni silvice privind tăierile ilegale de arbori.

Ca urmare a verificărilor şi constatărilor făcute de către delegaţii Direcţiei Silvice Suceava, numai în ultimii 5 ani la nivelul Direcţiei Silvice Suceava au fost aplicate personalului silvic măsuri administrativ – disciplinare, inclusiv desfaceri ale contractului individual de muncă.

„În baza Regulamentului privind paza fondului forestier la Direcţia Silvică Suceava au fost efectuate în anul 2022 1.968 de controale de fond şi parţiale, obiectivul acestor inspecţii fiind verificarea permanentă a suprafeţelor de pădure arondate unui număr de 389 de cantoane silvice din cadrul celor 24 de ocoale silvice. S-a acţionat fără jumătăţi de măsură, fără compromisuri inventate şi toţi care s-au făcut vinovaţi de furt, de neglijenţă, de sprijin pentru cei care au furat au plătit. Personalului silvic i-au fost aplicate 245 de măsuri administrativ disciplinare în cazul abaterilor săvârşite, din care 5 care au reprezentat suspendări din funcţie şi alte 11 cazuri au reprezentat desfaceri ale contractului individual de muncă“, a transmis Direcţia Silvică Suceava.

În 2022 s-a confiscat cea mai mare cantitate de material lemnos din ultimii 5 ani

Conform unei informări a Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava prezentată în cadrul şedinţei Colegiului Prefectural Suceava privind situaţia legată de combaterea delictelor silvice, anul 2022 a fost cel în care s-a confiscat cea mai mare cantitate de material lemnos din ultimii cinci ani

„În anul 2022, pe linia prevenirii şi combaterii criminalităţii în domeniul silvic, structurile IPJ Suceava, cu atribuţiuni în domeniul silvic, au organizat independent sau în cooperare cu celelalte instituţii abilitate (Garda Forestieră Suceava şi Direcţia Silvică Suceava) cele mai multe acţiuni desfăşurate în teren, înregistrându-se cea mai mare cantitate de material lemnos confiscată în ultimii 5 ani şi cele mai multe vehicule de transport indisponibilizate. Acestea sunt elemente definitorii ce au condus la reducerea volumului de masă lemnoasă tăiat ilegal“, se arată în raportul poliţiştilor suceveni.

Anul trecut, la nivelul IPJ Suceava s-au efectuat 1.758 de acţiuni pe linie de silvicultură, fiind controlate 418 obiective de profil silvic şi verificate 4.760 de vehicule de transport material lemnos, înregistrându-se un număr total de 123 dosare penale cu autori cunoscuţi. Prin activități de cercetare penală complexă s-a reuşit soluţionarea unui număr de 277 cauze înregistrate inclusiv în anii precedenţi, faţă de 140 în anul 2021 (în creştere cu 97,85%), s-au înregistrat 151 dosare penale cu autori necunoscuţi, reuşindu-se soluţionarea a 82 asemenea cauze, faţă de 54 în anul 2021 (în creștere cu 34,14%).

Pe linia constatării contravenţiilor la regimul silvic, în anul 2022 s-au aplicat 665 de sancţiuni contravenţionale cu amendă (faţă de 476 în anul 2021), în valoare totală de 1.543.000 lei, şi a fost confiscată cantitatea totală de 10.117 m.c. material lemnos cu o valoare de cca 4.130.900 lei (+5.392 m.c. faţă de anul 2021 – cca. peste 50%) şi au fost indisponibilizate 21 (+5) autovehicule şi alte bunuri în valoare de cca 850.000 euro.

Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava a remarcat faptul că în anul 2023 sunt create premisele unor rezultate foarte bune în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea delictelor silvice, această problematică fiind prioritizată la nivelul IPJ Suceava.

„În acest sens sunt organizate întâlniri săptămânale cu partenerii instituţionali pentru analiza situaţiei operative, a riscurilor şi vulnerabilităților, fiind dispuse măsuri eficiente care au dus deja la capturi impresionante de material lemnos, reţineri de persoane pentru tăieri ilegale de arbori şi confiscarea în perioada 01.01.2023 – 15.03.2023 a 6 autotrenuri de transport în valoare de cca 200.000 de euro“, a precizat sursa citată.

Silviu BUCULEI

La finalul lunii martie, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a propus dezvoltarea unui sistem național de monitorizare video, prin intermediul căruia să se genereze alerte în cazul unui transport ilegal de materiale lemnoase și implementarea unui sistem de monitorizare prin intermediul imaginilor satelitare, ce va avea ca scop îmbunătățirea capacității APCRS în gestionarea exploatării vegetației forestiere.

Proiectul „Capacitatea sporită de supraveghere, control și monitorizare a pădurilor prin intermediul unui sistem informatic integrat“, aferent Componentei 7 – Transformare Digitală, Digitalizare în domeniul mediului – sprijin financiar nerambursabil, din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu o valoare de 46 milioane euro, presupune implementarea unor servicii informatice integrate de supraveghere, control, monitorizare a fondului forestier, utilizarea de soluții digitale pentru păduri și monitorizarea transportului de masă lemnoasă.

De asemenea, din analiza compoziției spectrale a pixelilor, pot fi derivați următorii parametri: indicele de vegetație, estimarea stării de sănătate a pădurilor (uscare, defoliere, incendii) și a habitatelor.

Având în vedere frecvența comparării imaginilor (o dată pe lună), se va analiza tendința în ceea ce privește impactul schimbărilor climatice. Astfel, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor va putea dezvolta măsuri de adaptare a politicilor de mediu pe baza unor informații precise.

„Scopul principal al investiției este de a avea un sistem digital inovator pentru combaterea exploatărilor forestiere ilegale, integrat cu SUMAL 2.0. Acest sistem, asemănător celui pentru verificarea valabilității rovinietei, va cuprinde și o rețea de camere video amplasate pe întreg teritoriul național și va fi interconectat cu sistemul de trasabilitate a materialelor lemnoase SUMAL 2.0. Pe baza imaginilor satelitare vor putea fi identificate periodic zonele cu goluri în vegetația forestieră, iar prin analiza și compararea cu datele referitoare la tăierile legal aprobate, extrase din SUMAL 2.0 și cu zonele în care au avut loc calamități naturale, se pot semnala alerte zonale în care dispariția vegetației nu este justificată (tăieri ilegale), inclusiv cu identificarea zonelor de risc“, a declarat ministrul Barna Tánczos.

Suprafața vegetației forestiere care va face obiectul monitorizării este de aproximativ 70.000 km2. Prin monitorizarea video a transporturilor de material lemnos pe toate categoriile de drumuri, se urmărește reducerea timpului de reacție și intervenție, optimizând astfel resursele de control existente.

În urma aprobării actului normativ, MMAP poate demara, în cel mai scurt timp, procedurile de achiziție pentru fiecare dintre subcomponentele sistemului, termenul de implementare fiind sfârșitul anului 2024.

Laura ZMARANDA

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva va planta circa 20 de milioane de puieți forestieri și va regenera 9.643 hectare fond forestier proprietatea publică a statului în cursul campaniei de împăduriri de primăvară. Din acestea, pe 6.766 hectare vor fi efectuate regenerări naturale, iar pe 2.877 hectare, regenerări artificiale, prin lucrări de împăduriri.

Tot în cursul campaniei de împăduriri de primăvară, în fondul forestier de stat administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, vor fi efectuate lucrări de completări pe 1.997 hectare și lucrări de refacere a plantațiilor pe alte 537 de hectare.

Cele mai mari suprafețe de fond forestier regenerate natural în campania de împăduriri de primăvară sunt administrate de Direcția Silvică Suceava, 858 hectare, urmată de direcțiile silvice Bacău, cu 580 de hectare, și Arad, cu 420 hectare. În privința regenerărilor artificiale, cea mai mare suprafață de fond forestier care va fi regenerată prin lucrări de împăduriri este administrată tot de Direcția Silvică Suceava, 829 hectare, urmată de direcțiile silvice Vrancea, cu 223 hectare, și Mureș, cu 156 hectare.

Campania de împăduriri de primăvară se suprapune, parțial, cu Luna Plantării Arborilor, marcată anual, între 15 martie și 15 aprilie, conform Codului Silvic, prin numeroase acțiuni de împădurire, acțiuni de popularizare și educație forestieră. Având în vedere condițiile meteorologice favorabile, campania de împăduriri de primăvară a debutat înainte de 15 martie la mai multe direcții silvice din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva și va continua și după 15 aprilie, când se încheie Luna Plantării Arborilor, până la finalizarea programului campaniei.

Programul anual de regenerare a fondului forestier de stat administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, în cele două campanii de împăduriri, de primăvară și de toamnă, prevede regenerarea a 13.126 de hectare fond forestier, 8.893 hectare prin regenerări naturale și 4.233 hectare prin regenerări artificiale, lucrări de completări curente în plantații pe 2.368 hectare și lucrări de refacere a plantațiilor afectate de calamități pe 826 hectare, pentru toate lucrările fiind alocat un buget de 220,4 milioane lei.

În ultimii cinci ani, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a regenerat 72.545 hectare în fondul forestier proprietatea publică a statului, din care 48.217 hectare prin regenerări naturale și 24.328 hectare prin lucrări de împăduriri, plantând 132,9 milioane de puieți forestieri.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naționale, precum și 12 herghelii de stat.

Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard internațional.

(I.B.)

În ultimele secole, populația s-a înmulțit și, odată cu aceasta, și nevoia de spațiu de construit și pentru agricultură. Împreună cu comerțul de lemn care s-a intensificat în ultimii ani, a dus la o degradare continuă a pădurii.

Dacă ar fi să ne întrebăm care sunt cele mai importante cauze ale defrișării, poate că vom primi răspunsuri de genul mutarea culturilor și comerțul cu lemn. Privind în trecut, remarcăm faptul că oamenii practicau agricultura în pădure. Ei tăiau copaci pentru a face loc culturilor și pajiștilor pentru animale și plecau din locurile respective când solul devenea nefertil. Procesul în sine nu reprezenta un pericol pentru pădure dacă era făcut cu grijă. Problemele au apărut atunci când solului nu i s-a oferit timp pentru regenerare și agricultura intensivă a dus la degradarea definitivă a acestuia.

În zilele noastre, din cauza creșterii populației, unele surse spun că mutarea culturilor este cauza a peste 70% din defrișările pădurii, iar tăierea copacilor pentru folosirea lemnului în scopuri comerciale poate fi practicată fără consecințe grave asupra mediului. În contextul în care numărul copacilor tăiați este mai mare decât al celor plantați, tăierea lemnului devine o problemă gravă. Înainte ca tăierea masivă să ia locul celei vechi cu topoare și animale, comerțul cu lemn avea o influență nesemnificativă asupra pădurii. Odată cu apariția drujbelor, tractoarelor, drumurilor și căii ferate, aceste acțiuni au avut un impact mult mai mare. Management-ul prost al tăierilor a dus la pierderi fără precedent pentru natură.

Efectele defrișării

Pădurea fiind distrusă, solul, care se acumulează în peste 1.000 de ani, ar dispărea, ducând la inundații din pricina faptului că nu mai există sol să acumuleze apă. Defrișarea pădurii duce la dispariția unui stil de viață care a existat neschimbat mii de ani. Însă, poate cel mai mare dezastru produs de despăduriri este impactul asupra climei planetei. În ultimii ani se vorbește tot mai des despre pericolele încălzirii globale și ale efectului de seră, cauza principală a acestora fiind acumularea de dioxid de carbon în atmosferă. Copacii și plantele verzi absorb dioxidul de carbon și produc oxigen prin fotosinteză, în timp ce animalele consumă oxigenul și expiră dioxid de carbon. Degradarea pădurii ecuatoriale ar da startul unui imens dezechilibru în cantitatea de dioxid de carbon produs și reciclat, ceea ce ar duce la acumularea acestuia în atmosferă, precum și la schimbări majore de climă. Se estimează că despădurirea masivă va duce la creșteri accentuate a efectului de seră la nivel global în proporție de 50% în perioada 1990-2025.

Reducerea suprafeței pădurilor și schimbările provocate de acest proces pot determina efecte indirecte asupra unor numeroase specii de arbori, efecte ce se pot manifesta în sensul unei rezistențe mai scăzute la atacul insectelor fitofage și al agenților patogeni, la poluare sau acțiunea focului (FAO, 1993).

Pădurile joacă un rol și în funcționarea pescăriilor, modificând habitatele acvatice, precum și regimul hidrografic al cursurilor de apă, ceea ce înseamnă că pot determina scăderea stocurilor de pești atât în zonele afectate, cât și în aval.

O altă problemă pentru mediu rezultă și din numărul mare de copaci tăiați pentru a face loc agriculturii și care au fost arși sau lăsați să putrezească, eliberând astfel mult mai mult dioxid de carbon în atmosferă. Odată cu pădurea, se pierd și posibilitățile științifice. Specialiștii sunt de părere că doar o mică parte din plantele și animalele care trăiesc în pădurea ecuatorială au fost identificate, iar acestea ar putea reprezenta baza descoperiri unor leacuri pentru unele dintre cele mai mortale boli ale omenirii. Spre exemplu, Institutul American al Cancerului a catalogat peste 3.000 de plante cu proprietăți anticancer, 70% aflându-se în pădurile tropicale.

Ce soluții sunt?

Se remarcă faptul că, în timp, comerțul mondial cu lemn a ajuns o afacere extrem de profitabilă, așa că oprirea acesteia ar fi întâmpinată cu multă ostilitate. Dar nu oprirea completă a tăierii ar fi soluția, ci realizarea unor scheme pentru defrișarea pădurilor cu un plan, astfel încât efectele negative asupra mediului să fie reduse și controlate. Printre organizațiile care se implică în reducerea efectelor exploatării forestiere se numără și Forest Stewardship Council (FSC).Această organizație non-profit care a fost înființată în 1993 oferă o certificare a lemnului provenit din păduri exploatate bine. FSC permite celor interesați să identifice lemnul provenit din surse bune. La o scară globală, peste 8 milioane de hectare au fost însemnate ca acceptând standardele FSC. Regiuni din pădurea ecuatorială care au fost catalogate ca fiind prea sensibile pentru defrișări au fost marcate ca zone protejate. Acestui demers i se alătură legislații bine puse la punct. Un lucru foarte important este și educarea și informarea acelor oameni a căror decizii influențează direct sau indirect soarta pădurilor.

Fondul forestier naţional la sfârșitul anului 2021

Potrivit INS, fondul forestier naţional ocupa, la sfârşitul anului 2021, o suprafaţă de 6.607 mii hectare, care reprezenta 27,7% din suprafaţa ţării. La sfârșitul anului 2012, fondul forestier național ocupa o suprafață de 6.529 mii hectare, care reprezenta 27,4% din suprafața ţării. În perioada 2012-2021, fondul forestier a înregistrat o creștere constantă. Suprafaţa fondului forestier la 31 decembrie 2021, comparativ cu aceeaşi dată a anului 2020, a înregistrat o creştere de aproximativ 0,05%, în timp ce, față de începutul perioadei analizate, respectiv anul 2012, a înregistrat o creștere de cca 1,2% datorată în principal unor reamenajări de păşuni împădurite şi introducerii în fondul forestier a terenurilor degradate, conform Legii nr. 46/2008 – Codul silvic cu modificările şi completările ulterioare. Pe întreaga perioadă analizată tendința suprafeţei pădurilor este ușor crescătoare de la an la an. În anul 2021, comparativ cu anul 2020, suprafața pădurilor a crescut cu o mie de hectare (+0,02%), speciile de răşinoase înregistrând o creștere de 3 mii hectare, în timp ce speciile de foioase au avut o scădere de 2 mii hectare, modificări apărute în principal ca urmare a reîncadrărilor în amenajamentele silvice, în timp ce față de 2012 a crescut cu 77 de mii hectare.

Anca LĂPUȘNEANU

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat pe 16 februarie apelul de proiecte în cadrul Investiției 1. Campania națională de împădurire și reîmpădurire, inclusiv păduri urbane – Subinvestiția I.1.B – „Sprijin pentru refacerea potențialului forestier afectat de incendii, de fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate unei calamități naturale, de infestări ale plantelor cu organisme dăunătoare și de evenimente catastrofale“. Alocarea financiară totală acordată prin PNRR pentru subinvestiția C2/I.1.B. – Refacerea potențialului forestier este de 491,9 milioane de lei.

„Finanţăm, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, refacerea suprafeţelor forestiere acolo unde fondul forestier a fost afectat de factori biotici, abiotici, de fenomene meteo, furtuni, doborâturi. Avem un buget de 100 milioane de euro. Este un nou început pentru pădurile din România, cu un buget fără precedent, care permite ca judeţele care au suprafeţe foarte mici de pădure să beneficieze de aceste scheme de finanţare, să refacă ecosistemele, să refacă echilibrul natural, ecologic în acele judeţe. În total, vom împăduri peste 56.000 hectare până în 2026 prin cele două linii de finanțare: cea destinată reîmpăduririlor, pe care o lansăm astăzi, și schema privind înființarea de păduri noi, lansată în noiembrie 2022. Schimbările climatice pot fi prevenite şi acest fenomen poate fi încetinit doar dacă acţionăm pe cele două planuri: reducem emisiile şi creştem capacitatea de sechestrare a carbonului la nivel mondial“, a spus ministrul Barna Tánczos.

Beneficiarii acestei măsuri sunt:

– deținători publici de teren de împădurit – Regia Națională a Pădurilor – Romsilva; Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea“; Regia Autonomă „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat“; unitățile administrativ-teritoriale (comune, orașe, municipii pentru domeniul public și privat deținut de către acestea); alte persoane juridice de drept public, precum și formele asociative ale acestora;

– deținători privați de teren de împădurit: persoanele fizice; persoanele fizice autorizate; întreprinderile individuale; întreprinderile familiale; societățile comerciale; asociațiile și fundațiile; alte persoane juridice de drept privat, precum și formele asociative ale acestora.

• Apelul de finanțare este de tip necompetitiv, deschis până la 23.01.2026, ora 23:59, pentru toți solicitanții eligibili, pe principiul „primul venit, primul servit“, în limita bugetului maxim alocat
• Calendarul propus pentru Investiția 1. Campania națională de împădurire și reîmpădurire prin PNRR menționează realizarea a cel puțin 25.000 ha suprafețe noi de teren împădurite sau reîmpădurite până la 31.12.2023, iar până la 30.06.2026 realizarea a 56.700 ha suprafețe noi de teren împădurite sau reîmpădurite.

Laura ZMARANDA

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a plantat 26,4 milioane de puieți forestieri în fondul forestier proprietatea publică a statului, în cele două campanii de împăduriri, de primăvară și de toamnă, derulate în anul 2022.

În total, în fondul forestier proprietatea publică a statului, au fost regenerate 15.637 hectare, din care 10.798 hectare prin regenerări naturale și 4.839 hectare prin regenerări artificiale, adică prin lucrări de împăduriri. Programul de regenerare a pădurilor de stat a fost depășit anul trecut cu 11,2%, fiind regenerate suplimentar 1.580 hectare, față de programul anual de regenerare a pădurilor de stat.

De asemenea, au fost efectuate lucrări de completări curente pe 2.031 hectare și lucrări de refacere a plantațiilor calamitate pe alte 352 de hectare.

La acestea se adaugă 3,6 milioane de puieți forestieri plantați și 1.604 hectare păduri regenerate în fondul forestier aflat în alte forme de proprietate, pentru care Regia Națională a Pădurilor – Romsilva asigură servicii silvice, pe baze contractuale.

Pentru regenerarea pădurilor de stat, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a cheltuit anul trecut 167,3 milioane lei.

În ultimii cinci ani, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a regenerat 72.545 hectare în fondul forestier proprietatea publică a statului, din care 48.217 hectare prin regenerări naturale și  24.328 hectare prin lucrări de împăduriri, plantând 132,9 milioane de puieți forestieri. De asemenea, în același interval de timp, au fost efectuate lucrări de completări pe 10.552 hectare și de refaceri ale plantațiilor calamitate pe 1.562 hectare.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naționale, precum și 12 herghelii de stat.

Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard internațional.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și-a prezentat bilanțul de activitate pentru anul care tocmai s-a încheiat. În continuare vă prezentăm spicuiri din acest bilanț.

Astfel, potrivit conducerii Romsilva, regia a obținut, în anul 2022, venituri de 3,3 miliarde de lei, în creștere cu 17,9% față de bugetul de venituri și cheltuieli aprobat. O creștere s-a înregistrat și la cifra de afaceri, aceasta fiind de 3 miliarde de lei la finalul anului, cu 20% peste indicatorii stabiliți. În același timp, cheltuielile au crescut cu doar 1,8% față de programul inițial.

Cea mai mare creștere se înregistrează în privința profitului brut, acesta fiind prognozat la peste 500 milioane de lei, față de 50 milioane de lei prevăzuți în bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul 2022.

Pentru 2023, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva își propune să obțină venituri totale de 3,45 miliarde de lei, o cifră de afaceri de 3,1 miliarde de lei și un buget de cheltuieli de 3,2 miliarde de lei. În privința profitului, pentru anul 2023, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva estimează un profit brut de 250 milioane de lei, pe fondul creșterii salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată și a evoluției pieței lemnului pe anul viitor, prețul de vânzare a masei lemnoase rămânând relativ constant.

Investiții de circa 170 de milioane de lei

Romsilva a realizat anul trecut investiții de circa 170 de milioane de lei, din care 110 de milioane din fondul de accesibilizare și 60 de milioane din fonduri proprii.

Din cele 110 milioane de lei din fondul de accesibilizare s-au construit 303,17 kilometri de drumuri forestiere, s-au reabilitat 1.473,76 kilometri de drumuri forestiere și s-au realizat proiectele pentru 254,9 kilometri de drumuri forestiere și 49,1 kilometri de cale ferată forestieră.

Cele 60 de milioane de lei din fonduri proprii au fost investite în utilaje destinate mecanizării lucrărilor silvice, pentru realizarea drumurilor forestiere, pentru exploatarea și prelucrarea lemnului, inclusiv tractoare articulate forestiere, instalații de irigat pentru pepinierele silvice, precum și mijloace de transport precum autocamioane pentru transportul lemnului, cu macara și autoutilitare cu benă.

Menționăm că Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează o rețea de 26.514 kilometri de drumuri forestiere și 67 de kilometri de cale ferată forestieră.

Programul anual de regenerare a pădurilor

Până la finele lui 2022, Romsilva a regenerat 14.909 hectare, din care 10.206 hectare prin regenerare naturală și 4.703 hectare prin regenerare artificială, prin lucrări de împăduriri.

În cele două campanii de împăduriri, de primăvară și de toamnă, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a plantat, până la această dată, 24,5 milioane de puieți forestieri, produși în pepinierele silvice proprii.

Programul de regenerare a pădurilor de stat administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva pe tot anul 2022, în cele două campanii de împăduriri, de primăvară și de toamnă, prevede lucrări de regenerare pe 14.057 hectare, din care 9.354 hectare prin regenerări naturale și 4.703 hectare prin lucrări de împăduriri, pentru care s-a alocat un buget total de 220,4 milioane lei.

În ultimii cinci ani, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a regenerat 72.892 hectare fond forestier de stat, din care 47.335 hectare prin regenerări naturale și 25.557 hectare prin lucrări de împădurire, fiind plantați, în total, 141,37 milioane de puieți forestieri.

Romsilva a pus pe piață 10 milioane de metri cubi de lemn

Romsilva a oferit pe piață în 2022 un volum de 10 milioane metri cubi de lemn, cu 500.000 de metri cubi în plus față de programul anual. Suplimentarea volumului a fost aprobată de Consiliului de Administrație al Romsilva, la propunerea directorului general, pentru asigurarea necesarului de pe piața lemnului. 

Din acest volum, în primele 11 luni ale anului trecut au fost oferiți agenților economici de profil, ca masă lemnoasă pe picior, un volum de 6,13 milioane metri cubi, fiind adjudecați 5,53 milioane metri cubi, la prețul mediu de 326,95 lei/m.c. Menționăm că prețul mediu de pornire în cadrul licitațiilor a fost de 197,45 lei/m.c.

De asemenea, a fost oferit agenților economici și un volum de circa 1,1 milioane metri cubi de lemn fasonat, recoltat prin mijloace proprii sau prin contracte de prestări servicii cu operatori atestați în activitatea de exploatare forestieră. În primele 11 luni, a fost adjudecat un volum de 1 milion metri cubi lemn fasonat, la prețul mediu de 595 lei/m.c. La acestea se adaugă circa 2 milioane metri cubi de lemn pentru foc livrat, până la finalul anului, direct populației.

Tot volumul de lemn a fost oferit în cadrul licitațiilor electronice, fiind asigurată astfel transparența, eficiența, echidistanța, precum și condiții concurențiale sporite pentru toți agenții economici atestați care au participat la aceste licitații.

Menționăm că, pentru anul 2023, Consiliul de Administrație al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva a aprobat punerea pe piață a unui volum de 10 milioane metri cubi de lemn, venind în întâmpinarea cererii crescute pentru această resursă.

A scăzut numărul de agresiuni la adresa personalului silvic

În 2022, s-au înregistrat șapte cazuri de agresiune la adresa personalului silvic din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor, un număr semnificativ mai mic față de cele 35 de cazuri înregistrate în 2021.

Din cele șapte cazuri de agresiune, doar trei, înregistrate la direcțiile silvice Mureș și Argeș, au necesitat îngrijiri medicale. Toate cazurile de agresiune sunt în curs de cercetare penală.

Totodată, anul trecut, Romsilva a achiziționat 4.034 de arme letale pentru dotarea personalului silvic de teren cu atribuții de pază, în prezent fiind efectuate formalitățile necesare pentru înregistrarea armamentului nou achiziționat și pentru avizarea personalului silvic cu atribuții de teren.

Venituri din activitățile conexe silviculturii

Tot din bilanțul regiei aflăm că peste 34 milioane de lei au fost obținute de Romsilva în primele 11 luni ale anului trecut din activități conexe silviculturii, precum cinegetică, fructe de pădure, ciuperci sau plante medicinale.

Astfel, din activitățile de vânătoare și din valorificarea cărnii de vânat au fost obținuți 5.060.303 lei, iar alți 969.550 de lei au fost obținuți din vânzarea fazanilor vii. Valorificarea păstrăvilor de consum a generat venituri de 9.249.930 de lei.

De asemenea, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a obținut 11.044.541 lei din vânzarea fructelor de pădure, 5.296.200 lei din valorificarea trufelor, 2.687.828 lei din vânzarea plantelor medicinale și alți 235.805 din cea a ciupercilor.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva gestionează 242 fonduri de vânătoare și administrează 27 de păstrăvării aflate în funcțiune, precum și 3 fazanerii, la Gherghița, Pișchia și Ghimpați.

Ce va fi în 2023?

Regia Naţională a Pădurilor (RNP) – Romsilva estimează, pentru acest an, obţinerea unui profit brut de 250 milioane de lei, la jumătate faţă de 2022, pe fondul creşterii salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi al evoluţiei pieţei lemnului în 2023, în condiţiile în care preţul de vânzare a masei lemnoase va rămâne relativ constant.

Astfel, pentru anul 2022, profitul brut estimat a fost de aproximativ 500 de milioane de lei, de zece ori mai mare faţă de prevederile din bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul trecut. În privinţa veniturilor totale pentru anul în curs, Regia estimează obţinerea unei sume de 3,45 de miliarde de lei, în creştere cu aproximativ 5% faţă de veniturile consemnate în 2022.

De asemenea, în 2023, cifra de afaceri va creşte uşor la 3,1 miliarde de lei, de la 3 miliarde anul trecut, iar bugetul de cheltuieli este estimat la 3,2 miliarde de lei până la finele acestui an.

Conform declaraţiilor făcute de către directorul general al Romsilva, Daniel Nicolăescu, în acest an Regia va avea obligaţia, conform prevederilor Codului silvic, ca 50% din volumul de lemn pus pe piaţă să fie fasonat, ceea ce înseamnă aproximativ 5 milioane de metri cubi.

Romsilva administrează 3,13 milioane hectare de păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naturale, precum și 12 herghelii de stat. Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard internațional.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva va investi 109,56 milioane de lei, fără TVA, în lucrări de corectare a torenților, în urma semnării unui contract cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență.

Proiectul ”Lucrări de corectarea torenților pentru reducerea riscurilor generate de viituri torențiale în bazinetele amplasate în fondul forestier național administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva pe raza județelor Bacău, Buzău, Suceava, Neamț, Hunedoara, Prahova, Vâlcea și Vrancea”, parte a Planului Național de Redresare și Reziliență, prevede realizarea conceptului pentru lucrările de modernizare, refacerea a cel puțin șase structuri de reținere a aluviunilor, ridicarea a cel puțin 30 de noi construcții aluvionare, reîmpădurirea a patru hectare de teren, construirea de garduri de vegetație, prin aceste lucrări urmând a fi reabilitați peste 30 de kilometri de albii torențiale.

Aceste investiții, prevăzute în programul ”Sisteme integrate de reducere a riscurilor generate de viituri torențiale în bazinete forestiere expuse unor astfel de fenomene – Componenta 2: Păduri și Protecția Biodiversității (cod C2/I5)”, finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, urmează a fi finalizate până la finalul primului semestru al anului 2026.

Lucrările de corectare a torenților pe albiile râurilor de munte, în fondul forestier administrat, diminuează undele de viitură și rețin aluviunile, reducând astfel riscurile de inundații în aval.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naționale, precum și 12 herghelii de stat.

Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard internațional.

Suprafața de fond forestier proprietatea publică a statului înscrisă în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară a crescut la 162.593 hectare, 45.556 hectare din acestea fiind înscrise de Agenția Națională de cadastru și Publicitate Imobiliară, prin Programul Național de Cadastru și Carte Funciară, iar restul suprafețelor de către Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, conform procedurilor prevăzute de Codul Silvic, la articolul 12.

De asemenea, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a întocmit și a depus documentațiile pentru alte 141.221 hectare fond forestier, pentru a fi înscrise în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară, iar specialiștii Romsilva lucrează la elaborarea documentației tehnice pentru alte 2,8 milioane hectare fond forestier de stat.

Direcția Silvică Giurgiu are, în acest moment, 47,44% din fondul forestier de stat înscris în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară, fiind urmată de Direcția Silvică Ialomița, cu 26,44%, Direcția Silvică Suceava, cu 21,44%, și Direcția Silvică Satu Mare, cu 18,64%.

Înscrierea dreptului de proprietate pentru pădurile proprietatea publică a statului se face în baza procedurii operaționale ”Intabularea dreptului de proprietate publică a statului asupra fondului forestier conform art.12 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare”, elaborată de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate.

Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard internațional.

Suprafața pădurilor de stat care dețin certificarea managementului forestier la standarde internaționale a crescut cu 33.766 ha, după ce păduri administrate de ocoalele silvice Aleșd, Beiuș, Marghita și Sudrigiu, din cadrul Direcției Silvice Bihor, au fost incluse în procesul de certificare a managementului forestier.

Suprafața totală a pădurilor aflate în proprietatea publică a statului, administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, care dețin certificarea managementului forestier, a crescut astfel la 2.514.406 ha, reprezentând 80,3% din totalul pădurilor de stat administrate de Romsilva.

Pentru a verifica respectarea acestor standarde, în pădurile aflate în proprietatea publică a statului, care dețin certificarea forestieră, au loc anual misiuni de audit, în teren, efectuate de specialiștii unui prestigios organism de certificare din Marea Britanie. În ultimii ani, în urma acestor verificări, auditorii internaționali au constatat respectarea setului de cerințe privind certificarea forestieră.

Certificarea managementului forestier la standarde internaționale reprezintă garanția că pădurile de stat administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva sunt gestionate durabil, conform celor mai stricte standarde și norme internaționale din silvicultură. De asemenea, certificarea internațională oferă siguranța că lemnul exploatat din pădurile aflate în proprietatea publică a statului are o proveniență certă și legală.

Suprafața pădurilor de stat certificate la nivel internațional a crescut constant în ultimele două decenii, de la circa 30 de mii de hectare în anul 2002, la 2,5 milioane de hectare în prezent, iar acest proces va continua în anii următori.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane ha de păduri aflate în proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naționale, cu o suprafață cumulată de circa 850 de mii hectare, precum și 12 herghelii de stat.

(I.B.)

Cea de-a XXXII-a ediție a Zilei Silvicultorului a fost marcată în iunie, la Olimp, în județul Constanța, printr-un eveniment comun organizat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, prin Direcția Silvică Constanța, și Asociația Administratorilor de Păduri. De remarcat că aceasta este a șasea ediție când întregul corp silvic sărbătorește împreună Ziua Silvicultorului.

Evenimentul a fost marcat în prezența reprezentanților Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, directorului general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, George Mierliță, președintelui Asociației Administratorilor de Păduri, Adrian Crețu, președintelui Societății „Progresul Silvic“, Gheorghe Gavrilescu, precum și a reprezentanților Agenției „Moldsilva“ din Republica Moldova, ai sindicatelor din silvicultură și ai pensionarilor silvici, ai mediului academic și partenerilor din industria forestieră.

În cadrul dezbaterilor, participanții au subliniat unitatea corpului silvic și provocările la care trebuie să facă față silvicultura românească, precum implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, care are o componentă pe partea de împăduriri și înființarea de perdele forestiere ori adaptarea la politicile europene în domeniul pădurilor.

Împădurirea suprafețelor agricole

Directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, George Mierliță, ne-a declarat că extinderea fondului forestier e impus prin PNRR până în 2035. În acest scop se caută, cât este posibil, împădurirea anumitor suprafețe agricole. „În Planul Național de Redresare și Reziliență, una dintre componentele de mediu privind pădurile face referire direct la creșterea suprafețelor de pădure. În acest sens, terenurile agricole slab productive, care nu beneficiază de subvenție pe APIA, ca să fiu pe înțelesul tuturor, vor fi împădurite. Împădurirea se va face tot cu specii forestiere, dar asta nu înseamnă că vor intra în fondul forestier național. Cu alte cuvinte, nu se vor supune regimului silvic. Mai mult, prin PNRR se vor acorda niște prime diferențiate în funcție de amplasare la câmpie, deal sau munte. De exemplu, la câmpie, numai pentru înființarea plantației se vor acorda 4.000 de euro. Mai multe, este bine de știut pentru cei interesați că pentru fiecare hectar de teren agricol împădurit se va acorda o primă de mediu de 465 de euro pe an până când plantația ajunge la vârsta de 20 de ani. Cred că este un beneficiu pantru toată lumea atât din punctul de vedere al adaptării la schimbările climatice, cât și pentru noi ca țară.“ Mai deprte, nu am rezistat tentației de a-l întreba pe directorul Romsilva, despre eterna problemă a pădurilor românești... „Tăierile ilegale... Haideți să vă dau un exemplu... La nivelul Romsilva pe o suprafață de 4,2 mil. ha, dintre care 3,13 ha sunt proprietate publică a statului diferența fiind cu prestări de serviciu, au fost taiați ilegal 35.000 de mc. Cifra reprezintă un 0,01 mc per ha, care nu cred că este chiar o problemă pentru noi“, a conchis directorul general Romsilva.

Problemele pădurilor private

La rândul său, Vasile Alexa, președintele Federației Sindicale Carpatisa, ne-a declarat că cea mai mare problemă în sectorul privat este schimbarea suprafeței minime pentru înființarea unui ocol silvic. „Acest lucru pe mine m-a bulversat. Și nu numai pe mine, ci tot sectorul nostru privat. Pentru că ce se întâmplă astăzi la Romsilva mâine se va întâmpla și la noi. Unul dintre primele criterii care au stat la baza înființării unui ocol silvic a fost suprafața grefată pe natura proprietății. Adică, dacă eu – primărie, obște sau coposesor – am o suprafață de pădure, normal că vreau să-mi creez structura mea de administrare. Amintesc că primordială a fost forma de proprietate și apoi suprafața minima pentru înființarea unui ocol: 3.000 ha la câmpie, 5.000 ha la deal și 7.000 ha la munte.  Acum se dorește mărirea acestor suprafețe, respectiv 5.000 ha pentru înființarea unui ocol la câmpie, 10.000 ha, la deal și 20.000 ha la munte. Asta înseamnă că o tremie din ocoalele silvice dispar, lucru greu de acceptat“, ne-a explicat președintele sindicaliștilor Carpatisa.

Pădurea, între stat și privat

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, 80% din acestea deținând certificarea managementului forestier în standard internațional, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naționale, precum și 12 herghelii de stat. Asociația Administratorilor de Păduri este organizația profesională a structurilor de administrare sau de asigurare a serviciilor silvice înființată în anul 2004, care reunește 114 de ocoale silvice de regim, ce administrează, în total, 1,4 milioane de hectare fond forestier proprietate privată.

Bogdan PANȚURU

Mi-aș dori ca acest articol să înceapă pentru fiecare dintre noi cu un exercițiu de imaginație. Închipuiți-vă natura ca un templu colosal, perfecționat până la cele mai fine detalii. Aparent indestructibil în măreția sa. Și totuși remarcați că baza, cea pe care se sprijină toată grandoarea templului, este purtată pe umeri de cele mai mici viețuitoare. Insectele. De supraviețuirea lor depinde existența sau prăbușirea minunatului templu în care și noi ne trăim viața. Silviu Chiriac, consilier la Agenția pentru Protecția Mediului Vrancea, spune că speciile de coleoptere saproxilice sunt responsabile de existența unor păduri sănătoase și că rolul lor în natură este departe de a fi unul insignifiant. LifeRosalia, un proiect implementat în 2020, are valențe multiple, începând cu monitorizarea diferitelor specii de insecte, stabilirea unor metode de protejare și conservare a lor și până la componenta educativă, prin încercarea de a mări nivelul de conștientizare a importanței acestor ființe în funcționarea fără cusur a lanțurilor trofice. Articolul de față este preambulul celui în care vom prezenta pe larg proiectul Life Rosalia. Când ați văzut ultima oară o rădașcă?

Toate insectele au fost sub amenințarea eliminării din ecosistemele forestiere

Avem șansa extraordinară de a fi fost binecuvântați cu o diversitate vastă a peisajelor și a resurselor naturale. Ca urmare, și speciile de animale, de la cele mai mici până la cele mai impunătoare, sunt numeroase.

„Carpații sunt printre cele mai importante centre de biodiversitate din Europa datorită gradului mare de împădurire și a prezenței unor suprafețe importante cu păduri seculare. Practicile silviculturale din trecut nu au avut mereu biodiversitatea ca obiectiv central al gospodăririi fondului forestier. Deseori arborii seculari sau arborii maturi vătămați au fost recoltați selectiv, rezultând parcele forestiere cu structuri și compoziții lipsite de heterogenitate. În unele zone astfel de practici au dus la păstrarea unui număr foarte mic de arbori seculari și cantități reduse de lemn mort, periclitând habitatele speciilor de coleoptere saproxilice protejate prin Directiva Habitate, cum ar fi Rosalia alpina (croitorul alpin), Osmoderma eremita (gândacul sihastru), Cerambyx cerdo (croitorul mare al stejarului), Morimus funereus (croitorul cenușiu) și Lucanus cervus (rădașca).“

Potrivit dlui Chiriac, astfel de specii erau considerate în trecut dăunători biotici și ca atare metodele silviculturale legale sau informale aplicate aveau și scopul de a reduce pe cât posibil cantitatea de lemn mort prin lucrări de igienă, inclusiv recoltarea arborilor uscați sau în curs de uscare, rupți sau colonizați de insecte saproxilice. În trecut, completează acesta, în unele situații s-au aplicat inclusiv tratamente aviochimice cu insecticide care au redus inclusiv diversitatea organismelor utile pentru reziliența pădurii.

„Toate insectele au fost ani la rând sub amenințarea eliminării din ecosistemele forestiere sub pretextul controlării populațiilor acestor specii. Abia recent s-a înțeles că numai acolo unde avem lanțuri trofice complete vom avea păduri sănătoase și productive, cu o biodiversitate specifică, ce are capacitatea să genereze stabilitate și servicii ecosistemice sustenabile pe termen lung.“

Insectele saproxilice colonizează doar arborii debilitați

„Celor care contestă importanța implementării unor proiecte de genul LifeRosalia le spunem că insectele saproxilice colonizează doar arborii debilitați, foarte bătrâni, doborâți, rupți de vânt sau zdreliți de TAF-uri, atacați de ciuperci, afectați de secetă sau alunecări de teren. Practic, insectele saproxilice contribuie la introducerea mult mai rapidă a acestora în circuitul de reciclare a materiei prin descompunerea lemnului. Mai mult, există alte specii de insecte care pot provoca daune economice pădurii, de exemplu defoliatori, insecte xilofage neprotejate prin Directiva Habitate. Noi, pentru a diminua acest risc, vom derula și o acțiune demonstrativă prin utilizarea de feromoni ca metodă de îndepărtare a populațiilor nesustenabile. Acțiunea, care este o alternativă la utilizarea insecticidelor sau practicarea tăierilor de igienă în zonele protejate, va fi aplicată experimental. Pentru a facilita replicarea metodei se va realiza sesiuni de instruire în teren la care vor participa factorii interesați.“

O altă activitate importantă a proiectului LifeRosalia va fi instruirea proprietarilor și administratorilor de arii protejate în vederea aplicării celor mai potrivite tehnici de conservare a insectelor. Astfel, se vor realiza materiale informative, sesiuni de instruire, vizite de lucru etc. Se vor realiza trasee educaționale având ca temă rolul insectelor în ecosistemele forestiere. Se vor întreprinde și acțiuni de informare a administratorilor ocoalelor silvice (din ariile protejate și din alte habitate importante pentru aceste insecte) pentru promovarea de măsuri de gospodărire a pădurii care pot asigura și protecția insectelor saproxilice utile, de exemplu menținerea și extinderea suprafețelor cu arborete cu structuri variate, în special a celor administrate în regim de codru grădinărit sau de codru regulat cu tratamente cu perioadă lungă de regenerare.

(Va urma)

D.Z.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a vândut direct populației, până în prezent, 1.065.229 metri cubi lemn pentru foc, iar până la finalul anului va pune pe piață direct către persoanele fizice interesate alți peste 700.000 metri cubi.

Potrivit unui comunicat primit la redacție, până la finalul anului Romsilva asigură furnizarea unui total de circa 1,7 milioane metri cubi lemn pentru foc din pădurile proprietatea publică a statului.

În acest moment, în depozitele ocoalelor silvice din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva se află un stoc de circa 250.000 metri cubi lemn pentru încălzirea locuințelor.

Prețul mediu de valorificare a lemnului pentru foc din acest an este de 183,21 lei, fără TVA, iar prețul variază în funcție de specie, sortiment și locul de livrare. Numeroase ocoale silvice din cadrul Romsilva asigură, contra cost, și transportul lemnelor pentru foc.

Toate prețurile și volumele de lemn pentru foc sunt afișate la sediile ocoalelor silvice din cadrul Romsilva și, în format electronic și centralizat, pe pagina de internet www.rosilva.ro, la secțiunea „Disponibil lemn pentru foc“, aceste date fiind actualizate periodic.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard internațional.

(I.B.)

Încă 2.227,16 hectare de păduri de stat administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva au fost incluse în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine, în urma proiectului lansat anul trecut de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pentru identificarea de noi suprafețe de păduri virgine și cvasivirgine și realizarea studiilor de fundamentare, după cum informează Romsilva într-un comunicat.

Au fost identificate 1.831,16 hectare de păduri de stat administrate de Direcția Silvică Argeș și alte 396 hectare păduri de stat administrate de Direcția Silvică Prahova, aceste păduri îndeplinind criteriile de identificare a pădurilor virgine și cvasivirgine.

Pădurile respective sunt administrate de ocoalele silvice Aninoasa, Domnești, Mușătăști și Vidraru în județul Argeș și ocoalele silvice Azuga, Doftana și Sinaia în județul Prahova.

Până în acest moment, în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine au fost introduse 60.911,87 hectare de păduri, din care 46.535,5 hectare, adică 76,4%, sunt păduri aflate în proprietatea publică a statului, fiind administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva.

Prin introducerea acestor suprafețe în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine, aceste păduri valoroase vor beneficia de o protecție strictă. Procesul de identificare și includere este unul continuu, în fiecare an fiind analizate sute de mii de hectare de păduri aflate în proprietatea publică a statului.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri aflate în proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion de hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard internațional.

(I.B.)

Civilizația modernă este prinsă într-un paradox. Pe de o parte este nevoită să creeze o infrastructură care să asigure confortul pe care și-l dorește, fapt ce determină o serie de acțiuni dăunătoare mediului înconjurător, iar pe de altă parte conștientizează, cel puțin aparent, nevoia extraordinară de a proteja natura, de a conserva pădurile care ne asigură oxigenul. Departe de a fi existat un echilibru între cele două talere ale balanței, pare totuși că pădurile mai au o șansă. Spunem asta raportându-ne  la cea mai recentă evaluare a Organizației pentru Alimentație și Agricultură, realizată în parteneriat cu 236 de țări, evaluare ce arată dinamica suprafețelor forestiere în intervalul 1990-2020.

Rata pierderii pădurilor a scăzut în intervalul 2000-2020

La nivel global, pădurile acoperă aproape o treime din Terra. Potrivit datelor FAO, există în momentul de față o suprafață totală de pădure de 4,06 miliarde de hectare care acoperă practic 31% din suprafața totală a pământului. Această suprafață este echivalentă cu 0,52 ha/ persoană, deși pădurile nu sunt distribuite în mod egal între popoarele lumii sau geografic. Regiunea tropicală deține cea mai mare proporție de păduri a lumii (45%) și este urmată de regiunile boreale, temperate și subtropicale. Mai mult de jumătate (54%) din pădurile lumii se află în doar cinci țări – Federația Rusă, Brazilia, Canada, Statele Unite ale Americii și China.

În cea mai recentă evaluare FAO, se arată că suprafața forestieră mondială este în scădere, dar că rata pierderilor pădurilor a încetinit, totuși. Lumea a pierdut 178 de milioane de ha de pădure din 1990, suprafață echivalentă cu dimensiunea Libiei, dar, paradoxal, rata pierderii pădurilor a scăzut substanțial în perioada 1990-2020 datorită reducerii defrișărilor în unele țări. Rata pierderii nete a pădurilor a scăzut de la 7,8 milioane ha pe an, în intervalul 1990-2000, la 5,2 milioane ha pe an, în intervalul 2000-2010, și la 4,7 milioane ha pe an în intervalul 2010-2020. În plus, suprafața forestieră s-a mărit prin împădurire și expansiunea naturală a pădurilor.

Africa a avut cea mai mare rată anuală de pierdere netă a pădurilor în intervalul 2010-2020 de 3,9 milioane ha și a fost urmată de America de Sud cu 2,6 milioane ha. Rata pierderii nete a pădurilor a crescut în Africa în fiecare dintre cele trei decenii din 1990. Cu toate acestea, a scăzut substanțial în America de Sud, până la aproximativ jumătate din rata intervalului 2010-2020, comparativ cu 2000-2010. Asia a înregistrat cel mai mic nivel de pierdere a suprafeței forestiere în 2010-2020 și a fost urmată de Oceania și Europa. 

Peste 90% din păduri s-au regenerat natural

În perioada 2015-2020, rata anuală a defrișărilor a fost estimată la 10 milioane ha, în scădere față de 12 milioane ha în 2010-2015. O altă veste bună este că peste 90% din pădurile lumii s-au regenerat în mod natural. Specialiștii spun că 93% – cca. 3,75 miliarde ha – din suprafața pădurilor din întreaga lume este compusă din păduri cu regenerare naturală și 7% – 290 milioane ha – sunt plantate. Suprafața pădurilor cu regenerare naturală a scăzut din 1990, dar a crescut suprafața pădurilor plantate cu 123 de milioane de ha. Plantațiile acoperă aproximativ 131 de milioane de ha, ceea ce reprezintă 3% din suprafața forestieră globală. Plantațiile de pădure sunt compuse din una sau două specii, de vârstă uniformă, plantate cu spațiu regulat și sunt înființate, în principal, în scopuri productive. Cea mai mare pondere a plantațiilor de pădure este în America de Sud, unde aproximativ 2% din suprafața totală a pădurilor este ocupată de plantații de pădure. La celălalt pol se află Europa, care înregistrează cea mai mică pondere a plantațiilor de pădure. Practic, suprafața forestieră plantată reprezintă doar 0,4% din suprafața totală a pădurii. La nivel global, 44% dintre plantațiile de pădure sunt compuse în principal din specii introduse, dar există abordări diferite între regiuni. De exemplu, plantațiile din America de Nord și Centrală cuprind în mare parte specii native, iar cele din America de Sud constau aproape în totalitate în specii introduse.

• Se estimează că aproximativ 726 milioane ha de pădure se află în ariile protejate din întreaga lume. Dintre cele șase mari regiuni mondiale, America de Sud are cea mai mare pondere de păduri aflate în ariile protejate, de 31%. Suprafața de pădure din ariile protejate la nivel global a crescut cu 191 milioane ha din 1990, dar rata creșterii anuale a încetinit în 2010-2020.

• Lumea are încă cel puțin 1,11 miliarde ha de pădure virgină, adică păduri compuse din specii native în care nu există semne ale activităților umane și în care procesele ecologice nu au fost perturbate semnificativ. Combinate, trei țări – Brazilia, Canada și Federația Rusă – găzduiesc mai mult de jumătate – aprox. 61% – din pădurile virgine ale lumii. Suprafața pădurilor virgine a scăzut cu 81 de milioane de ha din 1990, dar rata pierderilor a fost mai mult decât înjumătățită în 2010-2020, comparativ cu deceniul precedent.

• Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite monitorizează din 1946 resursele forestiere mondiale prin evaluări periodice efectuate în cooperare cu țările sale membre.

(Va urma)

(D.Z.)

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a plantat 21,8 mil. puieți forestieri în cursul campaniei de împăduriri de primăvară, regenerând în total în această primăvară 10.420 hectare fond forestier, cu 14% mai mult decât programul prevăzut pentru campania de împăduriri de primăvară.

Din aceste 10.420 hectare regenerate, 3.574 hectare au fost regenerate artificial, prin lucrări de împăduriri, inclusiv 7 hectare de perdele forestiere, iar 6.846 hectare au fost regenerate pe cale naturală. Astfel, au fost împădurite cu 459 hectare mai mult decât prevedea programul campaniei de împăduriri de primăvară și s-a înregistrat o creștere cu 831 hectare a suprafeței regenerate natural, după cum se arată într-un comunicat Romsilva.

În plus, în cursul campaniei de împăduriri de primăvară au fost efectuate lucrări de completări pe 1.582 hectare și lucrări de refaceri pe alte 215 hectare.

De asemenea, în fondul forestier aflat în alte forme de proprietate și administrat de Romsilva au fost plantați alți 3,7 milioane puieți forestieri, fiind regenerate 1.538 hectare, din care 760 hectare prin regenerări artificiale și 778 hectare prin regenerări naturale, și au fost făcute lucrări de completări pe alte 121 hectare.

199,2 mil. lei din fonduri proprii

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva va regenera, în cursul întregului an, pe durata campaniilor de împăduriri de primăvară și de toamnă, 12.670 hectare fond forestier proprietatea publică a statului, din care 8.037 hectare prin regenerări naturale și 4.633 hectare prin lucrări de împăduriri.

Pentru lucrările de regenerare a fondului forestier proprietatea publică a statului din acest an, din campaniile de împăduriri de primăvară și toamnă, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a alocat un buget de 199,2 mil. lei din fonduri proprii.

În ultimii cinci ani, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a regenerat 75.401 hectare fond forestier de stat, 48.163 hectare prin regenerări naturale și 27.238 hectare prin lucrări de împăduriri, fiind plantați în acest interval 151,66 mil. puieți forestieri, cu o investiție totală de 665,6 mil. lei.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. (I.B.)

După ce, în iunie 2015, a fost adoptată  Ordonanța de urgență nr. 32 privind înființarea Gărzilor forestiere (9 unități teritoriale, cu 617 posturi), astăzi, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Guvernul României a adoptat o ordonanță pentru înființarea Gărzii Forestiere Naționale. Într-un comunicat de presă al ministerului se arată:

„Garda Forestieră Națională este instituţie publică ce va funcţiona ca structură de specialitate a administraţiei publice centrale care răspunde de silvicultură, cu personalitate juridică, finanţată integral de la bugetul de stat și se va afla în subordinea autorităţii publice centrale pentru silvicultură.

Structura organizatorică, numărul de personal, atribuțiile și competențele Gărzii Forestiere Naționale și ale Gărzilor forestiere din subordine se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, în termen de minim 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență a Guvernului.

Conducerea Gărzii Forestiere Naționale este asigurată de un inspector general cu rang de secretar de stat, care are calitatea de ordonator secundar de credite, ajutat de un inspector general adjunct, cu rang de subsecretar de stat, angajați în condițiile legii.

Gărzile Forestiere trec în subordinea Gărzii Forestiere Naționale, ca instituții publice cu personalitate juridică.

Principalele atribuții ale Gărzii Forestiere Naționale constau în:

-coordonarea activitatății gărzilor forestiere;

-avizarea propunerilor de acte normative emise de gărzile forestiere;

-controlarea aplicării regimului silvic în fondul forestier național și în vegetația forestieră din afara fondului forestier național;

-controlarea aplicării regimului cinegetic în fondul cinegetic național;

-controlarea trasabilității materialelor lemnoase, conform prevederilor legale în vigoare;

realizarea de sinteze și analize de risc privind fondul forestier național și fondul cinegetic.

Totodată, Gărzile forestiere vor avea ca atribuții implementarea, monitorizarea și controlarea aplicării regimului silvic în fondul forestier național și în vegetația forestieră din afara fondului forestier național, dar și a aplicării regimului cinegetic în fondul cinegetic național. Gărzile forestiere vor monitoriza și controla trasabilitatea materialelor lemnoase, conform prevederilor legale în vigoare și vor elabora rapoartele operative pe care le vor transmite către Garda Forestieră Națională, în vederea realizării de sinteze și analize de risc privind fondul forestier național și fondul cinegetic.

Organizarea, funcționarea și repartizarea numărului de posturi pentru Garda Forestieră Națională și Gărzile Forestiere se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de maximum 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.”

Potrivit Codului Silvic, 15 martie-15 aprilie este luna plantărilor. Regia Națională a Pădurilor-Romsilva și-a propus pentru anul 2021 o campanie de primăvară-toamnă prin care va regenera și împăduri terenurile forestiere din România. Campania de primăvară din acest an 2021 a început încă din luna februarie și se estimează până la sfârșitul lunii mai, în dependență de condițiile meteorologice. Romsilva își propune să regenereze la nivel național cca 12.600 hectare – 8.000 hectare naturale și 4.600 hectare regenerări artificiale. De remarcat că, în medie, 64% din suprafața forestieră sunt regenerări naturale.

Marius-Nicolae Ureche, șeful Serviciului Regenerarea Pădurilor, ne-a declarat că, deși suntem în contextul pandemic Covid-19, Romsilva și-a continuat activitatea în mod obișnuit. Campania de împădurire de anul trecut precum și de anul acesta nu a fost afectată în vreun fel de pandemie. Lucrările au fost efectuate în continuare cu ajutorul echipelor proprii și a firmelor specializate.

Rep.: Care este strategia de împădurire pe termen mediu pentru campania din primăvara 2021?

– Campanie de regenerare urmărește evoluția exploatării masei lemnoase. Conform Codului Silvic suntem obligați ca în maximum 2 ani să regenerăm aceste suprafețe ca urmare a cererii pieței. Urmează să urmărim cât este regenerată natural și cât artificial pentru a interveni în lucrările de plantare.

Rep.: Care este diferența dintre campania de primăvară și cea de toamnă?

– Campania de primăvară este cea mai importantă, ocupă 72% din volum. Se axează mai mult pe deal și munte, iar campania de toamnă este axată pe zona de câmpie și sud-est a țării.

Rep.: Dacă ar fi să avem o hartă a împăduririlor, în care din județe au fost făcute mai multe plantări de puieți?

– Se plantează în anumite zone care au o suprafață mare a fondului forestier și exploatările au un volum mai semnificativ. În primăvara aceasta, regenerările artificiale, adică plantările cum le știe toată lumea, au fost în Suceava – 1.058 ha, Maramureș – 236 ha, Cluj – 219 ha, Sibiu – 156 ha, Neamț – 154 ha etc. Pe site-ul oficial Romsilva există o hartă interactivă prin care publicul poate observa punctele în care se execută aceste lucrări și șantierul de împădurire.

Rep.: Ce specii silvice au fost folosite anul acesta?

– Folosim între 21-26 milioane de puieți în fiecare an produși din pepenierele proprii. Anul acesta printre specii se regăsesc molidul – 10.6 mil, apoi brad – 2 mil., larice – 600 mii, gorun – 2.5 mil., stejar – 1.6 mil., paltin – 1.8 mil. și altele.

Rep.: Ce ne puteți spune despre defrișarea ilegală a pădurilor?

– Termenul de defrișare despre care tot se vorbește este folosit greșit deoarece înseamnă că într-o suprafață se taie toți arborii ilegal sau legal. Defrișare înseamnă să tai arborele respectiv și să schimbi destinația terenului, nu mai e pădure, ci pășune sau teren arabil. Termenul corect este tăieri ilegale. Romsilva și-a manifestat întotdeauna disponibilitatea de a trimite specialiști la fața locului și de a verifica dacă au fost comise defrișări ilegale.

De asemenea, Marius-Nicolae Ureche a mai declarat că Regia Națională a Pădurilor îi sprijină gratis pe cei care doresc să își împădurească anumite suprafețe de teren, sursa financiară fiind bugetul statului.

„Pe lângă puieții pe care îi producem, avem și un excedent pe care îl putem oferi doritorilor care vor să își împădurească anumite terenuri particulare. Ei pot apela la Legea nr. 32 din 1994, Legea Sponsorizării. Am aprobat pentru anul 2021 un volum de 500 mii puieți din excedentul de puieți forestieri pe care îi avem pentru această sponsorizare. Doritorii se pot adresa direcțiilor silvice din raza de unde locuiesc și li se vor solicita anumite acte doveditoare precum că sunt proprietari, ca mai apoi să beneficieze gratuit de sponsorizarea cu puieții forestieri.“

Pe lângă campania de împădurire primăvară-toamnă 2021, Romsilva și-a propus și o campanie de realizare a unor Perdele Forestiere de protecție. Programul Perdele Forestiere a fost finanțat în 2018 și are ca și obiectiv protecția terenurilor agricole contra factorilor climatici dăunători și pentru ameliorarea condițiilor climaterice din perimetrul apărat. Este vorba de protejarea solului supus fenomenelor de eroziune, protecția căilor de comunicație și de transport, în special împotriva înzăpezirilor. De asemenea, pentru protecția digurilor, malurilor contra curenților, viiturilor, gheții etc. Dar și pentru protecția localităților și a diverselor obiective economice și sociale.

Rep.: În ce stadiu este acum acest program?

– Au fost plantate 75 hectare. Ne-am axat de-a lungul autostrăzii A2 Călărași-Constanța pe o distanță de 25 km. La ora actuală avem 6 obiective, urmează exproprierile, în toamna anului 2021 vom putea demara campania de plantare a acestora, 6 sunt pe autostrada A2 și 2 obiective DN24 în cadrul direcției silvice Brăila. Aceste lucrări se vor scoate la licitație, vor veni firme specializate, iar Romsilva acordă asistența tehnică.

Rep.: În cât timp va fi finalizată această campanie de înființare a perdelelor forestiere de protecție?

– În funcție de predarea amplasamentelor după expropriere. Noi ne putem apuca de aceste perdele doar după finalizarea expropierii. Avem documentațiile întocmite, formulele și schemele de plantare, în intervalul săditor necesar; rămâne numai să ne apucăm de treabă, a conchis Marius-Nicolae Ureche.

Liliana Postica

Harghita este printre puținele județe din țară în care nu municipiul reședință de județ, Miercurea Ciuc, concentrează cea mai mare putere economică, rolul de motor al dezvoltării fiind preluat de Odorheiul Secuiesc. Cele mai însemnate resurse ale zonei, spun autoritățile, sunt apele minerale, pădurile, fânețele/pășunile și gazele naturale, cu industria și activitățile lor conexe. Și stațiunile balneoclimaterice sunt de mare atractivitate, la fel ca zonele montane, unde s-au amenajat mai multe pârtii de schi ori pur și simplu sunt tentante prin peisajele din Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș sau lacurile Sf. Ana și Roșu.

Situat în estul Transilvaniei și în zona centrală a României, Harghita are o suprafață de  6.639 km² (2,8% din teritoriul național), o populație rezidentă de 301.465 de locuitori (57,70% în mediul rural) și o populație după domiciliu de 330.543 de persoane (56,16% în mediul rural), ocupând locul cinci din șase județe, la nivel regional. Produsul Intern Brut, după ultima raportare a INS, este de 11,173 miliarde de lei, penultimul din regiune și al 28-lea, la nivel național. PIB-ul/cap de locuitor s-a situat la 7.807 euro, ultimul din regiune și al 27-lea, la nivel național. Veniturile totale ale autorităților publice (Consiliul Județean Harghita și primăriile din cele 4 municipii, 5 orașe și 58 de comune) au fost de 897, 88 milioane de lei, din care venituri proprii – 372,14 mil. lei, cifre care înseamnă a 8-a cea mai mică sumă din țară. Opt comune au avut venituri mai mari de 10 mil. lei: Joseni – 16,33 mil. lei, Corund – 14, 61 mil. lei, Tușnad – 13,57 mil. lei, Lupeni – 12,75 mil. lei, Dealu – 11,76 mil. lei, Ditrău – 11,27 mil. lei,  Praid – 11,16 mil. lei și Remetea – 10,95 mil. lei. Dintre orașe, unul singur, Băile-Tușnad, a înregistrat un buget mai mic de 10 mil. lei (Surse: INS, Comisia Națională de Strategie și Prognoză, Direcția pentru Politici Bugetare și Fiscale).

Primul din țară la canalizare, printre ultimele la modernizarea drumurilor

În ce fel s-au utilizat fondurile proprii, naționale și europene vom vedea după felul în care a fost modernizată infrastructura județului (sursă: INS):

• drumuri: dintr-un total de 2.085 km căi rutiere, 830 km de drumuri erau, în 2019, modernizate, 623 km – pietruite (29,88% din total drumuri) și 390 din pământ (18,70%). Dacă în comune ne așteptam la un procent ridicat de drumuri nemodernizate, din păcate în Harghita sunt încă peste 50% din drumurile județene pietruite sau din pământ (date INS-2019). Lungimea străzilor orășenești este de 507 km, din care modernizate – 330 km (65,08%);

• alimentare cu apă: numărul localităților cu rețea proprie – 9 municipii și orașe (100%) și 51 de comune, din 58 total (87,93%), ceea ce plasează județul pe locul 17, la nivel național;
• canalizare: 9 orașe (100%) și 39 de comune, din 58 total (67,24%). Ultima cifră, care se referă la mediul rural, face din Harghita cel mai performant județ din țară.
• alimentare cu gaze: 7 orașe (77,77%) din 9 și 20 de comune, din 58 (38,48%). Procentul este relativ mic gândindu-ne totuși că în Depresiunea Transilvaniei, respectiv în partea de SV a județului, sunt depozite de gaze naturale, toate în exploatare.
• energie termică: cu excepția localităților Toplița, Băile-Tușnad și Borsec, toate celelalte orașe dispun de sistem centralizat de furnizare a apei calde și căldurii în instituțiile publice și gospodăriile populației (sursă: Strategia de dezvoltare a județului). Domeniul public mai numără, printre altele, 129 de școli, 5 spitale, 155 de biblioteci, 23 de muzee și colecții publice etc.

Serviciile și industria – aport de 90% din cifra de afaceri a județului

Economia, cum spuneam la începutul articolului, poziționează Harghita în treimea inferioară a clasamentului, între județele țării. În Strategia de dezvoltare se indică și principalele activități care contribuie la formarea PIB: servicii, industrie, agricultură și turism. Cea mai importantă contribuție la cifra de afaceri este adusă de Odorheiu Secuiesc, Miercurea Ciuc și Borsec.

Servicii: contribuie cu aproximativ 50% la constituirea PIB, cu un aport substanțial din activitatea de comerț, transport și depozitare.

Industria: reprezintă peste 40% din cifra de afaceri a județului, iar domeniile economice cele mai performante sunt reprezentate de industria prelucrătoare, în special industria băuturilor (Borsec, Miercurea Ciuc), prelucrarea lemnului (Toplița, Bilbor, Ciucsîngeorgiu, Ciumani, Dealu, Ditrău, Feliceni, Frumoasa, Lăzarea, Lunca de Jos, Lunca de Sus etc.) și industria alimentară (Gheorgheni, Cristuru Secuiesc, Corbu, Mădăraș, Porumbeni).

Agricultura: suprafața agricolă ocupă 59,60% din totalul teritoriului. Pășunile și fânețele reprezintă unele din bogățiile județului, și ocupă aproape 80% din suprafața agricolă. Furajele verzi și cartoful sunt dominante, urmate de cereale, sfeclă de zahăr și legume. Ca distribuție zonală a tipurilor de activități, dominante sunt cultura cartofilor (Cristuru Secuiesc, Cozmeni), a cerealelor (Gheorgheni, Cozmeni, Tușnad), activități auxiliare pentru producția vegetală (Sărmaș, Sâncrăieni), ferme mixte (Miercurea Ciuc, Dealu), creșterea păsărilor (Gheorgheni), creșterea bovinelor (Cârta), acvacultură (Martiniș).

Silvicultură: Pădurile ocupă 39,76% din suprafața județului, generând unele dintre cele mai importante activități din județ, axate în acest domeniu sunt localitățile Gheorgheni, Păuleni-Ciuc, Plăieșii de Jos, Tulgheș, Toplița, Odorheiu Secuiesc, Borsec, Vlăhița, Bilbor, Căpâlnița, Praid, Remetea, Satu Mare, Sărmaș etc.

Turism: în Harghita există 7 stațiuni balneoclimaterice atestate, Băile Tușnad fiind de interes național, iar Borsec, Băile Homorod, Harghita-Băi, Izvoru Mureșului, Lacu Roșu și Praid – de interes local. De asemenea, pe timp de iarnă, petrecerea vacanțelor este facilitată de pârtiile de schi de la Șumuleu-Ciuc, Homorod-Băi, Toplița, Harghita-Băi, Harghita Mădăraș, Izvorul Mureșului, Valea Rece, Sânmartin, Ciumani, Toplița. Vara, zona oferă multiple posibilități de drumeții în munții Călimani, Gurghiu, Hășmaș, Ciucului, Harghitei, Giurgeului, Perșani. Pentru activitățile de tip sport-extrem, turiștii au la dispoziție parcuri de aventură și distracții la Harghita Băi, Praid, Ciumani și Băile-Tușnad. Județul este, de asemenea, unul cu cele mai multe centre de echitație din țară (Miercurea Ciuc, Gheorgheni, Odorheiu Secuiesc, Homorod Băi, Subcetate, Iacobeni etc.). Dacă adăugăm și spectaculoasele Chei ale Bicazului, apoi cursurile Oltului și Mureșului, lacurile unice prin felul în care s-au format, Sf. Ana și Roșu, avem o imagine a bogăției turistice din județ.

Tendințe viitoare de dezvoltare

În metodologia elaborării primei versiuni a Strategiei de dezvoltare cu orizont 2030, autoritățile au pus accentul pe om, factorul cheie în dezvoltarea județului. Practic, a fost o serie de întrebări adresate locuitorilor, iar documentul final va ține cont de părerile exprimate de aceștia. Direcțiile cheie sugerate de cetățeni, antreprenori și autorități țin de: susținerea producătorilor locali, orientarea populației către un consum durabil și responsabil al produselor locale, dezvoltarea industriei și crearea de parcuri industriale, formarea profesională și înlocuirea rutinei cu spiritul de inovare în toate domeniile, dezvoltarea turismului. Așteptarea cetățenilor față de autorități se referă la: extinderea rețelei de drumuri și a serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare, inclusiv în localități izolate, cătune; sănătatea și serviciile pentru vârstnici; educația; colectarea selectivă a deșeurilor; mobilitatea urbană sustenabilă sau traseele de bicicletă pentru mobilitate alternativă; cultura, sportul; îmbunătățirea serviciilor pentru comunități dezavantajate.

Maria BOGDAN

Arhitectura greşită a SUMAL 2.0, care duce urmărirea trasabilităţii către industria lemnului, pe lanţul de comercializare şi utilizare a lemnului şi produselor din lemn, amplifică exponenţial costurile pentru întregul sector, consideră reprezentanţii asociaţiilor de profil într-o petiţie online inițiată de Asociația Industriei Lemnului – Prolemn și adresată autorităţilor. În continuare vă prezentăm cele mai importante probleme semnalate de petiționari.

Semnatarii documentului solicită revizuirea în regim de urgenţă a HG 497/2020 și a aplicațiilor SUMAL 2.0 pornind de la practicile europene, cu respectarea Regulamentului European 995/2010, cu concentrarea urmăririi trasabilității masei lemnoase la prima punere pe piață, astfel încât să fie construit un sistem robust și eficient de combatere a tăierilor ilegale, care să nu împovăreze cu costuri administrative inutile operatorii economici. În petiție se arată că necesitatea urgenței revizuirii actului normativ este dată de blocajele induse de operaționalizarea SUMAL 2.0 la 31 ianuarie 2021, în prezent întreaga ramură a economiei forestiere funcționând la maximum 1/3 din nivelul normal de activitate.

Pierderi economice induse de suprareglementare

Potrivit autorilor documentului, tăierile ilegale reprezintă pierderi economice induse de suprareglementare, de costul mare al administrației silvice din România comparativ cu țările europene, de concurența neloială pentru operatorii economici care se străduiesc să respecte legislația din partea celor care nu o respectă. Reprezintă costuri de certificare și de audit al provenienței legale, pierderi de contracte pe piețele externe din cauza deficitului de imagine. Ne dorim, la modul cel mai sincer, măsuri eficiente de combatere a tăierilor ilegale, care să elimine lemnul fără proveniență legală din piață, conducând la un mediu economic competitiv, corect. Industria lemnului este o industrie performantă, care furnizează economiei bioproduse bazate pe o resursă regenerabilă, lemnul, contribuind în același timp la combaterea schimbărilor climatice“, explică Cătălin Tobescu, președintele Asociației Industriei Lemnului – Prolemn.

Principalele probleme…

De la operaționalizarea SUMAL 2.0, în perioada 31 ianuarie – 8 februarie, au fost emise 29.000 de avize de transport materiale lemnoase, aproximativ o treime din numărul de avize față de perioada corespondentă de anul trecut.

Definiția materialelor lemnoase a fost extinsă prin modificarea Codului Silvic din toamna anului 2020, astfel încât în prezent numărul avizelor ar fi trebuit să fie cel puțin dublu față de perioada corespondentă din anul 2020.

Numărul de avize reprezintă un indicator sintetic privind activitățile din sectorul forestier și industria lemnului, indicator care arată că această ramură a economiei naționale funcționează la maximum 30% față de activitatea normală, ca rezultat al pregătirii defectuoase a implementării SUMAL 2.0, al problemelor de funcționalitate a aplicațiilor și al concepției greșite a sistemului.

Operaționalizarea defectuoasă a sistemului SUMAL 2.0 lezează interesele economice strategice ale României, în sensul prevăzut de Legea siguranței naționale, la art. 3. lit (m) prin blocarea accesului la resursele forestiere, cu consecințe la nivel național.

În condițiile prelungirii blocajelor induse de operaționalizarea defectuoasă a sistemului SUMAL 2.0, întreaga ramură a industriei lemnului și industriei mobilei care a funcționat în ultima săptămână preponderent pe baza stocurilor intră progresiv în blocaj, resimțind efectele penuriei de materie primă.

Impact uriaș

Ca urmare a faptului că problemele de implementare ale sistemului SUMAL 2.0 persistă, impactul economic și social al pierderii de competitivitate a întregii ramuri a economiei forestiere este uriaș. Astfel, inițierea sistemului a fost și este haotică prin faptul că ministerul nu a emis ordinul și metodologia prevăzută în acest sens, la art. II din HG 923/2020, care dispune: „Începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri [n.r. 29 octombrie] și până la data de 30 ianuarie 2021, […] se realizează popularea bazelor de date, validarea fluxurilor de informații și instruirea utilizatorilor SUMAL 2.0 potrivit metodologiei aprobate prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.”

În petiție se mai arată că o evaluare simplă a costurilor de implementare a sistemului SUMAL 2.0 la nivel național evidențiază costuri materiale directe: telefoane cu sisteme de operare Android 10 și minimum 4 GB de RAM pentru 100.000 operatori: 250 euro x 100.000 = 25 milioane de euro. Suplimentar imprimante mobile etc. – minimum 5 milioane de euro.

Pierderi economice prin funcționarea în prima săptămână la 30% din capacitate: 150.000 salariați x 1.000 de euro/lună salariu brut x 70% pierdere = 100 milioane de euro.

Costurile induse de măsurarea redundantă a materialelor lemnoase impuse de SUMAL 2.0, pentru evidența on-line și de raportare a stocurilor, pe circuitul de prelucrare și comercializare a materialelor lemnoase, sunt uriașe, de minimum 216 milioane de euro/an (18 milioane m3 x 12 euro/m3)

„Vor fi costuri pentru implementare și introducere a datelor, dar nu există un modul de gestionare a datelor care să fie util administratorilor de păduri.“ (Dorin Mărășoiu, ocol silvic privat)

„SUMAL 2.0 nu a fost o cerință a Comisiei Europene și nu are nicio legătură cu procedura de infringement. [...] Ar fi trebuit să implementăm modulul de urmărire GPS, care funcționează pe SUMAL 1.0 și a fost recepționat de minister.“ (Cătălin Tobescu, Prolemn)

„Sectorul va cunoaște blocaje, pe costul și cheltuiala agenților economici. Este o problemă de soft, nu știm dacă vom obține ceea ce doream noi.“ (prof. Laura Bouriaud, Universitatea „Ștefan cel Mare“ din Suceava)

SUMAL 2.0 „duce la o limitare a inovării și dezvoltării în sector [...], la uniformizarea modelului de business, la o lipsă de competitivitate pe piața internațională. [...] Facem soft după un model de business sau business după un model de soft?“ (Cristian Panaite, Forstpan)

Ion Bogdan