Programul „O zi la fermă“, organizat la Iași

Un grup de arheologi români și chinezi au descoperit rămășițele unui copil din secolele VIII – IX î.Hr. în comuna Dobrovăț, județul Iași. Descoperirea a fost făcută la situl arheologic din comuna ieşeană în urma unui proiect de colaborare care a început în urmă cu mai bine de 5 ani. Iată ce au găsit într-o groapă de peste 2.000 de ani vechime.

Începând cu anul 2019, Institutul de Arheologie din Beijing a început finanțarea unui proiect de săpături arheologice în localitatea Dobrovăț. Este vorba despre o așezare din perioada culturii Cucuteni, veche de 6.000 de ani. În luna august a.c., cercetătorii au descoperit un mormânt în care se afla scheletul unui copil.

Descoperire importantă făcută de arheologii chinezi și români

În luna august a.c., arheologii au dezgropat rămășițele unui copil care avea undeva între trei sau patru ani. Mormântul are o vechime de peste 2.000 de ani, fiind situat undeva între secolele IX-VIII, înainte de Hristos. Cercetătorii au reușit să dateze mormântul datorită bucăților de ceramică descoperite, aparținând culturii Cozia-Saharna.

„Am făcut o descoperire interesantă, însă nu este din perioada culturii Cucuteni. Este vorba despre un mormânt al unui copil din epoca bronzului târziu sau chiar de la începutul epocii fierului. Am găsit scheletul, este al unui copil de trei-patru ani, însă nu am putut determina care este sexul său, deoarece este prea mic. Pe lângă schelet, am găsit bucăți de material, probabil din hainele lui, iar sub el erau niște oase de animal și o unealtă de piatră, doar atât. Deocamdată, vom continua cercetările până la mijlocul lunii septembrie, când vom încheia campania de anul acesta“, a precizat dr. Chenghao Wen de la Institutul de Arheologie din Beijing.

Asemănarea cu o cultură din China

În anul 2018, un localnic din Dobrovăț a observat un obiect ceramic pictat, îngropat parțial. Acesta l-a scos la suprafață și și-a dat seama că este ceva inedit. Bucata de ceramică a ajuns pe mâna arheologilor din Iași, care au realizat că în zonă există un sit important. Dr. arheolog Magda Lazarovici a făcut o expoziție în China despre cultura Cucuteni, iar chinezii au văzut imediat asemănările dintre cele două culturi. Institutul de Arheologie de la Beijing finanțează o parte din proiect și a trimis un specialist ca să facă săpături.

Coordonatorul sitului este dr. arheolog Magda Lazarovici împreună cu soțul ei, dr. prof. Gheorghe Lazarovici. Chengao Wen este arheologul din China care a venit în 2019 la Dobrovăț, având alături șapte studenți chinezi. Proiectul este pe o perioadă de cinci ani, însă în pandemie nu s-au mai organizat săpături, iar abia în 2023 au reluat lucrările.

Scopul final al proiectului este de a depista toate asemănările dintre cultura Cucuteni și cultura YangShao din China. Colaborarea se va finaliza în anul 2026, iar ulterior, vor fi analizate toate datele și rămășițele descoperite.

Beatrice Alexandra MODIGA

La fel ca plantele, tendințele legate de amenajarea grădinilor se dezvoltă greu și, odată apărute, nu scapi așa ușor de ele. De aceea, experții în domeniu spun că trendurile peisagistice din 2024 (influențate de societatea și cultura contemporană) se împletesc cu cele perene din domeniu. Astfel, grădinile vor deveni un adevărat sanctuar sustenabil, din care poți culege buchete cu flori colorate, fructe, chiar și legume, și în care te poți conecta cu natura sau te poți simți ca într-o vacanță.

Betula pendula este un arbore care emană o cantitate foarte mare de oxigen, fiind utilizat în terapiile antistres. De aceea ing. dr. Roxana Pascu, peisagist la Iași, îl recomandă cu căldură în toate amenajările:

„Având în vedere trendul de anul acesta, toată lumea își dorește o amenajare în care să fie relaxat, să se bucure de frumusețea plantelor, de măreția gazonului. De aceea, în 2024, trendul tinde să aibă accente din ce în ce mai mult spre verde, culoare care ne destresează, de plante care emană oxigen și, de ce nu… spre frumusețea florilor, care prin efemeritatea lor ne bucură. Eu sunt Roxana, doctor în amenjarea grădinilor și împreună cu Jarylo Art am realizat această minunăție, în care lavanda este cu adevărat o vedetă în acest sezon. Pe lângă lavandă, vă mai puteți bucura de frumusețea ierburilor decorative, a coniferelor care, indiferent de anotimp, sunt spectaculoase și deloc de neglijat, dar și de frumusețea frunzelor de Acer crimson king și, bineînțeles, de acele de Larix decidua, singurul conifer de la noi din țară care își pierde frunzele în sezonul de iarnă și este vedetă toamna, având un colorit galben spectaculos. Lichidanbarul și Corilusul, adică popular alunul, în această perioadă au un contrast spectaculos. Aidoma contrastului dintre Iuca și lavandă, care mereu se completează, prin cromatica gri a frunzelor de lavandă în sezonul de iarnă și verdele frumos al frunzelor.“

Zonă de fire pit și animale domestice

Grădina reprezintă o continuitate a spațiului în care locuim, de aceea oglindirea ei în clădire poate fi luată în calcul în momentul în care se realizează proiectul de amenajare, dar și multe alte aspecte, mai adaugă doctorul în amenjarea grădinilor.

„Zebrina se numără printre speciile decorative de ierburi care își pot găsi cu succes loc în amenajările noastre. Animalele domestice pot fi integrate cu succes în designul amenajărilor și pot fi transformate în ceva spectaculos, de care să ne bucurăm atât privirea, cât și papilele gustative. Tradiționalul grătar în 2024 a fost înlocuit de zona de fire pit, atât de îndrăgită și de utilizată în fiecare sezon. Aici poți să te bucuri cu prietenii de o seară de vară frumoasă, dar poți să faci și un grătar, fără ca spațiul clădirii tale să își piardă din zonele alocate plantelor.“

Haideți în livadă!

Pomii fructiferi sunt mereu bineveniți într-o amenajare atât timp cât le găsim locul potrivit, punctează peisagista.

„Ca de exemplu, acest vișin arată spectaculos amplasat în livadă, te poți bucura și de fructe, dar și de frumusețea lui, ca arbore în sine. Fructele de pădure își pot găsi și ele loc în amenajarea ta și te poți bucura de gustul lor pe tot parcursul sezonului.“

Grădina de legume poate fi integrată cu succes în designul amenajării, încheie ing. dr. Roxana Pascu, peisagist la  Iași.

„După cum puteți observa, există jardiniere cu roșii, castraveți, bostani și multe alte legume care și-au găsit locul în această amenajare.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Un grup de studenți de la Universitatea de Științele Vieții Iași au realizat un produs inedit ce are la bază cozi de ciuperci și lichid obținut din fierberea năutului, în cadrul ediției a X-a a Concursului Național „Ecotrophelia“ România 2024, un concurs european de inovație în domeniul alimentar, care evidențiază creațiile și talentele studenților și transformă sectorul alimentar al viitorului. Acesta a avut loc în perioada 12-14 iunie, alături de Asociația Specialiștilor de Industrie Alimentară din România (ASIAR). Preparatul se numește FungiYo și este o pastă vegană, din care au fost obținute aperitivul, felul principal și desertul. Cele trei produse sunt realizate din aceleași ingrediente, însă cantitatea lor schimbă gustul fiecăruia.

Patru studenți de la USV Iași au realizat un produs alimentar inedit din codițe de ciuperci

Grupul de studenți, format din Eduard Horlescu, Cristina Dandeș, Livia Bărbuță și Cătălin Scripcă, de la Facultatea de Agricultură, specializarea Tehnologia Prelucrării Produselor Agricole, a realizat din resturi alimentare pasta vegană FungiYo.

FungiYo Prep, FungiYo Core și FungiYo Bliss sunt obținute din exact aceleași ingrediente, însă faptul că au fost puse în cantități diferite face ca gustul să fie distinct.

„Am realizat o pastă vegană obținută din 80 la sută produse reutilizate, cum ar fi scorțișoară, pectină, tescovină de la mere; mai are în compoziție ștevie, sare, pudră de roșcove și făină din semințe de dovleac. Baza produsului este codița de pleurotus și aquafaba, care este obținută prin fierberea năutului. Avem trei feluri din produsul nostru, prep, care este un aperitiv, core, care este un fel principal și bliss, care este un desert. Aperitivul este mai ușor, felul principal este mai intens, cu mai multă sare, iar desertul este dulce. Produsele noastre, FungiYo Prep, FungiYo Core și FungiYo Bliss sunt create din aceleași subproduse, dar în proporții diferite, oferind un gust unic fiecărei varietăți. Dorim să ne extindem spre piața europeană, noi credem foarte mult în produsul nostru, care este unul corect, sigur și calitativ“, spune Eduard Horlescu, student la USV Iași.

Produsul este realizat din alimente reutilizabile

Cei patru studenți de la USV Iași au lucrat timp de șase luni pentru a realiza un produs finit de calitate.

„Am lucrat la acest produs aproximativ șase luni, am început cu prelucrarea ideilor, apoi am căutat distribuitori și oameni care să ne ajute pentru a obține acest produs și am început testarea pentru a ajunge la un produs final. Ideea este sută la sută originală. Pot spune că am făcut multe variante pentru că am tot schimbat, am tot adăugat ingrediente, iar până să ajungem la produsul final au fost multe încercări“, mai spune Eduard Horlescu, student la USV Iași.

Pasta vegane FungiYo este soluția pentru consumatorul modern în ceea ce privește o dietă echilibrată.

Ecotrophelia 2024, ediția națională în cifre și informații importante

Ecotrophelia 2024 este un concurs european de inovație în domeniul alimentar, care evidențiază creațiile și talentele studenților și transformă sectorul alimentar al viitorului

Pentru domeniul alimentar, competiția reprezintă o veritabilă revelație și o platformă de excepție pentru inovație și inspirație în dezvoltarea unor produse alimentare eco-inovative, de calitate, destinate consumului uman, prietenoase cu mediul înconjurător și este deschisă tuturor studenților înscriși la programele de studii de licență și masterat. Aceasta facilitează exploatarea creativității infinite și a energiei studenților cei mai întreprinzători, sprijiniți de universitățile și instituțiile de învățământ superior de prestigiu. Astfel, rețeaua „Ecotrophelia“ reprezintă un model educațional de referință susținut de Uniunea Europeană (UE), ce joacă un rol organizatoric în promovarea inovației și antreprenoriatului în rândul studenților.

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO

{gallery}articole/2024/07.iulie_2024/retete{/gallery}

Prezentarea, degustarea şi jurizarea a peste 50 de preparate înscrise la Concursul Naţional „Identificare de produse tradiţionale“ a avut loc sâmbătă, pe 30 martie 2024. Ediţia a VI-a a competiţiei organizate de Universitatea de Ştiinţele Vieţii „Ion Ionescu de la Brad“ (USV) Iaşi, Facultatea de Ingineria Resurselor Animale şi Alimentare (FIRAA), în parteneriat cu Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Iaşi, a început de la ora 10,00 şi s-a desfăşurat în Holul de Marmură al facultăţii. Evenimentul a fost dedicat elevilor şi studenţilor care s-au înscris individual sau în echipă, încă de pe 26 februarie când a fost lansată invitaţia, fiind coordonaţi de câte un cadru didactic.

Tineri veniţi din toată ţara la USV Iaşi

Spre deosebire de primul an, numărul preparatelor la această ediţie a fost mai mare. În plus, cei mai mulţi dintre tinerii care s-au prezentat la concurs provin din sud-estul ţării.

„La cea de a VI-a ediţie a concursului «Identificare de produse tradiţionale» avem concurenţi din sud până în nord: Suceava, Botoşani, Bacău, Iaşi şi chiar din judeţul Călăraşi, două licee. Anul trecut am avut unul, le-a plăcut atât de mult, au răspândit informaţia şi deja anul acesta în competiţie avem două licee din Călăraşi. Ediţia aceasta se remarcă, aşa cum constatăm de la fiecare ediţie la alta, prin numărul tot mai mare de produse. Dacă la prima ediţie am avut 29 de preparate în competiţie, acum avem deja 83“, a declarat conf. univ. dr. Mihaela Ivancia, prodecan al FIRAA.

Una dintre probele pe care au trebuit să o respecte toţi participanţii a constat în aducerea unei dovezi care să reflecte vechimea reţetei tradiţionale.

„Ne bucurăm că tinerii sunt interesaţi de produsele tradiţionale, de acest concurs. Vor să scormonească în cuferele de reţete ale bunicilor lor, să afle cum se mânca la vremea lor şi le aduc acum în faţă. Ei sunt obligaţi să aducă dovada vechimii reţetei. Noi ne-am propus prin acest concurs să-i şi stimulăm spre cercetare. Să se documenteze, să vadă, de aceea se numeşte «identificare», la final să spună că au într-adevăr un produs tradiţional“, a adăugat aceasta.

Totuşi, ce face ca un produs să fie tradiţional? După cum a menţionat specialistul, în primul rând vechimea, de cel puţin 30 de ani, apoi ingredientele şi metoda de preparare.

Reţeta „aluaţelelor“ din Călăraşi

Deşi au concurat elevi şi studenţi de la instituţii diferite de învăţământ, cu toţii au surprins juriul cu preparate tradiţionale care de care mai gustoase şi arătoase.

Spre exemplu, o echipă de elevi din Călăraşi a stârnit curiozitatea celor prezenţi cu reţeta „aluaţelelor“.

„Acestea sunt făcute din cocă veche. După ce s-a învechit coca se pune în apă şi mălai şi se împătureşte cu mălai până când devine o cocă plină. După aceea se lasă la înmuiat în apă, se pune şi făină până iese un aluat ca de pâine. Şi aşa va ieşi o pâine cu mălai“, a declarat Ionuţ Valentin, elev al Liceului Pedagogic „Ştefan Bănulescu“ din Călăraşi.

„La fel, avem şi «scutecele Domnului». Acesta este un preparat pe care l-am învăţat de la o vecină de-ale noastre.“

Povestea „mămăligii în pături“

O elevă de clasa a XI-a de la Colegiul Agricol şi de Industrie Alimentară „Vasile Adamachi“ din Iaşi a prezentat o reţetă care face parte dintr-o poveste a celor mai în vârstă, parcă ruptă din basme.

„Noi avem mămăligă în pături şi sarmale în foi de varză cu afumătură. Povestea mămăligii în straturi este despre un copil care era întotdeauna nemulţumit de ceea ce îi făceau părinţii şi vorbea foarte mult. De aceea, mama şi tatăl său au construit un fel de plan pentru el. L-au păcălit pe copil, făcându-i pe plac, acesta devenind şi mai alintat, iar lingura cea magică din bucătărie a cerut oalelor un sfat. Dintr-un colţ, ceaunul cel vechi i-a răspuns: «Adu-mi ce îţi cer eu şi tu faci». Lingura era foarte bulversată, dar l-a ascultat, sperând că îl va mulţumi pe cel mic. Aşadar, i-a făcut mămăligă în straturi copilului care, într-un final, a fost împlinit şi mulţumit“, a menţionat Alexandra Nicoleta.

Beatrice Alexandra MODIGA

Cele mai cunoscute fructe ale sezonului sunt cireșele. Unii dintre noi apreciem fie cireșele mai acrișoare și mai mici, fie suntem cuceriți de sortimentele noi, mai mari (până la 33 de milimetri) și mai dulci sau poate de cireșele albe. Nu omitem forma, mărimea, poate chiar nici suculența, culoarea, gustul sau aroma. Așadar, am luat livezile de cireșe la pas din județul Iași, să vedem care sunt cele mai căutate de către consumator.

La Ferma Todirești prefer Marysa

„Sunt cele mai mari pe care le avem la noi. E un soi din Italia. Cred că au undeva la 32-33 de mm. Toată lumea le apreciază și vorbește despre soiul Marysa. Mai avem Black Star și altele.“

Costel Filip, un pomicultor de 38 de ani din comuna Todirești, județul Iași, se ocupă de afacerea cu cireși de mai bine de 10 ani, lăudându-se cu 20 de soiuri în livadă.

„Am fost plecat în străinătate și banii de acolo i-am investit în cireși. Avem aproximativ 7 hectare, dintre care 2 hectare de cireșe, 1 ha de prun, struguri de masă, dar și cca 1 hectar cu pepene galben. Am absolvit Școala Profesională de Electronică, după care am plecat din țară cum pleca toată lumea în urmă cu 20 de ani, fiind atras de mirajul străinătății. Acolo am lucrat în domeniul construcțiilor, iar când reveneam acasă întotdeauna căutam un mod de relaxare și îl găseam într-o mică livadă. Astfel, încet-încet am început să investesc în fiecare an în livadă. Primii pomi plantați au fost în 2010“, ne spune ieșeanul.

Micii producători, „carnea de tun“

Condițiile climatice sunt foarte dificile în ultimul timp pentru pomii fructiferi, adaugă pomicultorul.

„Dat fiind faptul că sunt tot mai intense descărcările electrice, grindina, brumele târzii de primăvară, lipsa apei, ne confruntăm cu diverse probleme pe care încercăm să le ținem sub control. La noi e clar, ca mici producători suntem «carnea de tun» pentru că niciodată nu reușim să ținem pasul cu cei mari care au zeci, sute de hectare. Dar dacă ai ambiție și nu de fiecare dată te gândești la câștig, încet-încet reușești să răzbați. Pe viitor încercăm să ne extindem; anul acesta chiar încercăm să accesăm un proiect european prin Programul »Instalarea tânărului fermier“, dar o să vedem și în funcție de ce ne rezervă viitorul“, punctează micul pomicultor.

2024 este un an bunișor pentru cireșe, specifică acesta.

„Am avut o mică perioadă cu înghețuri; noi ne aflăm într-o zonă mai de deal și ne-a afectat o mare parte din livada de cireșe, au rămas mai puține în pom, dar s-au făcut de un calibru foarte frumos. Provocările sunt foarte mari, sunt ani în care nu-mi scot nici cheltuielile, e foarte greu, trebuie să ai foarte mare curaj. Consider că, dacă nu ai curaj și dacă te gândești doar la câștig, nu are rost să te apuci de așa ceva.“

Soiurile vechi Stella și Van pierd teren în fața soiurilor noi

Prețul cireșelor la acest moment variază între 10-20 lei/kg, în funcție și de calitatea acestora.

„Cele mai frumoase pe care le-am avut noi s-au vândut undeva la 18 lei/kg. Consumatorul preferă soiul Marysa, un soi foarte frumos, are și calibru, iar oamenii se uită și la dimensiunea fructului; Stella este la fel un soi dulce-acrișor, destul de vechi care ușor-ușor începe să dispară din cauza soiurilor noi mult mai valoroase, care pun o umbră pe cele vechi. În total, cred că avem 18-20 de soiuri, majoritatea fiind aduse din străinătate. Am adus ce am crezut noi că se pretează pe vânzare și, bineînțeles, să fie fructele de calitate. Sunt soiuri noi, certificate. Ce predomină la noi sunt «Stella» și «Van», care încep să dispară, din păcate. Soiurile noi, practic, diferă prin gust, calibru, rezistența la crăpare, la ger. Pentru un pomicultor contează toate aceste caracteristici și, bineînțeles, să nu fie așa sensibile la crăpat. Necesită un pic mai multă atenție, oricum. Trebuie să ai irigare și multă implicare“, a adăugat acesta. Alte variante de cireșe pe care le întâlnim în livada ieșeanului sunt: Carmen, Uriaș de Bistrița, Tamara, Grace Star, Germersdorf și altele.

Ieșenii vor mânca, în câțiva ani, două noi soiuri de cireșe

Cătălin Găină, un tânăr de 36 de ani, absolvent al Facultății de Horticultură USV Iași, specializarea Horticultură, promoția 2012, este șef de fermă și reprezintă brandul Panere din Cotnari, județul Iași, la firma Fructis Trading SRL, și are două noi soiuri de cireș, care sunt în testare. Perioada până când acestea pot fi scoase pe piață se poate întinde chiar pe câțiva ani.

„Avem două soiuri noi, căutate pe piață, momentan sunt în testare, iar când vom le vom avea în scară largă, vom ieși cu ele pe piață. Ele sunt omologate și vrem să vedem cum se climatizează la noi, vom planta în viitor, le vom avea pe rod în următorii trei, patru ani, deci o să dureze până când vom scoate aceste noi soiuri pe piață“, specifică inginerul horticol.

Producția ajunge la export...

Suprafața pomicolă administrată de tânărul ieșean este de de 60 de hectare, cu două ferme la Deleni și la Cucuteni, dar grupul de producători este mult mai mare.

„Pentru cine a făcut tehnologie, respectiv a utilizat tratamente fitosanitare și irigații, a investit în plantații tinere moderne, anul acest se anunță cu rezultate. O parte din producția noastră ajunge la export și am câștigat teren pe partea aceasta datorită soiurilor pe care le cultivăm, soiuri care se caută nu doar în România, ci și pe piața internațională. Avem soiurile Cordia și Regina, care ne-au ajutat foarte mult pentru că sunt productive, rezistente. Anul acesta estimăm o producție bună, mulțumitoare, având în vedere condițiile climatice. A fost și anul trecut un an bun, având în vedere că avem irigații. Am accesat proiecte europene și vrem în continuare să mai modernizăm ferma pomicolă cu proiecte europene pentru că sunt la îndemână, de exemplu trebuie să plantăm în jur de 15 hectare cu soiuri noi. Noi vrem să venim pe piață și cu soiuri târzii, pentru că mai toți au soiuri timpurii, să ne ducem chiar până la 5 august cu cireșele. În spatele acestor lădițe de cireșe suntem o echipă de oameni care muncesc cot la cot“, încheie Cătălin Găină, șef de fermă la brandul Panere din Cotnari, județul Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

De curând, pe 13 iunie 2024, la Ferma Soloneț, din comuna Trifești, județul Iași, la Grupul de firme Domeniile Lungu, compania Syngenta a organizat evenimentul A.I. ferma la tine în palmă, un bun prilej de a prezenta fermierilor din Regiunea Moldovei noutățile companiei.

Platforma pregătită special pentru acest eveniment a fost organizată în comuna Trifești, sat Soloneș, județul Iași, unde fermierii interesați au aflat noutățile despre produsele de protecția plantelor și despre tehnologiile Syngenta pentru culturile de rapiță, cereale, porumb și floarea-soarelui, în condițiile pedo-climatice ale anului agricol 2023-2024. Loturile demonstrative ale Grupului Domeniile Lungu au avut o suprafață de 10 ha, cu următoarele culturi: rapiță, grâu, porumb și floarea-soarelui.

În premieră, s-au prezentat soluții biologice de înaltă clasă, de exemplu biostimulatorul VIXERAN®, cu triplă acțiune pentru fixarea azotului atmospheric. Acesta conține bacteria endofitică Azotobacter salinestris tulpina CECT 9690, care fixează azotul atmosferic și îl transformă într-o formă ce poate fi absorbită de plante. Totodată, au fost prezentate și serviciile digitale, de exemplu INTERRA® Scan, unul dintre serviciile de cartografiere a solului cu cea mai înaltă rezoluție din lume. Acesta aduce noi tehnologii pentru a furniza hărți de înaltă rezoluție a solului nutritiv, texturi și carbon, spre a se determina cu exactitate condiționarea solului și suportul nutrițional.

Experții Syngenta au mai explicat aspecte concrete despre tehnologii complete Syngenta (semințe, programe și produse de protecție a plantelor), pentru utilizarea cât mai rațională a resurselor agricole tot mai limitate; soluții inovative de protecție a plantelor, cum este și noua tehnologie A.I.R.™, la floarea-soarelui.

Ce spun fermierii?

Unul dintre fermierii pe care i-am întâlnit la acest eveniment a fost Franco Popinciuc, inginer agronom la ferma familiei, în localitatea Guranda, județul Botoșani, care utilizează produsele companiei Syngenta.

„Am 25 de ani, sunt absolvent al Facultății de Agricultură USV Iași, iar în momentul de față sunt inginer agronom la propria fermă pe care o administrez împreună cu tatăl meu. De ce am ales agricultura? Pentru un simplu motiv: am crescut în acest domeniu, în acest mediu și am prins drag foarte tare de ea. Administrez împreună cu tatăl meu în jur de 500 de hectare de teren arabil, iar culturile pe care le avem sunt cereale (grâu, porumb) și oleaginoase (floarea-soarelui și rapiță). Începutul acestui an a fost unul dificil, care ne-a dat foarte multe bătăi de cap, dar în momentul de față grâul și-a revenit datorită aplicări unor tratamente fitosanitare specifice și ploii care, chiar dacă a fost un pic mai întârziată, a venit la timp cât să putem obține și producții rezonabile“, încheie Franco Popinciuc, fermier în Guranda, județul Botoțani.

George Mihai Crăciun este un alt tânăr interesat de cele mai noi tehnologii oferite de această companie, care în acest moment activează ca inginer agronom în cadrul Grupului Agricultorul Grup la societatea SC Agro Tehnogrup din județul Bacău.

„Cred că provocarea cea mai mare a unui inginer agronom este timpul petrecut pe parcelă, în fermă, care se întinde undeva la 12-14 ore pe zi. Dar, dacă totul se face cu plăcere, atunci nu mai contează sacrificiile, totul se rezumă la dragostea pentru plante care depășește orice așteptare.

Syngenta este una dintre companiile cu care lucrăm foarte bine, folosim foarte mult hibrizi de floarea-soarelui. Așteptăm să vedem noile tehnologii apărute anul acesta“, ne-a declarant ing. agronom George Mihai Crăciun, de la societatea SC Agro Tehnogrup din Onești, județul Bacău.

Încheiem interviurile de pe platformă cu tânărul Ștefan Dohotariu, inginer agronom din anul 2022 la SC Agricola 96 Țigănași din cadrul Grupului de firme Semtop.

„Astăzi, ne aflăm pe câmpurile domnului inginer Vasile Lungu, de la compania Astra Trifești, pentru a viziona și a afla noutățile de acest an ale companiei Syngenta. În momentul de față sunt inginer-șef la SC Agricola 96 Țigănași și administrez undeva la 5.000 de hectare de teren arabil și încă 300 de hectare de fâneață și pășuni. Avem o activitate destul de diversă, în general noi producem semințe. Avem o suprafață destul de mare de loturi de hibridare de porumb și floarea-soarelui, dar producem și loturi mai mici de cereale păioase, mai nou producem și sorg. Cred că cea mai problematică situație pe care o avem noi acum este forța de muncă, din ce în ce mai des ne confruntăm cu angajați care își doresc salarii foarte mari pe care noi nu putem să le susținem din punct de vedere finaciar. Agricultura are și părți frumoase pentru că lucrăm în natură. Încurajez toți tinerii să lucreze în acest domeniu pentru că oferă siguranța zilei de mâine“, încheie Ștefan Dohotariu, inginer agronom la SC Agricola 96 Țigănași din cadrul Grupului de firme Semtop.

Beatrice Alexandra MODIGA

Asociația „Grânarii – Dă-te pe brazdă“ Iași, membră a Forumului APPR, a organizat Ziua Grâului 2024, eveniment ce a avut loc la începutul lunii iunie 2024 la ferma Evi Blossom SRL, sub administrarea familiei Stan (Viorel și fiul său, Tiberiu Dan), din comuna Victoria, județul Iași. Fiind o expoziție a spicului, manifestarea a cuprins: 30 hectare cu loturi demonstrative oficiale, 8 hectare pe care s-au efectuat testări ale unor formule noi de fertilizare foliară, 25 soiuri de grâu, testate în condiții reale din câmp, 3 soiuri de orz, 8 companii, reprezentate pe zona de genetică vegetală, 9 companii, pe segmentele de inputuri și tehnologii agricole, 12 companii expozante, câteva sute de participanți, în majoritate fermieri care au venit cu ținte exacte de interes profesional.

Trece cultura de grâu testul secetei?

A fost o manifestare cu știință și suflet care a reunit sute de fermieri, producători locali, specialiști din învățământul și cercetarea științifică de profil, reprezentanți ai unor instituții și autorități implicate în sistemul agroalimentar și chiar consumatori. Ziua Grâului a fost un bun prilej de a celebra munca și dedicarea agricultorilor noștri, precum și de a discuta despre cele mai noi tehnologii și practici în cultivarea grâului. Evenimentul a inclus prezentări ale experților din domeniu, demonstrații ale echipamentelor agricole moderne, precum și discuții despre politicile agricole și sustenabilitate.

Agricultura este în șah!

Suprafața totală din zona care a găzduit evenimentul Ziua Grâului 2024 a fost de 75 hectare.

„Ne aflăm în comuna Victoria, unde a avut loc o platformă de testare a mai multor soiuri de grâu și nutriție foliară. Evenimentul a fost organizat de Asociația Grânarii, membră a Forumului APPR, și am testat în total 25 de soiuri de grâu de cea mai bună genetică pe care o avem în momentul de față pe piața din România, plus soiul Martor și trei soiuri de orz. În plus, au mai fost testări de nutriție foliară de la mai multe firme. Soiurile au fost pe o suprafață de cca 30 de hectare, nutriția foliară undeva la 10 hectare, plus alte testări ale noastre pe aproximativ 30 hectare. Pentru cultura de grâu a fost un an dificil, am început în luna octombrie fără rezerva de apă, apoi a plouat în primii 20-30 cm de sol, astfel cultura s-a dezvoltat foarte bine până în luna aprilie. Însă, începând cu data de 20 aprilie am intrat într-o secetă pronunțată, mai bine de o lună jumătate nu au fost precipitații absolut deloc, iar timp de o lună planta în sol nu a găsit apă. Plantele de grâu au fost într-un moment foarte dificil, înainte de înflorit, în timpul înfloritului și după înflorit până la umplere. Ulterior, au venit precipitații în cantitate de 70 de litri și asta a făcut ca și cultura să învie, dar din punctul de vedere al cercetării este extraordinar, pentru că putem vedea acum care au fost soiurile care au rezistat la secetă. Putem evalua vizual, analizăm spicul și vom verifica și la recoltă. Combina intră în câmp în scurt timp și vom da verdictul final. Asta ne va arăta ce putem alege pentru a rămâne profitabil în această piață tumultoasă. În două-trei săptămâni se va recolta“, încheie Tiberiu Stan, administrator al fermei Evi Blossom SRL, la cel mai așteptat eveniment al agricultorilor din județul Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Iași (ADI ZMI), în colaborare cu Primăria Municipiului Iași și S.C. ECO-Piața S.A, a organizat prima ediție a Pieței Metropolitane din acest an, care a avut loc în municipiul Iași la finele lunii aprilie, în Piața Agroalimentară din Dacia. Evenimentul a adus împreună producători locali, meșteșugari pricepuți și comunitatea într-o atmosferă plină de tradiție și diversitate.

Cu o istorie bogată și o atmosferă plină de viață, Piața Metropolitană găzduiește o varietate impresionantă de comercianți locali ce pun la dispoziție produse proaspete și de calitate. De la fructe și legume proaspete până la produse lactate de la ferme regionale și delicatese de patiserie, piața este o destinație ideală pentru cei care apreciază gustul autentic al preparatelor locale.

Susținând producătorii locali și promovând tradițiile gastronomice autentice, Piața Metropolitană încurajează comunitatea din Iași să descopere farmecul comerțului tradițional. Aici, clienții pot interacționa direct cu producătorii, să descopere povestea din spatele produselor locale și să sprijine economia locală.

Piața Metropolitană din Iași este un loc în care gustoasele arome, culorile vii și zâmbetele sincere se întâlnesc, creând o atmosferă plină de autenticitate și bucurie.

Directorul General al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Iași (ADI ZMI), Grigore Nepotu, a declarat: „Piața Metropolitană este un loc ce reflectă diversitatea și bogăția culturii și tradițiilor noastre, punându-le în valoare prin intermediul produselor locale expuse. Ne mândrim că putem susține aceste mici afaceri locale și că putem promova consumul produselor de calitate, proaspete și autentice. Așteptăm cu nerăbdare să oferim vizitatorilor nostru o experiență de neuitat, plină de aromă și culoare. Vă așteptăm cu brațele deschise la Piața Metropolitană din Iași.“

Beatrice Alexandra MODIGA

La Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Dancu, a avut loc dezbaterea „Vaca de lapte, o prioritate pentru zootehniști“, ediția a II-a, care a avut loc marți, 23 aprilie, în comuna Holboca, județul Iași. Reprezentanții stațiunii au prezentat și activitatea, performanțele, producțiile și planurile de viitor ale unității de cercetare. Aflat în vizită cu această ocazie, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești“ (ASAS), Valeriu Tabără, a rămas impresionat de liniștea și curățenia din adăposturile de bovine, ceea ce este un semn că stațiunea funcționează la standarde înalte.

A fost prezentată și o expoziție cu peste 100 capete de animale de rasă Holstein și Sura de stepă.

Stațiunea Dancu, „pepinieră“ de vaci campioane

La stațiunea Dancu există un efectiv numeros de bovine de rasă. Vacile de elită sunt rezultatul reproducerii cu material seminal de la cei mai faimoși tauri din lume.

„S-a lucrat numai cu material seminal importat de la tauri foarte valoroși din rasa Holstein-Friza. Când vorbesc de Holstein vorbesc de tipul de peste Ocean și despre Friza europeană. La stațiunea Dancu, în decursul timpului, am activat linii foarte valoroase de tauri, chiar celebrități mondiale, cum ar fi RORA ELEVATION-3, P.F.ARLINDA CHIEF-8 și PACLAMAR BOOTMAKER-5“, a precizat Vasile Vintilă, director adj. tehnic la SCDCB Dancu.

Stațiunea Dancu „acoperă“, ca influență, o bună parte din zona de nord-est a Moldovei și are în efectiv următoarele rase:

Rasa Bălțată cu Negru Românească: la finalul lunii martie, erau înregistrate 628 de capete, din care 323 vaci (263 în lactație), 70 juninci, 37 vițele montate, 30 capete tineret mascul sub 6 luni etc. Această rasă are cea mai bună producție de lapte din stațiune, vacile producând, în total, 10.104 kg de lapte pe sezon de lactație (305 zile). În medie, o vacă în lactație produce 33,13 kg lapte/zi.

Rasa Bălțată Românească/Fleckvieh: numărul total de bovine din această rasă înregistrat la finalul lunii martie a fost de 105 exemplare, din care 48 vaci (34 în lactație, 14 în repaus mamar), 9 juninci, 4 vițele montate, 3 capete tineret mascul de peste 6 luni etc.

Rasa Sură de Stepă: pur românească, rasa Sură de Stepă face parte din „patrimoniul cultural“ al țării noastre, datorită istoriei lungi în agricultură. În prezent, SCDCB Dancu are în grijă 52 de exemplare, din care 33 de vaci, 3 juninci, 4 vițele montate, 3 capete tineret mascul de peste 6 luni etc.

Producția de lapte, ulterior vândut, contribuie la acoperirea cheltuielilor stațiunii care dispune de camere și aparate de muls. În medie, de la o vacă se obțin 28 de litri/zi.

„Noi mulgem 300 de animale pe zi și obținem 28 de litri pe cap de vacă“, a spus directorul SCSDC Dancu – Iași.

Litrul de lapte se vinde aici cu 2,2 lei

Directorul SCDCB Dancu, Ciprian Radu, a vorbit despre costurile și veniturile stațiunii. În 2023, cea mai mare parte a veniturilor (61%) au fost obținute din vânzarea laptelui/activități economice, 30% din subvenții de la Ministerul Agriculturii, 5% subvenții de la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA), 4% alte venituri operaționale.

Una dintre principalele probleme, prezentă nu doar la crescătorii de vaci de lapte, ci și la stațiuni, este prețul redus al laptelui. Potrivit reprezentanților SCDCB Dancu, laptele produs în stațiune se vinde cu 2,2 lei/litru. În condițiile în care mai mult de jumătate din venituri provin din vânzarea laptelui, iar pentru producerea acestuia costurile pe litru ajung la 2,1 lei, banii obținuți ajung abia pentru ca stațiunea să se mențină pe o linie de plutire, nu și pentru dezvoltare. O mare parte din cheltuieli sunt reprezentate de furaje. Fiind animale de rasă pură, de elită, cu cele mai înalte calități, vacile de la stațiunea Dancu necesită o dietă specială care este, însă, destul de costisitoare.

Conducerea stațiunii plănuiește, pentru a vinde mai scump laptele, parteneriate cu persoane juridice. „Vrem să ajungem să vindem litrul de lapte cu cel puțin patru lei“, a spus Ciprian Radu, directorul SCDCB Dancu.

În România, producția zootehnică are o pondere de 22% din valoarea totală a producției agro-alimentare, în condițiile în care respectiva pondere ar trebui să fie între 50-60%.

Beatrice Alexandra MODIGA

Fitofarmaciștii sunt cei supranumiți „medicii plantelor“. De fapt, o combinație între medici și farmaciști pentru plante. Cei despre care vorbim sunt doi tineri antreprenori care consideră că produsele pentru protecția plantelor sunt practic medicamente echilibrate.

Primul dintre ei este Daniel Theodor. Acesta administrează o fitofarmacie în zona Negrești, mai exact în satul Siliștea, comuna Todirești, fiind deschisă de familia sa în urmă cu aproxiamtiv 15 ani. Tânărul vasluian are 22 de ani și este absolvent al Facultății de Horticultură din Iași.

Dezvoltare sustenabilă a agriculturii din județ

Tânărul inginer horticol consideră că a investi într-un business precum o fitofarmacie reprezintă, de fapt, una din cele mai importante legături între fermieri și companiile producătoare de inputuri pentru agricultură.

Fiind din Vaslui, după ce anul trecut a absolvit studiile superioare, tânărul de 22 de ani a revenit acasă, unde va contribui la dezvoltarea sustenabilă a agriculturii din județ și la conservarea mediului înconjurător, prin intermediul fitofarmaciei pe care o administează împreună cu familia.

De altfel, așa cum am specificat de la început, fitofarmacia este a familiei lui, mama și tatăl fiind primii care au accesat să intre în domeniu protecției plantelor, iar fiul lor s-a decis să urmeze același drum.

„Am studiat în orașul Negrești, la Liceul Tehnologic „Nicolae Iorga“ și încă de mic am fost pasionat de natură și plante, fiind inspirat și de către începuturile bussines-ului părinților mei, ambii ingineri, absolvenți ai Universității de Științele Vieții «Ion Ionescu de la Brad» din Iași. Ei sunt cei care m-au încurajat să lucrez în domeniul fitofarmaceutic și au contribuit la succesul afacerii noastre“, a adăugat Daniel Theodor.

Pentru că administrarea unei fitofarmacii implică gestionarea stocului de produse fitosanitare (pesticide, fungicide, insecticide), a îngrășămintelor și a semințelor, precum și consilierea clienților cu privire la produsele potrivite pentru problemele plantelor bolnave, Daniel Theodor a decis să se perfecționeze urmând masterul „Producerea semințelor și materialului săditor horticol“ (PSMSH), în cadrul aceleiași facultăți.

„Împreună cu părinții mei administrăm o fitofarmacie. Ei sunt cei care m-au încurajat să lucrez în acest domeniu și au contribuit la succesul afacerii noastre. Le sunt recunoscător pentru sprijinul lor necondiționat și pentru toate sfaturile pe care mi le-au dat. Astfel, am reușit să continui tradiția familiei și să dezvolt afacerea în continuare. Într-un astfel de business este important să se țină evidența stocurilor, a vânzărilor și a termenului de expirare a produselor pentru a asigura un management eficient al lanțului de aprovizionare“, adaugă tânărul inginer horticol.

Management eficient al lanțului de aprovizionare

Investiția inițială în deschiderea unei fitofarmacii poate fi destul de mare, deoarece este necesară achiziția unui stoc adecvat de produse fitosanitare, îngrășăminte, semințe și echipamente necesare în activitatea de consultanță, mai adaugă tânărul.

„Un avantaj major al administrării unei fitofarmacii este diversificarea domeniului de activitate. Fitofarmacia este un magazin cu semințe de legume, soiuri și hibrizi, semințe de flori și plante aromatice, pesticide și îngrășăminte, precum și modul de utilizare a produselor în agricultură. Un avantaj major al administrării unei fitofarmacii este diversificarea domeniului de activitate. Odată cu creșterea interesului pentru produsele ecologice și pentru protecția mediului înconjurător, o fitofarmacie modernă poate oferi în plus servicii de consultanță în agricultura ecologică, de promovare a practicilor agricole sustenabile și de informare a fermierilor cu privire la noile reglementări și tendințe în domeniu“, a precizat ing. horticol Daniel Theodor Cioată.

Tânărul din Vaslui este pasionat de plante, mediu și agricultură

Daniel Theodor spune că are un întreg arsenal de cunoștințe în ingineria genetică, chimie și biologie.

„Horticultura joacă un rol crucial în asigurarea securității alimentare a populației mondiale, dar și în conservarea biodiversității și protejarea mediului înconjurător. Prin intermediul horticulturii se pot îmbunătăți producțiile agricole, se pot dezvolta soiuri de plante rezistente la condițiile de mediu schimbătoare și se pot promova practici agricole durabile. Alegerea mea de a studia și de a lucra în acest domeniu este determinată de dorința de a contribui la dezvoltarea sustenabilă a agriculturii și la conservarea mediului înconjurător. Recomand acest domeniu al fitofarmaciei deoarece este unul fascinant, care combină un întreg arsenal de cunostințe în ingineria genetică, chimie și biologie, pentru a dezvolta soluții inovative în protejarea plantelor împotriva bolilor și dăunătorilor. Este un domeniu vital pentru o agricultură sustenabilă și oferă oportunități interesante și profitabile pentru cei pasionați de știință și natură. Consider că în orice domeniu poți ieși învingător dacă pui suflet și ești îndrăgostit de ceea ce faci“, ne-a mai comunicat ing. horticol Daniel Theodor Cioată.

Business fitofarmaceutic din fonduri proprii

Investiția inițială în deschiderea unei fitofarmacii poate fi destul de mare, deoarece este necesară achiziția unui stoc adecvat de produse fitosanitare, îngrășăminte, semințe și echipamente necesare în activitatea de consultanță, mai adaugă Daniel.

„Este important să se ia în considerare și costurile legate de închirierea sau achiziționarea spațiului, amenajarea acestuia conform normelor legale și de siguranță, precum și costurile de promovare și marketing.“

Servicii de consultanță în agricultură ecologică

În ceea ce privește sursele de finanțare, înființarea unei fitofarmacii poate fi realizată fie din fonduri proprii, așa cum au procedat și părinții lui Daniel, fie prin atragerea unor investitori sau accesarea unor fonduri europene, destinate dezvoltării activităților agricole și de protecție a mediului înconjurător.

„Un avantaj major al administrării unei fitofarmacii este diversificarea domeniului de activitate. Odată cu creșterea interesului pentru produsele ecologice și pentru protecția mediului înconjurător, o fitofarmacie modernă poate oferi în plus servicii de consultanță în agricultură ecologică, de promovare a practicilor agricole sustenabile și de informare a fermierilor cu privire la noile reglementări și tendințe din domeniu. Astfel, posibilitățile de extindere a afacerii și de diversificare a veniturilor sunt multiple în acest domeniu“, mai specifică ing. horticol Daniel Theodor Cioată.

Fitofarmacia Micului Fermier din Iași

O altă tânără fitofarmacistă este Diana Bulgaru, în vârstă de 28 ani, din localitatea Pâhnești, județul Vaslui. În anul 2018 a absolvit Facultatea de Agricultură din Iași, iar în 2020 masterul în Tehnologii Agricole Moderne din cadrul aceleiași instituții. Din dorința de a fi cât mai aproape de clienți, pe baza cunoștințelor acumulate în timpul facultății și a experienței dobândite de-a lungul timpului, în care a activat în domeniul fitofarmaciilor, în anul 2023 a hotărât să pună bazele Fitofarmaciei Micului Fermier în Iași.

„A fost o investiție din fonduri proprii, costisitoare, având în vedere obținerea tuturor autorizațiilor din punct de vedere legal și achiziționarea stocurilor de pesticide, semințe, îngrășăminte și material săditor. Activitatea în domeniul fitofarmaceutic este una complexă, ce implică atât consilierea clienților privind folosirea produselor de protecția plantelor pentru fiecare problemă întâlnită, cât și un management eficient. Am ales acest domeniu din pasiune pentru plante, dar și datorită faptului că este de viitor, iar fără agricultură nu am putea exista. Recomand cu încredere acest domeniu deoarece în fiecare zi ai parte de noi provocări și ești într-o continuă nevoie de perfecționare. Este un domeniu în care, prin pasiune, muncă, sacrificiu, implicare și seriozitate se obțin rezultate formidabile“, încheie inginerul agronom Diana Bulgaru.

Beatrice Alexandra MODIGA