Încă 2.227,16 hectare de păduri de stat administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva au fost incluse în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine, în urma proiectului lansat anul trecut de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pentru identificarea de noi suprafețe de păduri virgine și cvasivirgine și realizarea studiilor de fundamentare, după cum informează Romsilva într-un comunicat.

Au fost identificate 1.831,16 hectare de păduri de stat administrate de Direcția Silvică Argeș și alte 396 hectare păduri de stat administrate de Direcția Silvică Prahova, aceste păduri îndeplinind criteriile de identificare a pădurilor virgine și cvasivirgine.

Pădurile respective sunt administrate de ocoalele silvice Aninoasa, Domnești, Mușătăști și Vidraru în județul Argeș și ocoalele silvice Azuga, Doftana și Sinaia în județul Prahova.

Până în acest moment, în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine au fost introduse 60.911,87 hectare de păduri, din care 46.535,5 hectare, adică 76,4%, sunt păduri aflate în proprietatea publică a statului, fiind administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva.

Prin introducerea acestor suprafețe în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine, aceste păduri valoroase vor beneficia de o protecție strictă. Procesul de identificare și includere este unul continuu, în fiecare an fiind analizate sute de mii de hectare de păduri aflate în proprietatea publică a statului.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri aflate în proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion de hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard internațional.

(I.B.)

Încă 2.227,16 hectare de păduri de stat administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva au fost incluse în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine, în urma proiectului lansat de anul trecut de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pentru identificarea de noi suprafețe de păduri virgine și cvasivirgine și realizarea studiilor de fundamentare.

Au fost identificate 1.831,16 hectare de păduri de stat administrate de Direcția Silvică Argeș și alte 396 hectare păduri de stat administrate de Direcția Silvică Prahova, aceste păduri îndeplinind criteriile de identificare a pădurilor virgine și cvasivirgine.

Pădurile respective sunt administrate de ocoalele silvice Aninoasa, Domnești, Mușătăști și Vidraru în județul Argeș și ocoalele silvice Azuga, Doftana și Sinaia în județul Prahova.

Până în acest moment, în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine au fost introduse 60.911,87 hectare de păduri, din care 46.535,5 hectare, adică 76,4%, sunt păduri proprietatea publică a statului, fiind administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva.

Prin introducerea acestor suprafețe în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine, aceste păduri valoroase vor beneficia de o protecție strictă.

Procesul de identificare și includere a pădurilor în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine este unul continuu, în fiecare an fiind analizate sute de mii de hectare de păduri aflate în proprietatea publică a statului.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard internațional.

Sursa: RNP-Romsilva

Ministerul Apelor și Pădurilor a publicat ediția 2018 a Catalogului național al pădurilor virgine și cvasivirgine din România. Până în luna octombrie erau înscrise în această categorie 21.091,52 ha, din care 5.898,92 ha păduri virgine și 15.192,6 ha păduri cvasivirgine. La noul catalog se lucrează din anul 2012, o primă ediție – să-i zicem interimară – fiind publicată în 2016. Nici baza de date de acum nu este definitivă, dat fiind faptul că în continuare sunt depuse solicitări de avizare și încadrare a unor suprafețe în această categorie protejată prin lege. În afară de cele peste 21.000 de hectare încadrate, România mai are 17.000 ha de pădure neincluse încă în catalog, dar care fac parte din Patrimoniul Mondial UNESCO, 4.000 ha avizate în amenajamentele silvice, dar necuprinse în catalog, și 23.000 ha în diferite faze de avizare la autoritățile din teritoriu. Cei mai mulți codri neatinși sau rar atinși de mâna omului (în fine, în ultima vremea au intrat prin anumite zone drujbele, dar asta e o altă poveste) sunt în parcurile naționale Semenic-Cheile, Retezat, Grădiștea Muncelui – Cioclovina, Cindrel, Apuseni, Defileul Jiului, Buila – Vânturarița, Cozia, Piatra Craiului, Bucegi, Cheile Nerei – Beușnița, Domogled – Valea Cernei, Munții Maramureșului și Munții Rodnei.

Pădurile virgine (cele care s-au format și dezvoltat exclusiv sub acțiunea factorilor naturali și în care procesele ecosistemice în dinamica lor se produc fără nicio influență antropică directă sau indirectă) se regăsesc în 7 județe: Bihor: Pădurea Aleu și Galbena; Caraș-Severin: Olteana, Gâsca, Petroasa, Șes, Valea Craiului,  Valea Mare, Valea Morii; Maramureș: Corha, Preluci, Paulic, Gura Socolou, Gropșoara, Răoaia și Ciormolina, Izvorul Negru, Izvorul Alb, Văratec, Pr. Ulmului, Cisma Mare, Cisma Mică, Pițigoi, Prisăcele, Petreasa, Poetaua, Sălătrucoasa; Suceava: Hlibochi, Stujinoasa, Mieluşoaia, Ciribuc, Pr. Calului, Fața Gardului-Răchitiș, Curmătura Tihului; Hunedoara: Valea Buții; Sibiu: Joagăre-Dobrei, Arpașu Mare, Arpășel, Tr. Mare; Mehedinți: Obrejeru.

Pădurile cvasivirgine (pădurea din trecut care, între timp, a suferit modificări antropice observabile, nesemnificative asupra structurii, stațiunii și proceselor ecosistemice) dominate se regăsesc în: Bacău: pădurile Dobrele – Fata Moartă și Păcura; Bihor: Boceasa, Iadolina, Valea Iadului; Caraș-Severin: Og. Ursului, Manioasa, Izv. Mehadicii, Halisag, Boii Mici, Covașa Mică, Covașa Mare, Nerganița, Varcipolea, Străneac, Pârgu Mare, Culmea Varniței – Dealul Negrii; Hunedoara: Meleia, Valea Mică, Lacurel, Tabla, Scheiu, Gaieru; Prahova: Glodeasa; Sibiu: Contu, Rindibou, Piatra Craiului, Sebeșu de Jos, Pleașa de Sebeș; Suceava: Curmătura Tihului și Fața Gardului-Răchitiș; Brașov: Ciucaș, Doftana, Bărc, Culmea Banciului, Stânișoara, Pr. Calului, Belia Mare, Pr. Laptelui, Pr. Gongu, Culmea Izvorului, Pr. Strâmbișoara; Argeș: Valea Vâja, Valea Oboarelor, Valea lui Coman, Valea Marginea Domnească, Mușeteica; Dâmbovița: Negrița; Mehedinți: Vârful lui Stan; Maramureș: Frasinului, Dosul Gutinului, Mingheț, Oușoru Mare, Izv. Șurii, Izv. Halaurilor, Izv. Zimbrului, Izv. Negru, Izv. Alb, Paltinului, Văratec, Prisăcele, Fundu Roii, Câmpul Măriuchii; Neamț: Dobreanu; Gorj: Cerna, Ivanu, Mocirliu, Olănelu, Olanul, Rădoteasa, Scurtu, Valea Cărbunelui; Vâlcea: Fața Bună, Valea Curpănului; Covasna: Pr. Șoimului.

• Păduri în Patrimoniul Mondial UNESCO: Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beușnița, Domogled-Valea Cernei (Caraș-Severin), Masivul Cozia, Lotrișor (Vâlcea), Codrul secular Șinca (Brașov), Codrul secular Slătioara (Suceava), Groșii Țibleșului și Strâmbu Băiuț (Maramureș).

Maria BOGDAN

Senatul României a adoptat, pe 21 februarie 2018, un act normativ pentru modificarea și completarea Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006. Deși la prima vedere documentul pare inofensiv, ba chiar ar contribui la dezvoltarea comunităților locale, el a suscitat o vie dezbatere în rândul activiștilor pentru protecția mediului. Subiectul central de la care a plecat controversa se referă la pădurile virgine și ariile protejate. Actul normativ votat de senatori ar da voie să fie scoase din fondul forestier național suprafețe incluse în rezervații naturale și pădurile naturale (virgine), chestiune pe care militanții pentru protecția naturii o găsesc inacceptabilă. Ei susțin că, la adăpostul acestei inițiative, s-ar afla de fapt unele interese obscure. Camera Deputaților este for decizional în acest caz.

Pe 24 octombrie 2017, mai mulți parlamentari au depus la Senat un proiect de lege privind modificarea și completarea Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006. Documentul a parcurs etapele procedurii legislative (avize de la Consiliul Consultativ, Guvernul României, comisiile de specialitate, dezbatere în comisii și plen, vot) într-un timp record, astfel că, la nici patru luni, Senatul a adoptat actul normativ, sub forma Legii nr. 52/2018. Aceasta modifică, așa cum spuneam, Legea nr. 51/2006, dar va impune, pe viitor, pentru a putea fi aplicată, schimbări și în cazul Legii nr. 46/2008, republicată a Codului silvic, eventual și a documentelor care se referă la ariile protejate. Documentul a primit acordul tuturor formațiunilor politice, mai puțin Uniunea Salvați România. Parlamentarii USR susțin că este de netolerat ca legiuitorul să ofere un fel de libertate pentru distrugerea pădurilor virgine din România, un bun de patrimoniu de o valoare extraordinară. Acest punct de vedere a fost însușit și argumentat ulterior de organizațiile non-guvernamentale pentru protecția și conservarea mediului.

Legiuitorii cred că-n calea utilităților publice stau ariile naturale protejate

Cum s-a ajuns totuși, de la o simplă utilitate publică, la riscul de a interveni în ariile naturale strict protejate? Totul a plecat de la nevoia, spun inițiatorii, de dezvoltare a localităților prin crearea infrastructurii de utilități publice (apă, canalizare, iluminat public, drumuri) sau pentru întreținerea acestora, dacă facilitățile primare există. Ei bine, în calea acestei cerințe stăteau fix ariile naturale protejate sau pădurile virgine și cvasivirgine. Adică, mai pe românește, primăriile nu puteau duce sistemul de alimentare cu apă, canalizare sau energie electrică într-o localitate fiindcă legea nu permitea trecerea lui, trecere însoțită de scoaterea suprafeței afectate de lucrări din fondul forestier național, prin arii naturale cu regim strict de protecție. Și-atunci legiuitorul a venit cu un amendament motivat de „sănătatea oamenilor“ care spulberă această interdicție (alineat 15): „scoaterea definitivă și ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier național necesare (...) sistemelor de utilități publice (...) este permisă inclusiv pentru suprafețele cuprinse în zona de protecție strictă, zona de protecție integrală și zona de conservare durabilă a ariilor naturale protejate, rezervații naturale, precum și pentru suprafețele incluse în Catalogul național al pădurilor virgine sau cvasivirgine din România ori care împlinesc criteriile pentru a fi incluse în catalog“. Terenurile vor fi apoi cedate gratuit proprietarului utilității publice dezvoltate, fără ca acesta să plătească ori să ofere teren la schimb.

Ce acuzații aduc ONG-urile

Organizațiile pentru ocrotirea naturii și parlamentarii USR spun că, dincolo de trebuința ime­diată o comunităților locale, s-ar afla interese de altă natură (gen case sau baze turistice ale unor proprietari, fie ei politicieni sau nu, care n-ar avea acces la anumite servicii). Cu alte cuvinte, legea ar fi doar un paravan la adăpostul căruia se ascund cu totul și cu totul alte interese. Contestatarii își susțin acuzațiile cu următoarele argumente:

– în ceea ce privește pădurile virgine, este o aberație să se creadă că ar fi vorba despre binele oamenilor pentru simplul motiv că, în aceste arii protejate dispuse în zone greu accesibile, nu prea există sate;

– dacă există, este greu de crezut că statul ar dori să investească sute de milioane de euro pentru două-trei gospodării situate în vârf de munte. Dacă ar fi avut această intenție, ar fi făcut-o până acum, de exemplu, cu celelalte 284.434 de case fără curent electric și care nu se află în rezervații naturale și nici în păduri cvasivirgine;

– dacă statul chiar este preocupat de comunități, ar putea să grăbească racordarea la apă a celor 3 orașe și 1.672 de comune care nu dispun de apă în sistem centralizat. Sau să se îngrijească de cele 7 orașe și 2.310 de comune care nu au sistem de canalizare etc. Și puține dintre aceste localități s-ar afla dispuse în inima rezervațiilor naturale!

De la apă și iluminat, la pârtii de schi sau baze turistice

De unde până unde s-a ajuns la ideea că „utilitate publică“ poate însemna și altceva, de exemplu pârtie de schi sau loc de agrement? Simplu: Legea nr. 51/2006 stabilește, la articolul 1, alineat 2, ce utilități sunt asigurate de către serviciile comunitare de utilități publice. Iar acestea sunt: alimentarea cu apă, canalizarea și epurarea apelor uzate și pluviale, producția, transportul și distribuția agentului termic, salubrizarea, transportul public local, iluminatul public și „administrarea domeniului public și privat al unităților administrativ-teritoriale, precum și altele asemenea (litera g)“. Această din urmă sintagmă, așa cum se găsește definită în alt act normativ, respectiv, OUG 71/2002 (art.3), vorbește clar că „utilitate publică“ înseamnă, prin asimilare, o mulțime de alte lucruri, nu doar alimentare cu apă sau energie electrică: „amenajarea și întreținerea zonelor verzi, a parcurilor și grădinilor publice, a terenurilor de sport, a locurilor de agrement și a terenurilor de joacă pentru copii (litera b); amenajarea, întreținerea și exploatarea lacurilor, a ștrandurilor și a bazelor de odihnă și tratament (litera c); înființarea, organizarea și exploatarea terenurilor de sport, a patinoarelor, pârtiilor și instalațiilor de schi și transport pe cablu, a campingurilor (litera l)“. Dacă la acestea mai adăugăm și ce prevede Legea nr. 46/2008 a Codului Silvic, la articolul 37 („pot fi scoase definitiv din fondul forestier național terenurile necesare realizării sau extinderii următoarelor categorii de obiective: b) structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, obiective sociale, sportive și medicale; c) locuințe sau case de vacanță, numai în fondul forestier proprietate privată“), avem o oglindă foarte clară despre tot ceea ce poate să însemne o nevinovată schimbare de lege.

România este citată în literatura de specialitate cu 280.000 ha de păduri naturale și seculare. În noul Catalog al pădurilor virgine și extravirgine au fost înscrise, până acum, 10.565 ha, dar potențialul este mult mai mare, păduri virgine fiind identificate în Brașov – 49.601 ha, Caraș Severin – 39.513 ha și Argeș – 38.918 ha. Cea mai mare densitate se află în situl Natura 2000 Făgăraș.

Maria Bogdan

Alte peste două mii de hectare de păduri de stat administrate de Romsilva au fost introduse recent în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine, în urma unei colaborări între organizația de mediu WWF România și Regia Națională a Pădurilor – Romsilva.

Cele 2.077,16 hectare păduri aflate în proprietatea statului au fost identificate în județul Gorj, pe raza Parcului Național Domogled – Valea Cernei, în opt trupuri de pădure din administrarea Ocolului Silvic Baia de Aramă.

Introducerea acestor păduri în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine exclude orice lucrare silvică sau altă intervenție umană, suprafețele de pădure fiind supuse regimului de protecție integrală.

Până în prezent, în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine au fost introduse 20.373,92 de hectare păduri ce se încadrează în categoriile funcționale păduri virgine și cvasivirgine, din acestea 17.172,76 hectare, adică 84,2%, fiind păduri aflate în proprietatea statului și administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva.

Procesul de identificare și includere a suprafețelor în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine este continuu, în fiecare an fiind analizate sute de mii de hectare de fond forestier aflat în proprietatea publică a statului.

Anul trecut, Romsilva și Ministerul Apelor și Pădurilor, în colaborare cu organizațiile WWF România și Greenpeace România, au introdus 24.679,4 hectare de păduri virgine și seculare de fag în Patrimoniul Mondial Natural al UNESCO, din acestea, 24.341,3 de hectare fiind în proprietatea publică a statului și administrate de Romsilva.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare fond forestier proprietate publică a  statului și 22 de parcuri naționale și naturale, cu o suprafață totală de 852.820 de hectare, 582.785 fiind păduri, din care 174.065 de hectare se află în zone de protecție strictă sau intergrală. Zonele de protecție strictă sau integrală au fost extinse la propunerea specialiștilor Romsilva, în ultimii trei ani, cu aproximativ 20.000 de hectare.