Târgul de „Cămeşi“ de la Sfântu Ilie, organizat de Asociaţia Culturală „Vatra Satului“, Parohia Sf. Ilie şi Primăria Şcheia, este un bun prilej de promovare a tradiţiilor păstrate încă de multe gospodine din sat, care au ocazia de a expune, a vinde şi a purta cu mândrie cămăşile tradiţionale, dar şi alte elemente ale portului popular românesc. Timp de o zi, pe lângă prezentarea de costume populare, manifestarea, organizată în Duminica Floriilor, include şi un spectacol artistic cu muzică tradiţională, susţinut de grupuri folclorice din zonă şi de reprezentanţii cei mai importanţi ai vetrelor folclorice din Bucovina.

Satul unde se fac costume populare de secole

Costumul popular tradiţional se poartă cu mândrie în Bucovina, cu precădere, în comunităţile tradiţionale, unde, duminica şi în zilele de sărbătoare, oamenii îl îmbracă pentru a merge la biserică. Lucrat manual şi alcătuit din ie, bundiţă, poale, catrinţă, bârneaţă, opinci pentru femei şi cămaşă, bundiţă, iţari, brâu, opinci pentru bărbaţi, costumul popular face parte din tezaurul culturii populare româneşti. Sfântul Ilie este satul din cea mai bogată comună a judeţului Suceava – Şcheia unde se fac costume populare de secole, tainele meşteşugului fiind transmise din generaţie în generaţie, de la mamă la fiică. Pe pânză albă sau crem, ţesută în casă, iile sunt cusute manual cu fire de mătase, lână toarsă foarte subţire sau bumbac, uneori fiind înnobilate cu mărgele.

Primele ii româneşti le întâlnim pe Columna lui Traian şi pe monumentul de la Adamclisi. Cea mai veche şi autentică reprezentare a costumului popular românesc se regăseşte în Cronica pictată de la Viena, din 1330. Deşi voci importante susţin promovarea iei peste hotare, cea mai importantă fiind Comunitatea La Blouse Roumaine, acest brand de ţară neoficial nu a fost inclus în patrimoniul UNESCO, însă de Sânziene, pe 24 iunie, se sărbătoreşte Ziua Universală a Iei. 

Educaţie prin tradiţii

„Ne-am întâlnit pentru că fiecare dintre noi avem o datorie pentru locul din care am plecat. Eu am plecat de aici, de la Sfântu Ilie, oamenii din acest sat m-au crescut, m-au educat să fiu aşa cum sunt, drept pentru care, împreună cu cei de vârsta mea, am hotărât să adunăm mamele, mătuşile, familiile noastre într-un demers pentru educaţie prin tradiţie. Cântăm, vorbim, povestim, vedete fiind gospodinele cu produsele create de ele. Dacă înainte se cosea şi se ţesea la fiecare casă, acum mai sunt câteva gospodării care se pot mândri că au păstrat aceste meşteşuguri. Este adevărat că vremurile s-au schimbat, dar asta nu înseamnă că noi trebuie să ne rupem de ceea ce a fost bun în viaţa noastră. Noi credem în tradiţii pentru că tradiţiile înseamnă familie, credinţă, înseamnă până la urmă AND-ul nostru de români. Este o manifestare spontană, organizată în funcţie de ceea ce s-a dorit în sat. Pe mine mă bucură foarte mult pentru că am observat o deschidere şi o preocupare a oamenilor spre tradiţii şi spre educaţia noastră prin tradiţii. Suntem în prag de primăvară, suntem în prag de viaţă şi este nevoie de acest moment al cămăşilor cu flori, organizat într-o primăvara cu flori, de oamenii care fac flori pe ii. Atmosfera este de adevărată sărbătoare, indiferent dacă ne gândim la o sărbătoare religioasă sau la sărbătoarea tradiţiilor româneşti. Este sărbătoarea satului din sufletul nostru“, consideră solistul de muzică populară Călin Brăteanu, director al Centrului pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Suceava, cel care s-a ocupat de organizarea Târgului de „Cămeşi“ împreună cu un grup de prieteni cu care a copilărit şi alături de care trăieşte în Sf. Ilie.

Păstrarea şi recondiţionarea costumelor populare

Târgul de „Cămeşi“ este şi un bun prilej de a afla cum se păstrează costumele populare şi cum se recondiţionează. De la cei care le realizează am aflat că în elementele costumului popular trebuie pusă în fiecare an levănţică uscată pentru a ţine dăunătorii departe, în special moliile. La trei-patru ani costumele populare nefolosite trebuie spălate, dar numai manual şi cu săpun de casă, altfel firele de bumbac, in, lână îşi pierd luciul, fibrele încep să se descompună, rezultând o pierdere a bogăţiei de culori şi o strălucire nedorită. În dulap elementele costumului popular sunt păstrate numai pe dos pentru a protejate cusăturile şi mărgelele. De asemenea, un fier de călcat vertical cu abur este foarte bine de folosit pentru a curăţa un costum popular, dar înainte trebuie testată pe dos rezistenţa firelor colorate la acţiunea aburului.

Recondiţionarea costumelor populare trebuie analizată de la element la element şi de la cauza care a provocat deteriorarea. Sunt şi costume care nu mai pot fi recondiţionate, pentru că sunt grav afectate de trecerea timpului, dar de la care se poate recupera modelul. După decupare, bucata de costum se spală, se apretează, apoi se studiază modelul şi se aşază pe hârtie milimetrică, respectând strict şi cromatica sau se realizează costume populare în miniatură.

Haine pentru păpuşi...

Brânduşa Gâză realizează costume populare pentru păpuşi făcute din bucăţele din costumul popular, din cămăşi şi catrinţe vechi, care sunt deteriorate şi nu se mai pot recondiţiona.

„Pasiunea mea pentru artizanat a început la Atena. Am fost plecată 20 de ani, mi-a lipsit România, mi-a lipsit  tot ce este tradiţional. Am făcut acolo o asociaţie de români, un ansamblu folcloric şi un mic bazar. Am făcut voluntariat pentru a face câţiva bani pentru asociaţie şi pentru a ne trece emoţiile şi dorul de ţară realizând păpuşele în costume populare, trăistuţe, fel de fel de lucruri mărunte. Am venit de doi ani acasă şi cos de dimineaţă până seara. Nu mă mai interesează banii, copiii sunt mari, o fac pentru sufletul meu, pentru liniştea mea. Fac holiţe pentru bundiţe (holiţa sau meşina este o fâşie îngustă de piele de oaie, bine curăţată şi de pe care a fost îndepărtată lâna, decorată cu flori şi motive populare), pe care le dau la cojocar pentru a le aplica pe cojocele sau bundiţe. Cos motive florale şi geometrice, modelele le creez eu, fiind inspirate din cele autentice“, ne-a spus Brânduşa Gâză.

Iile vechi „păstrate pentru suflet“

Magdalena Vasilavschi a adus mai multe cămăşi populare la care motivele alese sunt cele naţionale care se poartă acum. Are şi ii lucrate la lampă, în urmă cu 50 de ani, cu mărgele cusute pe pânză de casă, dar şi cămeşi de damă şi bărbăteşti noi, realizate din pânză de casă şi cusute cu motive vechi.

„Când eram copil, mama cosea şi îmi spunea să mă uit la ceea ce face, să învăţ. Atunci spuneam că niciodată nu am să cos ii, este prea migălos, dar am ajuns la pensie, iar cusutul îmi ocupă timpul liber, este o pasiune. La Sfântu Ilie vin doritorii de costume populare acasă şi ne dau de cusut, nu mergem în târguri“, ne-a spus Magdalena Vasilavschi.

În funcţie de complexitatea modelului, de materialele folosite, preţul unei ii realizată manual poate varia între 500 şi 2.000 lei, cele mai frumoase, mai scumpe şi mai căutate de cunoscători fiind cele mai vechi de 50-60 de ani.

Ileana Caşovschi este renumită pentru frumuseţea lucrurilor care ies din mâinile sale, unele cusături depăşind imaginaţia. De mică coase ii de sărbătoare, dar şi din acelea pe care femeile le purtau la muncile câmpului. Cele vechi „păstrate pentru suflet“ şi care au o „istorie“ legată de membrii familiei sunt făcute cu mărgele şi molinea. Doamna Ileana ne spune cu regret că molinea nu se mai găseşte, iar iile cusute cu aceasta nici acum nu s-au decolorat.

„Ceea ce este acum în comerţ, deşi permite o lucrătură mult mai fină, nu mai are rezistenţă aşa cum aveau aţele pe vremuri. O cămaşă, la care lucrezi şi noaptea, cu un model mediu ca şi complexitate se face  într-o lună jumătate. Am şi o fotă, cu un model cu paiete, la care am lucrat jumătate de an“, ne-a spus Ileana Caşovschi.

Silviu BUCULEI