Arde pământul, scrumește teșchereaua
Este tot mai rău. Soarele arzător taie respirația a ceea ce mai are viață. Nu plouă și apa este tot mai puțină.
Culturile înființate în toamnă sunt compromise pe sute de mii de hectare. Cele de primăvară își trag ultima sevă în mai tot sud-estul țării.
Regnul animal suferă de sete. Seacă pe rând lacuri și fântâni. Apa pe râuri susură tot mai firav.
Oamenii își plâng pe umeri pentru că n-au cui a se plânge. Nimeni nu ia în serios tragedia. Se dă prioritate intereselor cărora le cad pradă până și cei care până mai ieri se erijau în... luptători pentru cauze drepte.
Fermierii – este drept, nu toți – își văd ruptă și ultima mlădiță de sub picioare. Reprezentanții lor se războiesc pentru... nici ei nu știu bine pentru ce. Cu siguranță știu alții pentru ce-i mână pe ei în luptă.
Ei bine, față de o astfel de stare diriguitorii domeniului trebuie să intervină rapid și serios.
Agricultorii nu mai au soluții care să-i scoată din această tristă situație generată de factori ce nu depind de ei. Sunt riscuri pe care nimeni nu și le asumă.
Se știe, societățile de asigurări se protejează neasumându-și riscuri majore precum seceta. Guvernul rămâne singurul în măsură să intervină în situații critice. Pentru că da, este o situație critică care ar putea motiva decretarea stării de urgență pentru Bărăgan, sudul și estul țării. Nu de alta, dar este în pericol tot ce mai înseamnă viață aici, situație ce poate genera o criză alimentară în zonele afectate pentru că oamenii nu vor avea ce pune în hambare, arendatorii nu vor primi arenda...
Dar, cei afectați de condițiile agrometeorologice ar trebui să-și prezinte situațiile critice cu care se confruntă, făcând astfel cunoscute autorităților problemele lor. Ar fi de mai mare interes în atare situație prezența și prezentarea pe rețelele de socializare a acestei stări de fapt și nu câte rachete antigrindină sunt lansate. Este un exemplu. Apoi, dacă tot m-am oprit aici, poate că ar trebui instalate stații de lansare rachete antigrindină și în Bărăgan ca să aibă și cei de-aici pe cine să boicoteze când nu plouă.
Așadar, situație critică. Arde pământul și va lăsa cu siguranță în urmă... scrum prin teșcherelele agricultorilor. Este limpede, agricultura nu-și poate reveni fără ajutor. Fără el, fără ajutor, vom aduce oamenii pe caldarâm, printre oamenii citadelelor. Dar și aici vor trebui hrăniți.
Pe lângă asta, parcă nimic altceva nu funcționează. Promisiunile cu referire la credite acordate fermierilor cu dobânzi subvenționate, sprijin pentru tinerii fermieri sau întreprinzători etc., etc. s-au dovedit deșarte. Nu există consecvență în luarea de măsuri concrete care ar putea pune în mișcare economia. Restricțiile financiare, majorarea taxelor nu vor aduce creștere economică. Relaxarea economică, încurajarea inițiativei private, eliminarea birocrației și reorganizarea instituțională, da.
Ion BANU