GRINDINĂ ȘI... ANTIGRINDINĂ
Mare dilemă. A fi sau a nu fi ceva care să apere pământul de furia naturii.
Se știe, fenomenele naturale s-au manifestat dintotdeauna mai mult sau mai puțin agresiv, generate de factori independenți de voința celor care au trebuit să le suporte. Preocuparea primordială a acestora era concentrată mai întâi pe apărare împotriva fenomenelor naturale anormale, apreciindu-se a fi imposibilă înlăturarea lor.
Vijelii, tornade, înghețuri timpurii sau târzii, secetă pedologică și atmosferică și, peste toate acestea, grindină care uneori a distrus recolte, case, a ucis oameni și animale.
Intensificarea acestora, mai cu seamă în ultimele decenii, agresivitatea lor tot mai accentuată, a determinat creșterea interesului cercetătorilor pentru a descoperi metode menite a diminua cel puțin din intensitatea și consecințele lor. Numai că, nu întotdeauna noul este întâmpinat cu bucuria unui fapt împlinit.
Raportându-ne la amploarea și efectele fenomenelor naturale asupra agriculturii, domeniu de interes nu doar pentru fermieri, complexul de împrejurări în care aceștia își desfășoară activitatea îi determină cu atât mai mult să fie reticenți față de așa-zisul nou pe care autoritățile încearcă, sau au încercat, să-l aducă pentru protejarea afacerilor din domeniu.
Pe lângă lansarea de noi tehnologii propuse de cercetători, noi și variate metode de asigurare a apei pentru plante, noi soiuri și hibrizi toleranți față de fenomenele tot mai puțin prietenoase cu mediul și agricultura, au fost lansate și noi tehnici de prevenire a acestora, precum sistemele antigrindină și, mai nou, cele care... aduc ploaie.
Minunate idei pentru care autorii și promotorii lor se străduiesc de mulți ani să le implementeze. Rămâne doar ca cei cărora li se adresează toate acestea să le îmbrățișeze și să le pună în practică, cel puțin în măsura în care apreciază valoarea lor.
Până una, alta, vremea și vremurile creează disfuncționalități, mult mediatizata încălzire globală se manifestă tot mai agresiv, estompând de multe ori bunele intenții. O parte dintre fermieri se întreabă dacă sunt sistemele antigrindină, de pildă, benefice agriculturii sau, mai degrabă, generează o lipsă acută de precipitații.
Argumentele specialiștilor susțin importanța lor în eliminarea pericolului distrugerii culturilor ca urmare a căderilor de grindină.
Agricultorii, pe de altă parte, susțin contrariul, apreciind că pagubele generate de grindină la nivel global sunt mult mai mici decât cele cauzate de lipsa precipitațiilor, lipsă ce este atribuită în multe zone sistemelor care „sparg norii de ploaie“.
Un subiect care a creat două tabere aflate în conflict. Și totuși, argumentele științifice trebuie să învingă. Dacă sunt științifice și se dovedesc benefice. Până atunci, să dăm crezare faptelor.
Ion BANU
editorial, antigrindina, grindina, combaterea grindinei