Manipulare prin... comunicare

Aproape că nimic nu mă mai surprinde atunci când viitura informaţiilor ne inundă minţile şi aşa obosite de atâta amar de democraţie. Curg veştile şiroi şi mai cu seamă din cele rele, parcă special lansate pentru a ne deturna de la adevăratele probleme cu care se confruntă ţara. Nu este zi în care să nu afli din „comunicatele“ inteligent poleite în zvonistică de mahala lucruri ce par a prevesti scenarii uneori apocaliptice.

Ei bine, în ultima perioadă s-a dovedit cât de vulnerabilă este economia României şi, mai cu seamă, agroindustria în faţa celor care ne vor în genunchi, lipsiţi de siguranţa zilei de mâine. Aşa-zisele crize din industria alimentară se dovedesc a fi mai degrabă manipulări grosolane, săvârşite prin comunicări mediatice care mai de care mai agresive, fără a avea suport ştiinţific. Sunt acţiuni menite parcă a altera încrederea în autorităţi şi a distruge activitatea producătorilor şi procesatorilor de bună-credinţă care fac eforturi incredibile să reziste într-o piaţă concurenţială, dar să şi câştige încrederea oamenilor în tot ceea ce îi înconjoară.

Presa, indiferent că este scrisă ori audio-vizuală, este formatoare de opinii. Mă întreb ce cred consumatorii de informaţii atunci când un jurnalist foloseşte sintagma „criminali“ pentru o întreagă profesie ce are în atribuţii garantarea siguranţei a tot ceea ce punem pe masă pe întreg lanţul alimentar, de la fermă până la consumator, fără a avea o dovadă certă pentru o asemenea apreciere. Sau cum am putea fi de acord cu cei care, din nevoia de senzaţional, „aruncă“ pe piaţă informaţii confidenţiale legate de anchete aflate în desfăşurare, determinând pierderi incalculabile pentru agricultori, procesatori, comercianţi şi, nu în ultimul rând, pentru consumatori?! Este un mod de abordare care ar putea fi apreciat ca un atentat la siguranţa naţională.

Urmărind criza nu ştiu cărei gripe, a cărnii de cal, a celei de curcan, a laptelui cu aflatoxină, mă întreb ce produs ar putea fi următorul pe listă?! Ce nebunii mediatice ar mai putea bulversa opinia publică?

Cred că se impune o mai mare responsabilitate atunci când ne angajăm în acţiuni ce privesc informarea opiniei publice. Iată de ce instruirea profesională continuă a jurnaliştilor acreditaţi pe lângă diferite instituţii, subiect pe care l-am abordat de mai multe ori în acest spaţiu, a devenit o necesitate. Asta pentru că se simte lipsa de profesionalism atunci când sunt abordate anumite subiecte.

Dacă trebuie să mă refer la autorităţile publice, atunci e necesar să spun că se face prea puţin pentru educarea consumatorului, pentru informarea corectă şi permanentă a opiniei publice. Nu poţi genera încredere oamenilor dacă nu există suficientă transparenţă şi nu le demonstrezi că eşti la datorie atunci când au nevoie de tine.

Ing. Ion BANU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.7, 1-15 APRILIE 2013