Din nou în actualitate perdelele forestiere de protecţie

Interviu cu Adam Crăciunescu, dir. gen. Romsilva

– Dle director general, aţi avut prilejul să faceţi parte din mai multe structuri de conducere la nivel naţional şi judeţean. De la acele niveluri în ce măsură aţi implementat înfiinţarea, reînfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie?

– Aş vrea mai întâi să spun că România a avut tradiţie în perdele forestiere. Ştiţi că la începutul sec. XX au fost preocupări majore privind înfiinţarea acestora atât în Câmpia Română cât şi în Câmpia Banatului. La Timişoara prof. Lupe a înfiinţat acel caroiaj de perdele în zona Staţiunii Lovrin, unele dintre acestea dispărând la Revoluţie, odată cu retrocedările. În perioada cât am fost la CJ Timiş m-am preocupat mult ca să conving autorităţile locale, primarii să creeze perdele de protecţie a localităţilor pentru că partea de vest a României era bântuită de vânturile puternice din vest care creau probleme deosebite. Şi am reuşit în toată această perioadă să realizăm cca 1.000 ha de studii de fezabilitate şi proiecte tehnice din care am implementat vreo 480 ha pe fondul de mediu. Şi asta pentru că nu întotdeauna primarii prevedeau în bugetele locale fondurile necesare. Mă bucură faptul că măcar acum primarii au conştientizat faptul că aceste perdele sunt necesare mai mult decât oricând.

Totodată, în Timiş, Regia Naţională având teren limitrof de-a lungul Autostrăzii A1, am realizat o suprafaţă de 3 ha perdea forestieră pe breteaua care coboară de pe autostradă şi de-a lungul autostrăzii, în jurul Hergheliei Izvin.

– Nu cumva preocuparea aceasta asiduă pentru reînfiinţarea perdelelor de protecţie apare în momente critice când, de pildă, ne confruntăm cu viscol puternic, cu înzăpeziri puternice şi, după aceea, iarăşi uităm?

– Într-adevăr, noi ne-am obişnuit să lucrăm pompieristic. Practic, problema perdelelor se pune de mai mult timp, din perioada postrevoluţionară. Legea a apărut în 2002, cu HG care a aprobat studiul de fezabilitate, s-au identificat zonele unde să fie amplasate, dar niciun guvern până la cel actual n-a găsit sursa de finanţare care să demareze acest program. Eu am convingerea că, începând din acest an, se va pune în practică acest program datorită faptului că există o finanţare. Şi, dacă aceasta va continua, în următorii 10 ani vom avea perdele care să ne protejeze şi câmpurile, şi căile de comunicaţie, şi localităţile.

– Există posibilitatea extinderii suprafeţelor acestor perdele, în condiţiile în care Regia, Statul nu dispun de suprafeţele respective?

– Nu este apanajul Regiei. Vedeţi, aici foarte multe terenuri agricole sunt în proprietate privată. Proprietarii de terenuri trebuie să conştientizeze importanţa amplasării perdelelor de protecţie. Vor fi programe şi pe PNADR, măsura Silvicultură, unde pot accesa fonduri pentru a crea perdele şi suprafeţe cu pădure pe terenurile agricole. Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice a realizat un studiu de unde se poate lua toată informaţia necesară, numai înţelegere şi bunăvoinţă să fie din partea deţinătorilor de terenuri. Regia Naţională a Pădurilor este abilitată, prin lege, ca în numele Statului să facă exproprieri la cei care nu îşi dau acordul să creăm aceste perdele.

– Deci există şi această variantă de expropriere, pentru că, până la urmă, se realizează nişte obiective de interes naţional.

– Sigur, de utilitate publică. Tocmai de aceea legiuitorul a dat acest mandat Regiei Naţionale ca, în numele statului, să facă exproprierea acolo unde proprietarii de terenuri nu sunt de acord. Dar eu am convingerea că, ajutaţi de mass-media, de politicieni îi vom convinge ca acea porţiune de teren s-o pună la dispoziţie pentru a crea o perdea de protecţie care poate să fie benefică şi pentru culturile proprii, dar şi pentru căile de comunicaţie.

– Să sperăm că până la urmă se va realiza acest deziderat major.

– Este foarte important. Putem să facem un front comun, să-i convingem, să-i conştientizăm tot mai mult pe proprietari. Şi în perioada interbelică, când au fost marile programe, tot aceştia au dat dovadă de înţelegerea importanţei acestor perdele şi au conştientizat că trebuie făcute. Prof. Lupe sau Marin Drăcea, când au iniţiat aceste demersuri, s-au bazat tot pe raţiunea românului.

Ing. Ion BANU