„Împăduririle şi perdelele forestiere de protecţie“
Absolventă a Facultăţii de Tehnologie Petrochimică – Universitatea de Petrol şi Gaze Ploieşti, Graţiela Gavrilescu (49 de ani) a preluat portofoliul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor în decembrie 2014. Printre priorităţile mandatului său am reţinut un amplu program de împădurire şi materializarea programului de realizare a perdelelor forestiere de protecţie.
– La nivel de minister ori RNP există o situaţie clară a pădurilor defrişate ilegal? Dacă da, la ce suprafaţă se ridică la nivel naţional şi în care judeţe este situaţia cea mai gravă?
– La nivel naţional, conform datelor raportate, în anul 2013 volumul total constatat ca fiind tăiat ilegal a fost de 1.120.890 mc. Din acesta, 144.830 mc în pădurile proprietate publică a statului administrate de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, sub formă de tăieri ilegale de arbori dispersaţi. În anul 2014 volumul total constatat ca fiind tăiat ilegal a fost de 291.945 mc, dintre care 89.036 mc în pădurile proprietate publică a statului, administrate de RNP - Romsilva. Judeţele cele mai afectate au fost Alba, Argeş, Cluj şi Maramureş.
– Curtea de Conturi a calculat, într-un raport care analiza perioada 1990-2012, dar referindu-se la intervalul 2005-2011, tăieri ilegale în pădurile statului pe o suprafaţă de 291.932 ha şi în cele private de peste 10.000 ha. RNP - Romsilva, din ce ştiţi, a găsit vreun vinovat pentru faptul că o serie de codri au plecat, scuzaţi formularea, de sub nasul angajaţilor lor din teritoriu?
– Capitolul 3 al Raportului de audit al Curţii de Conturi privind „Situaţia patrimonială a fondului forestier din România din perioada 1990 - 2012“, în care se face referire la tăierile ilegale, cuprinde inexactităţi şi erori, astfel încât documentul nu poate constitui baza unei analize corecte şi obiective a fenomenului tăierilor ilegale din fondul forestier naţional. Nu cunoaştem cum s-a efectuat raportarea la suprafaţă. Analizând situaţia tăierilor ilegale din fondul forestier proprietate publică a statului administrat de RNP - Romsilva se constată faptul că, în ultimii 10 ani, volumul arborilor tăiaţi ilegal a crescut constant, de la 86 mii mc, în anul 2005, la 145 mii mc, în anul 2013. În pofida acestei creşteri, cel puţin prin prisma comparaţiei cu alte forme de proprietate, se poate afirma că RNP - Romsilva şi-a îndeplinit corespunzător principala atribuţie, şi anume aceea de pază a fondului forestier naţional proprietate publică a statului.
– Mai multe ONG-uri au acuzat şi un oarecare zel al Romsilva de a aproba defrişări pentru marile fabrici de debitare a materialului lemnos, neocupându-se şi de regenerarea imediată a pădurilor...
– Conform prevederilor Legii nr. 46/2008 – Codul Silvic, tăierile rase sunt admise numai în anumite tipuri de arborete, precum şi în situaţiile în care nu este posibilă aplicarea altor tipuri de tratamente. Suprafaţa maximă ce poate fi parcursă cu tăieri rase este de 3 ha. De asemenea, Codul Silvic prevede că, în suprafeţele parcurse cu tăieri rase, lucrările de reîmpădurire şi completare a regenerărilor naturale să fie executate în termen de cel mult două sezoane de vegetaţie de la tăierea unică sau definitivă. În urma controalelor efectuate în ultimii 2 ani, la nivelul ocoalelor silvice de stat din componenţa RNP - Romsilva, nu au reieşit încălcări ale prevederilor amenajamentelor silvice şi ale legislaţiei în vigoare în ceea ce priveşte tăierile rase şi nici suprafeţe semnificative neregenerate în termenul prevăzut de Codul Silvic.
– Aţi anunţat, la preluarea portofoliului, că printre priorităţile dvs. se numără un proiect de anvergură privind împăduririle. Puteţi să detaliaţi?
– În fondul forestier naţional se realizează, anual, lucrări de regenerare a pădurilor pe cca 25 mii ha, dintre care cca 10 mii ha sunt lucrări de împăduriri propriu-zise, iar 15 mii ha sunt lucrări de regenerări naturale, suprafeţele variind an de an, în funcţie de cele parcurse cu tăieri anterior şi de tipurile de tăieri prevăzute de amenajamentele silvice. Aceste lucrări se finanţează din fondul de conservare şi regenerare a pădurilor care se constituie la nivelul fiecărui ocol silvic, principala sursă fiind un procent de 15-25% din valoarea masei lemnoase autorizate spre exploatare, provenită din produse principale şi accidentale, calculată la nivelul preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior (115 lei/mc, în prezent). În vederea creşterii suprafeţelor de pădure la nivel naţional, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură finanţează lucrări de împădurire pe terenuri degradate devenite inapte pentru agricultură, dar care pot fi puse în valoare prin împădurire. În acest scop, pentru anul 2015 s-au alocat 2 mil. lei de la bugetul de stat şi 25,5 mil. lei din fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică. Din aceste fonduri se asigură finanţarea lucrărilor de împădurire pentru o suprafaţă de 10,9 mii ha, din care 480 ha sunt lucrări noi, iar restul sunt lucrări de întreţinere a plantaţiilor realizate în anii anteriori (completări ale golurilor, praşile, descopleşiri, combaterea bolilor şi dăunătorilor, refacerea plantaţiilor afectate de calamităţi etc.). Din suprafaţa totală, 4,2 mii ha se realizează prin comisariatele de regim silvic şi de vânătoare, iar 6,7 mii ha – prin RNP - Romsilva, în calitate de autorităţi contractante. O altă sursă de finanţare pentru împădurirea terenurilor degradate o reprezintă Fondul pentru mediu, prin care se vor încheia contracte noi de finanţare în valoare de 150 mil. lei, sumă din care se poate asigura împădurirea a cca 4 mii ha. Tot din Fondul pentru mediu se va finanţa, în perioada 2015-2016, un studiu pentru identificarea la nivel naţional a terenurilor degradate apte pentru a fi împădurite, studiu care va sta la baza programelor de împăduriri pentru anii următori.
– Pentru anul 2015, ce sumă este alocată pentru realizarea perdelelor forestiere de protecţie?
– Pentru anul 2015 avem în buget 36,3 mil. lei, din care se vor finanţa: studii de fezabilitate pentru 1.111 ha, inclusiv cele 172 ha contractate în 2014, autorităţi contractante fiind comisariatele de regim silvic şi cinegetic (fostele inspectorate de regim silvic şi de vânătoare) – 1,3 mil. lei; exproprierea a 40 ha terenuri situate pe autostrăzile A1 şi A2 (documentaţii cadastrale, evaluarea terenurilor, servicii juridice, despăgubiri) şi plantarea acestor terenuri în campania de toamnă a anului 2015, autoritate contractantă fiind RNP – Romsilva – 2,0 mil. lei; acţiuni de expropriere pentru cele 1.111 ha pentru care se vor realiza documentaţiile tehnico-economice, dar acest lucru depinde de rezultatul notificărilor – 33 mil. lei.
Maria BOGDAN
paduri, impaduriri, perdele forestiere
- Articol precedent: Potrivit Curţii de Conturi, avem nevoie de 1.000 de ani pentru împăduriri
- Articolul următor: Doamna care dăruieşte speranţă şi vise