Program coerent de creare a perdelelor forestiere

Ninsoare, viscol, drumuri înzăpezite, case îngropate în nămeţi – iată „ingredientele“ fiecărei ierni, pentru a redeschide discuţiile referitoare la înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie (pentru a câta oară?).

Necazul este că autostrăzile şi drumurile naţionale modernizate au fost gândite fără perdele forestiere, iar acum se caută soluţii pentru protecţia lor. Însă, spre deosebire de alţi ani, există premise reale de începere a lucrărilor necesare. Au fost găsite unele terenuri ale statului de-a lungul autostrăzii A2 (23,6 ha), dar şi altele. În plus, se vor face exproprieri. Există, pentru prima oară, bani alocaţi, vreo 30 milioane de lei, doar pentru 2014, prevăzuţi numai pentru plantări, nu şi pentru exproprieri.

Această temă a fost prezentată recent, în cadrul unei conferinţe de presă, de către Adam Crăciunescu, directorul general al Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) – Romsilva.

Regia nu poate participa cu fonduri proprii la realizarea perdelelor forestiere decât pe terenurile statului. Iată de ce noi credem că Romsilva ar trebui să preia toate perdelele forestiere în administrare, pentru înfiinţare şi întreţinere.

Ori rentă, ori expropriere

„Regia nu are şi nu a avut niciodată în administrare perdelele forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie. Coordonatorul tehnic şi finanţatorul acestei activităţi este autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, respectiv Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, prin Departamentul Ape, Păduri şi Piscicultură“, a declarat Crăciunescu.

Domnia sa a spus că, în urma viscolelor din această iarnă, Romsilva reiterează necesitatea creării perdelelor forestiere de protecţie a căilor de comunicaţii. Ideea realizării unui sistem naţional al acestora se regăseşte în Legea nr. 289/2002, numită şi Legea perdelelor forestiere.

În acest sens, Romsilva vine în sprijinul autorităţilor competente, prin efectuarea procedurilor de expropriere a terenurilor necesare, în situaţia în care titularii dreptului de proprietate nu îşi exprimă acordul pentru realizarea perdelelor, conform atribuţiilor legale ce îi revin Regiei.

Directorul general a menţionat că proprietarii terenurilor care mărginesc drumurile naţionale sunt încurajaţi să facă parte din program şi să permită realizarea perdelelor pe proprietăţile lor. Astfel, aceştia vor fi recompensaţi cu o rentă în valoare echivalentă de zece ori preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, stabilit în condiţiile legii, în funcţie de suprafaţa ocupată de perdeaua forestieră. Odată înfiinţate acele fâşii de pădure, RNP le va îngriji până la închiderea stării de masiv (realizarea independenţei biologice a plantaţiei).

„Dacă proprietarii nu sunt de acord cu înfiinţarea perdelelor forestiere pe terenurile lor, se declanşează procedura de expropriere pentru cauză de utilitate publică, expropriator fiind Statul Roman prin Romsilva, iar pro­prietarii terenurilor vor fi despăgubiţi conform prevederilor legale, după o evaluare prealabilă“, a precizat Crăciunescu.

Unde sunt perdelele de altădată?

În cadrul conferinţei de presă, am aflat că România a avut perdele forestire de protecţie, care au fost distruse. Pe de o parte, s-a urmărit mărirea suprafeţelor agricole. Pe de altă parte, pâlcurile de pădure care protejau localităţile au fost tăiate abuziv şi făcute lemn de foc.

„Crearea perdelelor forestiere de protecţie nu este o noutate. În acest sens, încă din 1906 au existat preocupări majore în Câmpia Bărăganului, în Câmpia Ialomiţei şi a Brăilei. Practic, până în perioada interbelică s-au realizat peste 12.000 ha de perdele forestiere de protecţie a câmpului. Acest program a continuat până în 1957, când s-a pus şi problema protejării drumurilor.

Din păcate, în anii următori s-a dorit extinderea fondului funciar agricol, în detrimentul perdelelor forestiere, a căror suprafaţă s-a redus. După 1976, nu a mai existat niciun program coerent pentru realizarea perdelelor forestiere“ – a afirmat Crăciunescu.

Conform domniei sale, în 1986 perdelele care erau amplasate de-a lungul căilor de comunicaţii au fost predate de Ministerul Transporturilor la Departamentul Silviculturii. Imediat după 1990, au fost din nou preluate de Ministerul Transporturilor. În anii ′90, odată cu retrocedarea terenurilor, proprietarii care aveau perdele pe terenurile lor agricole le-au tăiat. Apoi, s-a constatat că lipsa perdelelor are efect negativ asupra producţiei de cereale.

Eppur si muove

După mai multe demersuri, abia în 2002 a fost votată Legea perdelelor forestiere, iar în 2004 a demarat un program care prevedea înfiinţarea de perdele de protecţie a unor drumuri naţionale, autostrăzi şi a terenurilor agricole, precum şi împădurirea terenurilor degradate.

„Romsilva este pregătită să-şi îndeplinească rolul dat de legiuitor în crearea Sistemului Naţional de Perdele Forestiere, inclusiv să împădurească suprafeţele proprietate publică a statului date în administrare. Regia poate asigura, pe baze contractuale, tot asortimentul de puieţi forestieri necesari împăduririi perdelelor forestiere de protecţie“ – a spus directorul general.

În opinia sa, plantarea unor specii exotice la perdelele de protecţie, cu creştere rapidă, nu asigură protecţia căii de comunicaţie. De exemplu, utilizarea salciei energetice, aşa cum propun unii pseudo­specialişti, nu are eficienţa necesară. Această specie are cicluri de producţie cuprinse între 1 şi 3 ani, fiind o valoroasă sursă de biomasă. Înfiinţarea primelor perdele de protecţie a drumurilor se va face pe terenurile statului, chiar în această primăvară. RNP dispune de personal tehnic pentru asistenţă şi de vreo 15 milioane de puieţi, pe care îi va dona pentru plantare firmelor care vor realiza perdelele forestiere.

Aşadar, este un început. Faţă de cele 23,6 ha care vor fi preluate de RNP în acest an prin hotărâre de guvern, la ora actuală există deja perdele forestiere pe 740 ha administrate de Romsilva şi pe alte 1.300 ha cu alţi administratori. Până la toamnă vor fi expropriate alte zeci, poate sute de hectare. Însă trebuie să spunem că necesarul de perdele forestiere însumează aproape 19.000 ha! La acestea se adaugă alte mii de hectare pentru protecţia localităţilor, care depind de administraţiile locale. Programul de realizare a perdelelor forestiere se va întinde pe mai mulţi ani, aşa cum s-a întâmplat şi în secolul trecut.

Traian Dobre