Prima perdea forestieră după 25 de ani

Din 1989 încoace am tot auzit de drumuri şi străzi înzăpezite, îngheţate, de circulaţie oprită pe timp de iarnă. Iar motivul invocat aproape de fiecare dată de autorităţi a fost lipsa copacilor de pe marginea drumurilor care au rolul tocmai de a bloca intemperiile. Şi asta pentru că, de-a lungul timpului, aceşti copaci protectori fie au fost tăiaţi de braconieri, fie au fost doborâţi de vânturile puternice. Acum, în 2014, Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva a demarat lucrările la prima perdea forestieră de protecţie din ultimii 25 de ani, realizată în estul judeţului Ialomiţa, de-a lungul autostrăzii A2, pe un tronson de 11 kilometri.

Funcţională peste 5 ani

Perdeaua, instalată pe o porţiune de pe marginea Autostrăzii Soarelui, are o lăţime de 30 de metri şi o lungime totală de 11 kilometri, respectiv o suprafaţă de aproape 24 de hectare. În luna noiembrie până la mijlocul lunii decembrie vor fi împăduriţi 7,8 kilometri, iar în primăvară restul. Perdeaua forestieră va ajunge la maturitate în 5-7 ani, perioadă minimă estimată pentru zona de câmpie, când îşi va putea îndeplini efectiv rolul său de protecţie.

„Este prima dată în 25 de ani când nu numai că se discută, dar se şi trece la fapte. Astăzi am debutat cu un tronson de perdea forestieră de protecţie împotriva depunerilor masive de zăpadă, tronson situat pe A2, între Feteşti şi Cernavodă. În acest moment tronsonul are o lungime de 7.890 m şi o suprafaţă de 23,69 ha“, ne-a declarat, Sorin Checiu, directorul Direcţiei Silvice Ialomiţa.

„În privinţa plantării şi altor asemenea perdele de protecţie şi în alte părţi, bineînţeles că ne dorim acest lucru, dar nu depinde de noi. Ialomiţa este unul dintre judeţele care au foarte mare nevoie de perdele forestiere atât pe autostradă cât şi pe drumurile naţionale, judeţene şi comunale. Şi spun asta pentru că ne aflăm în plin Bărăgan, unde vântul este năprasnic şi zăpada foarte spulberată“, explică Sorin Checiu.

Direcţia Silvică Ialomiţa administrează 22.000 ha de pădure proprietate publică a satului şi execută paza pentru 3.000 de ha pădure privată. Conform amenajamentelor silvice, direcţia ar putea exploata în jur de 155.000 de metri cubi de lemn, dar anual cifra este în jur de 100.000 — 110.000 de metri cubi.

De ce aşa târziu?

Deşi acest tronson de autostradă nu este cea mai înzăpezită zonă, autorităţile sunt de părere că în iernile cu viscol este imposibil de circulat. În plus, aici a fost cel mai simplu de a intra în posesia terenului pentru că a fost preluat prin Hotărâre de Guvern de la Agenţia Domeniilor Statului. Costurile pentru realizarea acestei perdele forestiere de protecţie se ridică la circa 2.500 de euro pe hectar, aici fiind incluse lucrările de pregătire, costul puieţilor, manopera şi întreţinerea. Banii provin din Fondul de conservare constituit la nivelul Romsilva pentru astfel de lucrări. „De ce se plantează prima perdea forestieră atât de târziu? Realizarea unei asemenea lucrări nu este grea din punct de vedere tehnic. Practic, Regia Naţională a Pădurilor dispune de forţa necesară de asistenţă tehnică, de utilaje, de puieţi dar, mai întâi, trebuie să avem aceste suprafeţe pe care să realizăm perdelele. După cum se poate constata, noi am demarat lucrările pe A2 şi sperăm ca până săptămâna viitoare să le încheiem“, a declarat pentru Lumea Satului Adam Crăciunescu, director general Romsilva. Şeful Romsilva a precizat că în această zonă vor fi plantate mai multe specii de puieţi forestieri, respectiv două rânduri de frasin pe centru, „o specie repede crescătoare“, un rând de pin negru, pe partea stângă, pentru a da un aspect peisagistic zonei, mai ales că această specie este verde tot timpul anului şi un rând de arbuşti de ulm de Turkestan şi de sălcioară. Numai pe tronsonul realizat în această toamnă se vor folosi 125.000 de puieţi forestieri.

Şi drumuri, dar şi culturi protejate

Adam Crăciunescu a precizat că regia are efectuate studii de fezabilitate pentru realizarea a mii de kilometri de perdele forestiere la nivelul întregii ţări, însă totul depinde de identificarea proprietarilor şi de demararea procedurii de expropriere pentru utilitate publică, în cazul în care nu îşi vor da acordul pentru înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie. „Practic, dacă ar trebui să creăm un întreg sistem naţional de perdele forestiere ar trebui împădurite circa 20.000 ha în care intră, pe lângă protecţia infrastructurii de transport, şi protecţia culturilor agricole cu o investiţie situată undeva între 2.500 şi 5.000 de euro hectarul. Deci nu ar fi o sumă foarte mare. Dar faptul că nu avem un cadastru la nivel naţional, că identificăm foarte greu proprietarii, că actele de proprietate nu sunt foarte corect întocmite, toate acestea ne fac să întâmpinăm greutăţi în instalarea acestor perdele. În privinţa culturilor agricole este foarte important ca exploataţiile agricole mari mai ales din Câmpia de Sud şi de Est a Românei, unde crivăţul creează probleme deosebite, să se realizeze studii de fezabilitate pentru crearea de perdele forestiere. Iar costurile nu sunt ridicate deloc, mai ales că se pot accesa fonduri europene prin PNDR 2014-2020. Problema este ca, după realizarea studiilor, coridoarele de protecţie să fie amplasate astfel încât să fie cât mai eficiente în rolul lor de a proteja culturile“, conchide Adam Crăciunescu.

2,1 milioane de lei pentru împăduriri

La ora actuală în România există 6,4 milioane de ha de fond forestier, din care Romsilva mai deţine 3,2 milioane de ha şi are obligaţia de a regenera în fiecare an suprafaţa de pădure tăiată în anul anterior. Astfel, potrivit legii, în doi ani toată suprafaţa exploatată trebuie pusă la loc. Numai în acest an trebuie regenerate 16.500 ha de pădure. „La doi ani după ce o pădure ajunsă la maturitate este exploatată, Romsilva trebuie să realizeze instalarea unei noi generaţii de pădure. Cu alte cuvinte, timp de doi ani, fie pe cale naturală, fie pe cale artificială, noi instalăm o nouă generaţie de pădure. În privinţa împăduririi artificiale, avem pepiniere silvice care produc în fiecare an în jur de 60 milioane de puieţi forestieri pe care îi folosim în două campanii de împăduriri – de primăvară şi de toamnă. Acum, în această campanie de toamnă, trebuie să plantăm 6,5 milioane de puieţi pe 1.819 ha de fond forestier cu precădere la câmpie, în lunca şi Delta Dunării. În privinţa costurilor, numai această campanie de împădurire ne va costa în jur de 21 milioane de lei“, ne-a declarat Mihai Daia, şef Serviciu Împăduriri din Romsilva.

Bogdan Panţuru