Mănăstiri renumite ce-și sărbătoresc hramul de Sfânta Maria Mare

În lumea satului încă există credință, iubire și respect pentru biserică și slujbele de peste an. Există sate unde hramul bisericii este la fel de important precum Crăciunul sau Paștele, iar pregătirea pentru acea zi nu înseamnă doar post și mers dis-de-dimineață la slujbă, ci și reunirea familiei și păstrarea tradițiilor.

În fiecare an, pe data de 15 august, este Adormirea Maicii Domnului, sau Sfânta Maria Mare, una dintre cele mai importante sărbători de peste an și ziua în care numeroase biserici și mănăstiri își sărbătoresc hramul. Această dată este liber național și mai mult decât atât, în luna concediilor, ar putea fi un motiv în plus de pelerinaj, pentru că slujba din ziua hramului este cu totul aparte.

Dacă în acest an vă gândiți să vă petreceți concediul în luna august, indiferent de zona în care veți merge, sigur veți găsi un sfânt lăcaș ce-și sărbătorește hramul, asta pentru că cele mai multe biserici și mănăstiri sunt închinate Sfintei Fecioare Maria.

Nu există credincios care să nu fi auzit de Putna lui Ștefan Cel Mare și să nu fi dorit să o viziteze, așa că dacă mergeți în Bucovina, trebuie să ajungeți în această zi sfântă la Mănăstirea Putna sau chiar și înainte cu o zi hram, atunci când este cântat Prohodul Maicii Domnului, un moment cu adevărat unic care transformă curtea mănăstirii într-o grădină a iubirii și rugăciunii.

Chiar dacă nu de foarte mult timp mănăstirea are și un al doilea hram, respectiv 2 iulie, ziua în care este pomenit Sfântul Voievod Ștefan Cel Mare și Sfânt, pe 15 august este hramul istoric, moment de mare însemnătate, atunci când mii de credincioși din toată țara aleg să se roage la Putna.

La sfânta slujbă participă an de an și nume importante ale ortodoxiei românești, printre care și Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, iar cele câteva ore de rugăciune au o însemnătate și o putere aparte, motiv pentru care cei care nu pot participa cu prezența fizică, au ocazia să asculte și să vadă slujba prin intermediul rețelelor de socializare ale mănăstirii, iar numărul accesărilor nu este deloc unul mic.

Pentru cei care participă fizic este un moment ce poate deveni și o lecție de tradiție locală pentru că este o zi în care bucovinenii îmbracă straiele populare cele mai de preț.

Ar fi numeroase lucruri de spus despre Mănăstirea Putna, pentru că nu degeaba a fost supranumită „Ierusalimul neamului românesc“ de marele nostru poet, Mihai Eminescu. Este unul dintre sfânt lăcașurile ctitorite de Ștefan cel Mare și Sfânt, a cărei construcție a început în anul 1466 și a fost finalizată în 1469, și nu întâmplător, locul în care a fost înmormântat domnitorul.

De fapt, la muzeul din complexul monahal puteți avea parte de o adevărată lecție de istorie pentru că aflați numeroase informații cu privire la istoria Bucovinei și a Moldovei, dar nu numai, și puteți admira multe obiecte vechi, icoane, broderii, manuscrise vechi, unele datând încă din perioada ștefaniană.

De-a lungul timpului, mănăstirea a fost locul în care s-au întâmplat multe evenimente istorice cu importanță pentru cultura neamului românesc, printre care și Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni ce a fost organizată în anul 1871 de către Mihai Eminescu și Ioan Slavici. Pentru ca întreg complexul să fie păstrat cum se cuvine, dar și să aibă continuitate, au fost necesare numeroase lucrări și investiții, motiv pentru care au fost accesate chiar și fonduri europene în valoare de 3,15 milioane de euro.

Așadar, Mănăstirea Putna de astăzi este un loc în care istoria și tradiția se îmbină armonios cu tehnologia și beneficiile lumii moderne, tocmai ca pelerinii să aibă parte de o experiență unică, iar credincioșii cei care nu pot ajunge în nordul Bucovinei în această sfântă zi, să poată fi măcar audio-vizual prezenți.

O altă mănăstire renumită și apreciată de pelerini este Văratec, situată în satul cu același nume, din comuna Agapia, județul Neamț. Fondată în anul 1785, mănăstirea a devenit independentă în anul 1839, atunci când a fost separată de Mănăstirea Agapia. În prezent cea mai mare mănăstire ortodoxă de maici din România, aici trăind peste 400 de suflete. De fapt, unul dintre aspectele pentru care Văratecul este considerat unic, este satul monahal din jurul mănăstirii.

Poate unul dintre cele mai frumoase sate, dar cu siguranță unul extrem de bine îngrijit, cu căsuțe tradiționale vopsite în alb sau albastru ce au curți mici, dar pline de suflet și flori. Sunt cca 180 de case, în fiecare dintre ele regăsindu-se cel puțin 3 măicuțe, fiecare cu rolul bine stabilit în rânduiala mănăstirii. Un loc plin de liniște și căldură, pe ale căror ulițe se aud în ziua de hram, și nu numai, cântările măicuțelor cu voce dumnezeiască.

Luna august are o însemnătate aparte pentru obștea de aici, pentru că 15 august este ziua hramului istoric, însă în această perioadă își sărbătorește cele 3 zile de hram, deoarece sfânt lăcașul mai are altele două, respectiv pe 16 august, atunci când este prăznuit Sfântul Cuvios Iosif de la Văratec, ctitorul așezării, respectiv 17 august – Sfântul Gheorghe Pelerinul, ale cărui moaște se află la mănăstire.

Ca într-un furnicar, pregătirile pentru aceste 3 zile sunt intense, însă fără a perturba în vreun fel rânduiala liturgică. An de an vin la Văratec mii și mii de pelerini, la slujbă participă și nume importante ale bisericii, printre care mitropolitul Moldovei și Bucovinei, ori arhiepiscopul Romanului și Bacăului.

Vă îndemn să faceți un exercițiu de imaginație și să vă închipuiți că sunteți în munții Bucovinei, sau printre căsuțele de la Văratec, pe 15 august și ascultați slujba închinată Sfintei Fecioare Maria, nu-i așa că v-ați simți norocoși și recunoscători că puteți fi pelerini în astfel de locuri într-o zi sfântă cum este cea a hramului?

Scriam și în primele rânduri că există multe mănăstiri și biserici ce își sărbătoresc hramul în această zi, mi-ar fi plăcut să detaliez despre fiecare în cadrul acestui articol, însă cum spațiul nu ne permite, enumăr câteva dintre ele: Mănăstirea Nechit, Mănăstirea Bistrița, Mănăstirea Nicula, Mănăstirea Ghighiu, Mănăstirea Cernica, Mănăstirea Prislop, Mănăstirea Râmeț, Mănăstirea Oașa, Mănăstirea Sâmbăta de Sus, Mănăstirea Tismana, Mănăstirea Moisei și lista poate continua, cu siguranță.

Așadar, pe 15 august, poți fi mai mult decât o persoană în concediu, ori un simplu turist, poți fi pelerin în zi de hram, pentru că sigur vei găsi o mănăstire sau o biserică ce poartă straie de sărbătoare, oriunde te-ai afla.

Sursa foto: Facebook / Sfânta Mănăstire Putna

Larissa DINU