Scris de Lumea Satului în 26 Martie 2025. Publicat în Invatamant. Cercetare.

O viață dedicată cercetării resurselor genetice vegetale (I)

Danela Murariu: Pasiunea pentru conservarea patrimoniului fitogenetic național și educația tinerelor generații.

Puțină lume știe că și în România, la Suceava există o bancă de resurse genetice vegetale, instituție unică la nivel național care conservă prin semințe toate speciile de plante care se înmulțesc pe cale sexuată.

Centrul de Orientare, Asociere și Consiliere în Cariera de Cercetător COACH-USV*, cu sediul în cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, care se adresează elevilor, studenților, cadrelor didactice și cercetătorilor din întreaga Regiune de Dezvoltare N-E a României, prezintă rezultatele remarcabile ale cercetătorilor și cum pasiunea și munca perseverentă au dus la performanțe și pot inspira tinerii de a se îndrepta spre o carieră în cercetare.

Este și cazul cercetătorului științific gradul I Danela Murariu de la Banca de Resurse Genetice Vegetale „Mihai Cristea” (BRGV) Suceava, care cale de-o viață a avut grijă și are în continuare pentru ca semințele plantelor existente în colecție să fie păstrate în condiții optime pentru a putea fi folosite și de generațiile viitoare.

Danela Murariu ocupă și funcția de Președinte al Consiliului Științific coordonând activitatea de cercetare din cadrul Băncii de Resurse Genetice Vegetale din Suceava. A activat în cadrul instituției încă din 1987, de la înființarea acesteia, când încă nu avea personalitate juridică și era cunoscută ca laborator de resurse genetice vegetale în cadrul Stațiunii de Cercetare Dezvoltare Agricolă (SCDA) Suceava. În acea perioadă, cercetătoarea suceveană a fost asistent de cercetare și s-a ocupat de colecția de populații locale de porumb din România.

A absolvit Facultatea de Agricultură din Iași în 1983, iar înainte de 1989, a primit repartiție dublă în cercetare și producție, alegând SCDA Suceava.

După trei ani de activitate ca șef de fermă la CAP Tg. Frumos, s-a alăturat Stațiunii de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Suceava, unde a fost primită de omul de știință Mihai D. Cristea, o personalitate marcantă a cercetării agricole, considerat părintele conservării resurselor genetice vegetale în România. Perioada de colaborare cu Dr. Mihai D. Cristea (1987-2022) a avut un impact semnificativ asupra formării sale ca om și cercetător.

Despre Banca de Resurse Genetice Vegetale „Mihai Cristea” Suceava

Începând cu anul 1990, la inițiativa lui Mihai D. Cristea, s-au pus bazele conservării ex situ a resurselor genetice vegetale din România, subliniind importanța acestora pentru națiune și viitorul său. Astfel, s-a înființat prima Bancă de Gene din România (HG 371/1990), cu scopul de a explora, colecta, evalua și conserva resursele genetice vegetale pentru securitatea alimentară.

De-a lungul celor 34 de ani, instituția a trecut prin mai multe reorganizări, devenind, din 2018 (HG 112/2018), o instituție publică aflată în subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești”.

Banca de Resurse Genetice Vegetale are ca scop conservarea sustenabilă a resurselor genetice vegetale importante pentru agricultura românească și utilizarea acestora în beneficiul societății și mediului. Printre obiectivele specifice ale Băncii se numără conservarea fondului genetic național, reprezentat prin colecții de semințe, plante vii în câmp și plantule „in vitro”, conform standardelor internaționale ale Băncilor de Gene.

De asemenea, se promovează utilizarea surselor de germoplasmă din colecții pentru cercetare și ameliorarea plantelor de cultură, precum și conservarea populațiilor locale ale principalelor specii agricole la nivelul comunităților, prin furnizarea de material genetic pentru cultivarea varietăților tradiționale.

Activitățile Băncii includ colectarea, multiplicarea, regenerarea, caracterizarea și evaluarea resurselor genetice vegetale, conservarea acestora și distribuirea germoplasmei către utilizatori.

Conservarea, ca activitate principală, presupune menținerea probelor în condiții controlate pentru a păstra viabilitatea și stabilitatea genetică. Aceste cerințe sunt realizate prin trei metode specifice de conservare: semințe, culturi in vitro și colecții de câmp.

Banca de Resurse Genetice Vegetale Suceava deține două tipuri de colecții de semințe: colecția de bază, constituită în 2001 pentru depozitarea pe termen lung a materialului regenerat și a eșantioanelor din expedițiile de colectare, considerată rezerva genetică națională a României, și colecția activă, începută în 1989, pentru depozitarea pe termen mediu, acoperind diversitatea genetică a culturilor importante pentru agricultura românească.

Conservarea in vitro este folosită pentru gestionarea materialelor clonate, în special pentru eradicarea bolilor virotice și distribuirea genotipurilor libere de patogeni, fiind aplicată la populațiile de cartof. Conservarea în câmp, utilizată pentru speciile propagate vegetativ, este folosită la BRGV Suceava pentru păstrarea genotipurilor vechi de cartof și usturoi.

Resurse genetice conservate și specii importante gestionate la Banca de Gene Suceava

Banca de Gene Suceava păstrează un patrimoniu genetic variat, care include 597 de subtaxe de plante, 393 de specii, 219 genuri și 39 de familii botanice, cu un total de peste 25.000 de probe diferite, ce includ forme sălbatice, varietăți locale, material de ameliorare, soiuri și stocuri genetice.

Aceste resurse sunt păstrate sub formă de semințe (peste 24.500 de eșantioane), plante vii în câmp (332 cultivare de cartofi și usturoi) și culturi în vitro, în condiții controlate (118 varietăți locale de cartof).

Cea mai mare colecție este de porumb, cu 6212 intrări, o parte dintre acestea (1200) provin din anii 60, din expedițiile de colectare organizate de diferite stațiuni de cercetări agricole. Aceste populații locale au fost folosite pentru obținerea primelor linii consangvinizate.

Cercetătorul Mihai Cristea, al cărui nume îl poartă instituția în prezent, a înțeles încă de atunci cât de importantă este conservarea populațiilor locale de porumb și a făcut acest lucru prin inventarierea, multiplicarea și depozitarea lor într-un frigider la +7°C, timp de 20 de ani. În 1990, toate populațiile viabile au fost transferate în colecția activă a Băncii de Gene Suceava. Fasolea și grâul ocupă locurile doi și trei în colecție, fiecare având mai mult de 2500 de intrări.

Proiectele Băncii de Resurse Genetice Vegetale „Mihai Cristea“ Suceava

În prezent, Banca de Resurse Genetice Vegetale „Mihai Cristea” Suceava derulează patru proiecte sectoriale (ADER) și două internaționale, toate având un impact direct asupra conservării și utilizării patrimoniului fitogenetic național.

Printre acestea se numără: „Studiul efectelor tratamentelor cu apă activată de plasmă asupra germinației și dezvoltării porumbului” (Ioana Livia Leți), „Colectarea germoplasmei și ameliorarea fasolei de câmp pentru rezistența la stresul hidric” (Dumitru Dorel Blaga), „Cercetări asupra germoplasmei hibrizilor de porumb extratimpurii și timpurii în zone secetoase” (Danela Murariu), „Diversificarea colecției naționale de plante medicinale și aromatice” (Diana Camelia Batîr Rusu), „Colecții inteligente de legume pentru sistemele europene agroalimentare” (Silvia Străjeru) și „Predicția trăsăturilor fenotipice ale genotipurilor de porumb folosind spectrul în infraroșu apropiat” (Danela Murariu). Aceste proiecte se concentrează pe utilizarea resurselor genetice vegetale conservate la BRGV Suceava.

* Acest material a fost publicat cu sprijinul Proiectului cu codul 9/31.01.2023 „Crearea și dezvoltarea Centrului de orientare, asociere și consiliere în cariera de cercetător pentru Regiunea de dezvoltare Nord-Est a României în cadrul Universității „Ștefan cel Mare“ din Suceava (COACH USV).

Explicații foto

Danela Murariu alături de mentorul său, Dr. Mihai D. Cristea, la Conferința Internațională pentru Agricultură și Alimentație (FAO), Leipzig-Germania (1994)

Danela Murariu, în câmpul experimental al Băncii de Gene (2022)