Romania

O artistă a covoarelor țesute în război

O artistă a covoarelor țesute în război

Românii iubesc meșteșugul popular. Și, cu siguranță, arta populară va dăinui indiferent de vremurile care vor veni peste noi. În numărul trecut al revistei v-am prezentat doi maeștri populari deosebiți care sunt o dovadă certă în acest sens. Articolul ce urmează ne-o prezintă pe Maria Călinoiu.

Maria Călinoiu este din comuna Izvoarele. A devenit ceea ce specialiștii ar numi un artist popular în adevăratul sens al cuvântului. De la vârsta de 11 ani a învățat să țeasă, să lucreze la gherghef, să împletească ori să coasă goblenuri. Părinții săi au avut în casă război orizontal, cum sunt de regulă cele din zona Munteniei, dar meșteșugul l-a dobândit la un atelier și, pe măsura trecerii timpului, s-a perfecționat astfel încât covoarele sale sunt de-o frumusețe rară. Toată viața a lucrat și s-a întreținut din așa ceva. Dar mai ales în ultimii 20 de ani a produs cele mai multe țesături: „După ce s-a prăpădit soțul meu, iar la un an și băiatul nostru, am rămas cumva fără mijloace de existență.

covor

A fost nevoie de mult efort fiindcă mă gândeam tot timpul la fiica mea, că-i trebuia și ei un viitor – și oricum ea îmi rămăsese cel mai drag reper al vieții mele –, dar Dumnezeu m-a ajutat și am reușit să mă întrețin cu banii câștigați din goblenuri sau țesut. Am avut la un moment dat comenzi încât nu le puteam face față, fiind nevoită să-mi iau ajutoare. Aflaseră oamenii din tot județul de mine și-mi cereau în special covoare, în culori și motive populare alese de ei din ceea ce le prezentam ori sugeram eu. De vreo zece ani însă să știți că vând destul de puțin; nu știu ce se întâmplă, ori nu mai este căutată arta populară, ori nu mai are lumea bani.“ Un covor precum cel din fotografia alăturată se lucrează cam în două luni. Plus prepararea materialelor. De fapt, lâna o are în gospodărie, de la oile pe care le crește. Aceasta trebuie spălată, scărmănată, dusă la mașină (darac), toarsă și vopsită, operațiuni pe care, cu excepția vopsitului, gospodinele le fac în special înspre toamnă și iarna, când nu este așa de multă muncă pe lângă casă. De aici înainte urmează o altă tehnică de întins și urzit pânza în război, în funcție de modelul ales, după care începe marea migală a țesutului. Meșteșugul acesta s-ar putea să aibă ca ultimi reprezentanți generația Mariei Călinoiu.


Deși îi învață pe copii această îndeletnicire în taberele de creație organizate la Izvoarele, se pare că nicio tânără din sat nu este dispusă să preia tradiția și s-o ducă mai departe. Și e cumva păcat. Uitați-vă fie și numai la costumul popular purtat de Maria Călinoiu, o frumusețe fără cusur, și veți înțelege ce spun.

Maria BOGDAN

covoare, arta populara, covoare tesute in razboi

Alte articole: