Ce sunt dendro-microhabitatele și cât de importante sunt în natură

Unul dintre proiectele importante de conservare a naturii, despre am scris de-a lungul timpului, este LifeRosalia, desfășurat de Agenția pentru Protecția Mediului Vrancea. Prin implementarea acestui proiect se dorește stoparea degradării habitatelor insectelor saproxilice.

În cadrul proiectului Life Rosalia sunt evaluate și monitorizate și dendro-microhabitatele prezente în pădurile din Parcul Natural Putna Vrancea. Ce sunt acestea și cât de importantă este prezența lor în natură?

„Dendro-microhabitatele sunt structuri distincte formate în copacii vii sau morți în picioare, care constituie un substrat sau un loc de viață particular și esențial pentru specii sau comunități de floră și faună pe parcursul cel puțin a unei părți a ciclului lor de viață pentru a se dezvolta, a se hrăni, a se adăposti sau a se reproduce. Dendro - microhabitatele legate de arbori și dinamica lemnului mort formează un mozaic divers și în continuă schimbare de habitate în ecosistemele forestiere, prezența acestora fiind esențială pentru conservarea speciilor de insecte saproxilice.

Cavitățile ciocănitorilor si scorburile mari sunt probabil cele mai cunoscute, dar există, de fapt, o mare varietate de tipuri (de exemplu, alburn expus,  fisuri, buzunare laterale în scoarță, dendrotelm – găuri umplute cu apă), fiecare definit de prezența unei faune specifice. Multe dintre aceste structuri pot fi percepute ca semne ale unei longevități reduse sau ale unei scăderi a calității lemnului de către administratorii de pădure, deci ca „defecte“. Din acest motiv, densitatea și diversitatea dendro-microhabitatelor scad adesea pe măsură ce impactul antropic asupra ecosistemelor forestiere crește, de exemplu prin practici forestiere precum tăierile de igienă“, se arată pe site-ul liferosalia.ro.

Proiectul Life Rosalia are ca scop stoparea tendinței de pierdere a habitatelor speciilor de coleoptere saproxilice cu areal în Carpați protejate prin Directiva Habitate (croitorul alpin Rosalia alpina, gândacul sihastru Osmoderma eremita, croitorul mare Cerambyx cerdo, croitorul cenușiu Morimus funereus și rădașca Lucanus cervus), prin demonstrarea unor acțiuni de conservare pentru creșterea conectivității habitatelor favorabile în Parcul Natural Putna – Vrancea și replicarea activităților cele mai potrivite în alte situri Natura 2000 din România.

(L.Z.)