Ce nu știm despre fulgii de zăpadă

Suntem înconjurați de miracole. Atât de multe, ascunse în fiecare clipă scursă pe acest pământ. Nimic nu pare a fi haotic sau fără un scop. De fapt, toate lucrurile puse în lumina noilor descoperiri făcute de știință conduc spre același deznodământ: că în spatele tuturor lucrurilor văzute și nevăzute există un arhitect. Un inginer care pune în scenă mare piesă a vieții. De la primul până la ultimul act. Ce argumente pot fi invocate spre a susține această teorie? Este suficient, spre exemplu, să ne oprim asupra celor mai neînsemnate evenimente din natură. 

Câți dintre noi privesc umilul fulg de nea ca fiind fascinant? Ei bine, oamenii de știință l-au studiat în scurta sa viață și au descoperit lucruri incredibile despre el. Spre exemplu, că fiecare fulg are o arhitectură unică. Și gândiți-vă că într-o iarnă poate cădea din cer un septilion (1 urmat de 24 de zerouri) de fulgi. Nu-i așa că este extraordinar?

Fulgul de zăpadă, spune profesorul de fizică de la California Institute of Technology Kenneth Libbrecht, are o arhitectură mai complexă dacă se formează atunci când există mai multă umiditate în aer. În schimb, fulgii care se formează atunci când umiditatea este scăzută au forme mult mai simple.

Potrivit aceluiași profesor, „steluţele şi scuturile se formează la -2 şi -15 grade Celsius, în vreme ce coloanele şi acele apar pe la -5 grade Celsius, iar combinaţia de scuturi şi coloane apare la -30 de grade Celsius. Aşadar, şi temperatura joacă un rol important în aspectul fulgilor de zăpadă. De ce se întâmplă așa este un mister pe care știința încearcă să-l descopere de aproape un secol.“ Ce rămâne invariabil este faptul că de fiecare dată fulgii au doar șase laturi. Tot știința spune că, pentru a se forma, un fulg de zăpadă are nevoie de aproximativ 180 miliarde de molecule de apă. În interiorul norilor vaporii de apă, în centrul căror se află de cele mai multe ori o particulă de praf de foarte mici dimensiuni, se transformă în gheaţă.

Și apoi se dezlănțuie magia!

Cine orchestrează oare acest spectacol?

• Cel mai mare fulg căzut vreodată pe pământ a avut un diametru de peste 30 de centimetri și 20 de centimetri grosime. Recordul acesta, înscris și în Cartea Recordurilor, a fost atins în Fort Keogh Montana, în anul 1887.
• Misterele fulgilor de zăpadă au intrigat și oamenii de știință englezi. De fapt, în Marea Britanie a fost constituită și „o bancă de zăpadă“. Scopul a fost acela de a surprinde cu ajutorul unui microscop electronic imagini macro ale fulgilor de zăpadă care au fost îngheţați până la -170 de grade Celsius.
• În căderea lui din nori, fulgul de zăpadă, care are o greutate de aproximativ 3 miligrame, poate atinge viteza de 1,7 metri pe secundă.

Laura ZMARANDA