Gerul, poate să fie un bun „insecticid”
După mai mulți ani avem din nou o iarnă normală, cu zăpadă și temperaturi specifice datei din calendar. În multe zone ale țării a fost și ger. Din păcate nu peste tot unde a fost frig a fost și strat de zăpadă.
Pe de altă parte temperaturile scăzute din timpul iernii pot veni în ajutorul fermierilor, prin scăderea rezervei biologice ale principalelor specii de insecte dăunătoare ale culturilor agricole. În continuare vin cu câteva exemple în acest sens.
Sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilalis) a înregistrat o creștere a atacului în ultimul deceniu, cu consecințe negative pentru fermieri. O iarnă blândă, cu temperaturi ridicate (cum s-a întâmplat în ultimii ani), fără precipitații, are drept rezultat o mortalitate scăzută a larvelor hibernante, și posibil, o populație ridicată a dăunătorului anul următor.
Din contră, o iarnă cu geruri și zăpezi, poate duce la scăderea numărului larvelor care scapă cu viață de sezonul hibernal, deci rezervă biologică mai scăzută vara viitoare. Aici mai contează și alte aspecte, cum ar fi existența pe câmp a cocenilor de porumb netocați, care pot servi ca un fel de „căsuțe” pentru larve. De asemenea, așa cum am arătat în precedentele articole unii fermieri nu au mai recoltat porumbul. Și în acest caz larvele sfredelitorului pot să fie favorizate.
Omida fructificațiilor (Helicoverpa armigera) a pus probleme fermierilor din sudul şi sud-estul ţării, în ultimii ani, la cultura porumbului. De asemenea, această specie a pus probleme și horticultorilor, prin atacurile la culturile de tomate, ardei, etc.
Dăunătorul iernează sub formă de pupă în sol, la adâncimi cuprinse între 7 şi 25 cm (uneori se poate găsi și mai jos de 30 cm). Gerurile din timpul iernii pot avea drept rezultat o mortalitate ridicată a pupelor hibernante și o presiune mai scăzută de infestare, anul următor.
Acum depinde și frecvența acestor geruri precum și prezența sau absența stratului de zăpadă. Dacă avem o zăpadă consistentă atunci chiar și în cazul unor geruri mari, larvele pot să fie la adăpost de frig. Pe de altă parte, un ger uscat (fără zăpadă) poate produce pagube culturilor de toamnă, mai ales că anul trecut, din cauza secetei, fermierii au semănat cu întârziere.
Viermele vestic al rădăcinilor porumbului (Diabrotica virgifera virgifera) și-a făcut simțită prezența și în sudul și sud-estul țării. Femelele depun ouăle în sol, la adâncimea de 15-20 cm (uneori pot ajunge la 35 cm). În mod normal, o femelă depune mai mult de 400 de ouă, dar poate ajunge şi la 1000 de ouă depuse. O iarnă cu zăpadă însemnată și cu geruri mai dese poate avea ca efect reducerea cu 2/3 a numărului de ouă viabile în primăvară.
Din contră, o iarnă blândă, cu temperaturi ridicate, fără precipitații şi vânturi puternice are un efect contrar, favorizând supraviețuirea majorității ouălelor depuse, ceea ce înseamnă posibilă presiune de infestare mai ridicată anul următor. Iar dacă fermierii mai fac și monocultură de porumb.
Există și dăunători care nu sunt influențați de sezonul hibernal. Este și cazul rățișoarei porumbului (Tanymecus dilaticollis Gyll), care iernează ca adult hibernant la 40-60 cm adâncime în sol, uneori se găsește și la 100 cm ! Datorită adâncimii mari la care se găsesc adulții hibernanți, gerurile din timpul iernii nu au efect asupra lor.
În toamnele ultimilor ani, la grâu dar mai ales la orz au fost probleme cu atacul afidelor. Acestea au fost favorizate și de temperaturile ridicate din lunile octombrie-noiembrie precum și de secetă. Afidele iernează în stadiul de ou de rezistență pe diferite graminee spontane sau cultivate (în cazul speciilor nemigratoare) sau pe specii de pomi sau arbuști fructiferi&ornamentali (în cazul speciilor migratoare).
În literatura de specialitate se menţionează că mai multe zile consecutive cu temperaturi scăzute (sub -20°C) sau cu persistența stratului de zăpadă (mai mult de 30 de zile) au ca efect distrugerea unui număr însemnat de ouă de rezistenţă. Este drept că, în ultimul timp, aceste condiții nu prea s-au mai întâlnit în țara noastră.
Tot în perioada toamnei, la cultura rapiței, au fost probleme cu atacul afidelor aparținând speciei păduchele verde al piersicului (Myzus persicae). Datorită temperaturilor ridicate din lunile octombrie și mai ales, noiembrie, afidele erau prezente și foarte active pe fața inferioară a frunzelor de rapiță.
Anul trecut am văzut afidele la lucru, inclusiv în decembrie. Când au venit temperaturi mai scăzute, într-o perioadă scurtă de timp, afidele au înghețat. Uneori, iarna poate să fie cel mai bun insecticid !
Ploşniţa cerealelor (Eurygaster spp.) este principalul dăunător al grâului de toamnă. Insectele iernează ca adult sub frunzarul pădurilor (în special de stejar), aflate în apropierea culturilor agricole.
În urma cercetărilor efectuate la INCDA Fundulea de către Popov, s-a ajuns la concluzia că în cazul unei ierni normale mortalitatea adulților hibernanți este cuprinsă între 10 şi 25%. În schimb, dacă avem o iarnă fără geruri și fără strat de zăpadă, mortalitatea poată să fie mai scăzută de 5%, caz în care avem o presiune mare de infestare sezonul următor.
Un alt dăunător periculos la cultura grâului este gândacul ghebos (Zabrus tenebrioides). În mod normal, larvele aflate în stadiul al II-lea, iernează în sol, până la topirea zăpezii şi creşterea temperaturii.
Larvele pot ieși din hibernare şi se pot hrăni cu plăntuţele de grâu şi în mijlocul iernii, dacă nu este zăpadă, iar temperatura solului până la adâncimea de 10 cm depășește +3°C. Din păcate, această situație s-a întâlnit în ultimii ani, când am avut parte de ierni atipice.
Au fost doar câteva exemple care confirmă încă o dată zicala că „gerul este un bun insecticid”, deși acesta poate avea efecte secundare, nedorite asupra culturilor. O iarnă apropiată de normal, fără temperaturi anormal de ridicate, poate însemna o presiune mai mică de infestare asupra principalelor culturi agricole, primăvara și vara următoare.
Explicații foto
Foto 1 – Cultură de grâu de toamnă pe timp de iarnă

Foto 2 – Cultură de grâu de toamnă, semănată după porumb, cantitate mare de resturi vegetale

Foto 3 – Păduchele verde al piersicului, pe frunzele de rapiță, înainte de venirea frigului

Foto 4 – Păduchele verde al piersicului, pe frunzele de rapiță, după venirea frigului și a zăpezii (afidele au înghețat)

Dr. ing. Emil GEORGESCU, INCDA Fundulea
agricultura, iarna, culturi agricole, grau de toamna, plosnita cerealelor, Eurygaster spp, insecticide, omida fructificatiilor, ratisoara porumbului, Tanymecus dilaticollis, Ostrinia nubilalis, Diabrotica virgifera, Helicoverpa armigera, sfredelitorul porumbului, gandacul ghebos, Zabrus tenebrioides, paduchele verde al piersicului, Myzus persicae, daunatorii cerealelor