Romania

Însămânțarea culturilor din urgența I în mustul zăpezii

Însămânțarea culturilor din urgența I în mustul zăpezii
Distribuie:  

În evoluția istorică (dezvoltarea filogenetică) a speciilor de plante, în acestea s-a imprimat o zestre ereditară (genetică) conform condițiilor climatice ale perioadei respective. Folosite în prezent în cultură anuală (dezvoltarea ontogenetică), ele pretind să întâlnească condiții climatice asemănătoare.

Așa se explică, de exemplu, că mazărea germinează la 1-2°C, pe când fasolea la 3-9°C. Adică echipamentul enzimatic din bobul fiecărei specii, care transformă substanțele cu molecula mare (amidon, proteină, grăsimi) în substanțele simple, favorabile hrănirii embrionului, intră în acțiune numai la acea temperatură.

Mazărea crește și se dezvoltă în primele faze la temperatură și luminozitate mai scăzute și ajunge la maturitate după o constantă termică (temperatură mai mare de zero grade de la răsărire la maturitate) de 1.300-1.500°C, pe când soia are nevoie de 2.000-3.000°C.

Mazărea parcurge procesul de înflorire-fructificare la 1.100 lucși, pe când fasolea are nevoie de 2.400 lucși. Mazărea, în primele faze de vegetație, suportă temperaturi negative, de scurtă durată, de minus 5-6°C, pe când fasolea și soia degeră la asemenea temperaturi.

Am prezentat aceste aspect pentru a se înțelege de ce unele culturi trebuie să fie însămânțate devreme, în mustul zăpezii, pe când altele se însămânțează mai târziu, când condițiile climatice devin favorabile.

Adică, primele se înmulțesc cu temperaturi de 1-3°C, dar au nevoie de multă apă pentru germinare, pe când celelalte pretind temperatură mai mare.

Așa se explică de ce întârzierea semănatului la mazăre cu 20 zile, față de epoca optimă, înregistrează minusuri de producție de 30%, iar după 30 zile producția scade cu 50% sau cultura este compromisă.

Asemenea aspecte sunt valabile pentru toate culturile însămânțate în primăvară.

În prima urgență, la temperatura de 1-3°C, se însămânțează cerealele de primăvară, lucerna, rapița și muștarul.

Urmează, la 4-7°C, sfecla de zahăr, inul și floarea-soarelui, iar la 8-10°C porumbul, fasolea și soia.

În terenul bine pregătit din toamnă, afânat, mărunțit și nivelat, peste iarnă s-au acumulat cantități importante de apă, iar în primăvară se zvântă cu 7-10 zile mai devreme, fiind favorabil însămânțării culturilor din urgența I.

Dacă la desprimăvărare, solul nu este bătătorit, nu are crustă și buruieni, culturile cu semințe mici (lucerna, muștarul, rapița, inul) se pot însămânța direct, fără pregătirea patului germinativ, deoarece brăzdarele semănătorilor pot pătrunde ușor la 2-3 cm adâncime, cât necesită aceste semințe.

În cazul când terenul a prins crustă la suprafață și au început să apară buruieni anuale, se execută o lucrare cu grapa cu colți sau cu sapa rotativă care dislocă buruienile și mobilizează solul pe 2-3 cm adâncime, după care se execută semănatul.

Nu se folosește grapa cu discuri deoarece răscolește și vântură solul pe 8-10-12 cm adâncime, cu mari pierderi de apă și fără posibilitatea de a realiza „pat tare“.

La determinările de umiditate pe stratul 0-10 cm, după trecerea cu grapa cu colți și a sapei rotative s-a găsit 26% apă în sol, după trecerea combinatorului 23%, iar după grapa cu discuri 6-12%.

Referindu-ne la însămânțarea florii-soarelui care urmează imediat, se are și aici în vedere pierderea apei din sol la pregătirea patului germinativ.

Sămânța (fructul) de floarea-soarelui, având coaja groasă și miezul bogat în ulei, este mai pretențioasă la asigurarea condițiilor de germinare. În experiențele cu diferite mașini folosite la pregătirea patului germinativ s-au înregistrat următoarele rezultate:

  • prin pregătirea patului germinativ cu combinatorul a rezultat producția de 3.820-4.500 kg/ha;
  • la folosirea unui disc și a combinatorului a rezultat o producție de 3.170 kg/ha;
  • din pregătirea cu freza a rezultat producția de 3.040 kg/ha;
  • prin pregătirea cu grapa cu discuri a rezultat producția de 2.934 kg/ha.

În funcție de epoca de semănat, s-au obținut rezultatele:

→ semănat pe 3 aprilie – 100%, pe 25 martie – 96,5%; pe 23 aprilie – 99,6 % și pe 13 mai – 87,8%. Deci nu este recomandat aici semănatul mai devreme, dar nici întârziat.

Densitatea 40.000 plante/ha=100%; 20.000 plante / ha = 83,7%; 70.000 plante/ha =76,1%.

Deci, densitatea optimă este 40.000 plante / ha, când s-a obținut cea mai bună producție.

La stabilirea adâncimii de semănat pentru toate culturile se ține seama de:

– mărimea și greutatea seminței;

– puterea de străbatere;

– gradul de umiditate a solului;

– textura și structura solului;

– tipul de germinație hipogeică sau epigeică.

Toate aceste elemente este necesar să fie respectate la efectuarea semănatului,

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

insamantari, iarna, zapada, culturi agricole

Alte articole: