LifeRosalia, viață pentru insectele saproxilice

O lume fantastică își desfășoară discret forțele sub cupola pădurilor seculare. Aici fiecare ființă are rolul ei bine determinat, iar insectele sunt parte din această incredibilă biodiversitate. Fără ele, ecosistemele ar suferi modificări dramatice. Pentru că multe dintre speciile de insecte ale pădurilor sunt amenințate cu dispariția, se impun măsuri de conservare, susține Silviu Chiriac de la Agenția pentru Protecția Mediului Vrancea. Până la finalul implementării sale, proiectul LifeRosalia va furniza informații prețioase în acest scop. Principalele specii de insecte saproxilice protejate prin Directiva Habitate care vor fi abordate prin proiectul LIFE ROsalia sunt Rosalia alpina* (croitorul alpin), Osmoderma eremita* (gândacul sihastru), Cerambyx cerdo (croitorul mare al stejarului), Morimus funereus (croitorul cenușiu) și Lucanus cervus (rădașca).

Speciile vizate sunt în stare de conservare nefavorabilă

Reporter: De ce este necesar un astfel de proiect?

Silviu Chiriac: Speciile vizate de proiect sunt strict protejate prin Directiva Habitate și sunt prioritare, fiind aflate în stare de conservare nefavorabilă în România. Proiectul va avea un rol demonstrativ, urmând a fi testate la scară mică tehnici de îmbunătățire a favorabilității habitatelor forestiere aplicate cu succes în alte țări europene. Rolul acestor specii a fost reconsiderat în ultimele decenii, astfel că de la statutul de specii dăunătoare au trecut la statutul de specii protejate. Prezența lor indică ecosisteme forestiere sănătoase, fiind o verigă importantă în lanțul trofic. Prin aplicarea de măsuri de conservare pentru insecte va crește și abundența speciilor care se hrănesc cu insecte (ciocănitori, lilieci etc.) Astfel, menținerea speciilor insectivore este deosebit de importantă pentru ca invaziile ciclice ale speciilor defoliatoare să fie reduse ca impact. Pe lângă contribuția la menținerea unei biodiversități ridicate, speciile vizate de proiect au un impact economic favorabil pentru ecosistemele forestiere.

Rep.: Prin ce mijloace se realizează monitorizarea speciilor de insecte saproxilice?

S.C.: Lipsa de informații cu privire la ecologia majorității gândacilor saproxilici, precum și lipsa unei estimări clare a daunelor provocate industriei lemnului îi derutează pe proprietarii de păduri și ecologi și astfel toate speciile ajung să fie considerate dăunători biotici. De exemplu, dimensiunea populațiilor multor specii de coleopterelor saproxilice nu este mare, dar faptul că sunt vizibili, pentru că indivizii adulți sunt mari și ușor de observat, este adesea interpretat ca un semn de „infestare“. Pe baza unor astfel de observații se aplicau în trecut măsuri de igienizare cu efect negativ pentru biodiversitate, cum ar fi aplicarea insecticidelor și îndepărtarea lemnului mort valoros din punct de vedere biologic și a copacilor în descompunere. Pentru a schimba această percepție vom construi un instrument de monitorizare participativă, conceput pentru a implica silvicultorii și proprietarii de păduri în colectarea datelor.

Sunt necesare măsuri active de conservare

Rep.: În ce regiuni se implementează proiectul?

S.C.: Proiectul LIFE ROsalia este implementat în Parcul Natural Putna – Vrancea (38,060 hectare) și siturile Natura 2000 2 ROSPA0088 Munții Vrancei și ROSCI0208 Putna-Vrancea, iar rezultatele care vor avea caracter demonstrativ se vor putea aplica la nivel regional/național. Cea mai mare parte a Parcului Natural Putna Vrancea este reprezentată de păduri (91,7%), urmată de pajiști naturale și pășuni împădurite. Zonele construite și terenurile agricole ocupă o pondere neglijabilă, fiind concentrate pe coridorul Lepșa-Greșu, în așezările Coza și Tulnici. În urma refacerii drepturilor de proprietate (între 2000 și 2005), aproximativ 84% din suprafețele de pădure au revenit la proprietarii privați (organizați în obști de moșneni), iar aproximativ 4% aparțin fondului forestier de stat.

Rep.: Cum arată habitatul natural al acestor specii?

S.C.: Aceste specii depind de prezența lemnului căzut sau a arborilor pentru finalizarea ciclurilor lor de viață complexe. Recent, practicile silvice s-au îndreptat către un regim de gestionare mai prietenos cu biodiversitatea, dar fără măsuri active de conservare pot trece decenii până când arborii bătrâni vor deveni o sursă fiabilă de lemn mort capabilă să mențină populații viabile de gândaci saproxilici, inclusiv specii foarte amenințate și pe cale de dispariție. Unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru îmbunătățirea stării de conservare a coleopterelor saproxilice este elaborarea și aprobarea de către autorități a unui plan național de acțiune pentru Rosalia alpina, Osmoderma eremita, Cerambyx cerdo, Morimus funereus și Lucanus cervus. Planul de acțiune va actualiza cunoștințele privind speciile țintă și metodele de protecție a acestora și va oferi un cadru legal pentru replicarea activităților concrete de conservare în alte situri Natura 2000 din România. Activitatea  de monitorizare prin capturare și marcare va evalua dacă măsurile de conservare vor duce la o schimbare a stării de conservare a speciilor vizate de proiect la nivelul sitului Natura 2000 și în ce măsură zonele de intervenție acționează ca sursă de populații pentru colonizarea viitoare a arboretelor din afara arealului proiectului.

• Proiectul LIFE19 NAT/RO/000023 – Conservarea gândacilor saproxilici în Carpați a debutat în data de 01.09.2020, se va desfășura cinci ani și este implementat în parteneriat cu Universitatea din București, prin intermediul Centrului de Cercetare a Mediului şi de Efectuare a Studiilor de Impact (CCMESI), Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, prin Administrația Parcului Natural Putna – Vrancea și Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice (ACDB).
• „Principalele amenințări la adresa specii incluse în proiect sunt reducerea și fragmentarea zonelor cu arbori seculari, eliminarea sistematică a lemnului mort propice dezvoltării insectelor, utilizarea în trecut a tehnicilor invazive pentru combaterea dăunătorilor exfoliatori, gradul redus de cunoaștere a importanței acestor specii pentru biodiversitatea pădurilor.“ – Silviu Chiriac
• „Va fi realizată o aplicație mobilă concepută pentru a permite recunoașterea insectelor saproxilice și colectarea datelor pe teren. Aplicația va include cel puțin speciile țintă, și anume Rosalia alpina, Morimus funereus, Osmoderma eremita, Cerambyx cerdo.“ – Silviu Chiriac

D.Z.