Ministrul Agriculturii Daniel Constantin a anunțat că statul va lua anul viitor măsuri pentru a limita achizițiile de teren agricol ce ar urma să fie făcute de străini după 2014, moment în care România este obligată să liberalizeze total piața funciară.

Ministrul a reluat astfel ideea de a transforma Agenția Domeniilor Statului (ADS) într-un "fel de jucător pe piața funciară", ce ar urma să dea aviz persoanelor fizice străine interesate de achiziția de terenuri în România.

Un astfel de scenariu a fost adus în lumina reflectoarelor în prealabil și de Stelian Fuia sau de Valeriu Tabără, predecesorii actualului ministru, scrie cotidianul Ziarul Financiar.

Măsurile pentru limitarea achizițiilor făcute de străini vin pe fondul unui interes sporit al străinilor pentru astfel de preluări. Achizițiile străinilor au fost facute pâna acum prin intermediul companiilor înregistrate local, aceasta fiind singura limitare impusă de autorități.

Singura statistică făcută publică anul trecut de Ministerul Agriculturii a aratat că investitorii controlează, în proprietate sau în arendă, circa 800.000 de hectare de teren arabil, adica 9,6% din total, menționeaza ziarul citat.

"Pe de altă parte, nu trebuie să uităm că și în agricultură avem nevoie totuși de investitori. De aceea cred ca trebuie să creăm și un mediu propice pentru ca acești investitori să vină și să investească în România. Condiția este ca taxele și impozitele să fie plătite în România, iar profitul să nu fie externalizat", a adăugat Daniel Constantin, citat de Ziarul Financiar.

Printre cei mai mari investitori străini în terenuri agricole în România se numară compania italiană de asigurări Assicurazioni Generali (4.650 de hectare și 350 de hectare de viță de vie), companiile daneze Ingleby și FirstFarms (18.000 de hectare împreună), fondurile germane de investiții Germanagrar (8.000 hectare) și Agrarius (3.700 de hectare), olandezii de la DN Agrar (2.000 de vaci și 11.000 de hectare de teren), Prio Foods (25.000 de hectare), libanezii de la Maria Trading (25.000 ha) sau gigantul bancar olandez Rabobank (dețineri estimate la 12.000-15.000 ha).

Sursa: AGERPRES

Mă tot gândesc, în momentele mele de linişte, cum de suntem atât de cuminţi, docili şi cu tot mai mare frică pentru ziua de mâine?!

Se spune că cel mai elegant mod de a ţine lumea sub control este inducerea în rândurile acesteia a fricii şi descurajării. Cum se cade pradă acestora? Simplu, prin metode insesizabile de mulţi dintre noi, preocupaţi tocmai de efectele acestora.

Iată un scenariu, pus până la urmă în „scenă“ de Înaltele Porţi. Că sunt mai multe, cea de Bruxelles este una şi pare mai decentă prin măsurile luate. Pare!

Băncile, mizând pe naivitatea românilor, oferă bani ieftini la prima vedere, sub formă de credite, mulţi şi pe perioade lungi. Cel care le angajează trebuie să ramburseze aceşti bani şi dobânzile aferente în rate. Ca să facă acest lucru trebuie să dispună lunar de sumele respective, ceea ce presupune să aibă un loc sigur de muncă şi un venit în măsură să susţină ratele, dar şi „coşul zilnic“.

Grija de a obţine venituri care să-i ofere un trai cel puţin decent, teama că şi-ar putea pierde locul de muncă, incertitudinea pentru ziua de mâine generată de instabilitatea economică generală îl transformă pe individ într-un adevărat sclav al băncilor care, să reţinem, nu sunt româneşti.

Şi uite aşa, prin intermediul creditului, băncile şi-au asigurat dependenţa totală a populaţiei active, a forţei de muncă româneşti. Şi, odată cu ele, o mulţime de firme străine au intrat în posesia activelor ţării în regim de solduri. Aşadar, românii vor munci perpetuu pentru bănci şi străini, devenind astfel, îndrăznesc să apreciez, încătuşaţi... fără cătuşe. Băncile şi firmele străine, care au avut tot timpul grijă să trimită „acasă“ cât de multă monedă euro au putut, au devenit astfel tot mai bogate, în vreme ce România şi românii, tot mai săraci.

Iar lucrurile nu se opresc aici. Stresaţi de atâtea griji, descurajaţi în faţa atâtor neajunsuri, românii se îmbolnăvesc psihic şi fizic. Urmează mersul la doctori şi farmacii. Mai-marii ştiu asta şi valorifică la maximum noua stare de fapt. Funcţionează legea cererii şi ofertei. Cereri mari pentru asistenţă medicală şi medicamente, preţuri pe măsură pentru serviciile şi produsele respective.

Analize pe speţe similare care să convingă de starea în care am ajuns ca urmare a naivităţii noastre şi a dezinteresului guvernelor faţă de economia ţării pe care ar fi trebuit s-o administreze, s-o gestioneze cu responsabilitate ar putea continua cu multe sute de exemple. Nu trebuia să fii mare analist economic sau geniu bancar ca să-ţi fi dat seama că ţara – în condiţiile în care nu se mai produce nimic, sau mai nimic, pieţele emergente sunt dominate de multinaţionale – urma să intre în colaps economic, cu consecinţe deosebit de grave asupra stării naţiunii. Stare în care, iată, ne aflăm. Ce-i de făcut? Poate să mergem la vot şi să alegem pe cine trebuie. Ar fi primul pas dintr-o mulţime de alte demersuri ce ar trebui să-i urmeze.

Editorial
Ion BANU
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 20, 16-31 OCTOMBRIE 2012

Caracteristici termice şi hidrice

Sub aspect termic, perioada se va caracteriza printr-un regim termic al aerului normal, pe aproape întreg teritoriul agricol, exceptând vestul, sudul şi sud-estul ţării, unde temperatura medie a aerului se va situa peste mediile climatologice.

Pe ansamblu, cantităţile de precipitaţii vor prezenta valori mai ridicate decât mediile multianuale în cea mai mare parte a zonelor de cultură, iar în sud-estul ţării acestea vor fi deficitare comparativ cu normele climatologice.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Director Executiv, dr. Elena MATEESCU;
Şef Laborator Agrometeorologie, Daniel ALEXANDRU
Colectiv de elaborare: Dr. Maria COŞCONEA, Oana OPREA,
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 20, 16-31 OCTOMBRIE 2012

Rezultatele acestui an agricol încep să se contureze şi pentru culturile de toamnă, iar ele nu ne dau prea multe motive de optimism, din păcate. Dacă vorbim de porumb, de exemplu, până şi în 2007 – considerat unul dintre cei mai secetoşi ani din ultimii 100 – producţiile medii obţinute au fost mai mari.

Cifrele din operativa la zi furnizată de Ministerul Agriculturii arată însă îngrijorător şi la culturile recoltate în vară, dar şi la cartof şi floarea-soarelui. Singura veste bună pe care o primim de la Elena Tatomir, director general al Direcţiei Generale Politici Agricole şi Strategii din cadrul MADR – cu care vom analiza aceste cifre în rândurile ce urmează – este că însămânţările au început mai devreme şi terenurile au fost lucrate pe o suprafaţă mai însemnată faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Traian DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 20, 16-31 OCTOMBRIE 2012

Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a avut recent o nouă rundă de convorbiri cu reprezentanţi ai fermierilor. Discuţiile s-au axat pe valoarea formelor de sprijin care urmează să fie acordate atât pentru sectorul vegetal cât şi pentru cel zootehnic.

Agricultorii au fost informaţi că pentru sectorul vegetal se vor acorda aproape 170 de euro/ha. „Dacă anul trecut sprijinul pe suprafaţă a fost în valoare de 132 de euro/ha, contribuţia naţională fiind doar de 12 de euro/ha, putem spune că anul acesta sprijinul de la bugetul de stat creşte cu peste 400%. Cu alte cuvinte, ajutorul de la bugetul de stat este de 50,75 de euro/ha. Per total, în jur de 170 de euro/ha“ – a declarat ministrul.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Traian DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 20, 16-31 OCTOMBRIE 2012

Aproape jumătate din directorii de la Direcţiile Agricole Judeţene au fost detaşaţi în ţară pentru patru luni de ministrul Agriculturii pe motiv că nu şi-au făcut treaba cum trebuia. Reacţiile, aşa cum era şi de aşteptat, au fost dintre cele mai diferite, de la contestaţii, concediu medical, până la demisie chiar. Vorbim de o decizie contestată şi care nu a făcut altceva decât să dea peste cap activitatea direcţiilor agricole într-un an şi aşa destul de greu pentru agricultori.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Ioana GUŢE
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 20, 16-31 OCTOMBRIE 2012

Dacă s-ar fi respectat calendarul stabilit, pe 21 octombrie 2012 ar fi trebuit să se desfăşoare alegerile pentru înfiinţarea Camerelor agricole. Secretarul de stat din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Locale, Gheorghe Albu, a confirmat însă că acestea vor fi amânate până în primul trimestru al anului viitor, din nevoia de a corecta legea. Despre „hibele legislative“ invocate am scris şi noi în numărul precedent al revistei noastre. Printre agricultori se vehiculează şi varianta lipsei fondurilor necesare procesului electoral agrar, aspect negat de oficialii ministerului. Dar, mai mult, se reclamă intruziunea politicului.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Maria BOGDAN
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 20, 16-31 OCTOMBRIE 2012

Partidul Popular Agrar a reuşit să-şi înfiinţeze, într-o lună şi jumătate, filiale în toate judeţele şi contează pe sprijinul a circa 1,2 milioane de agricultori. La alegeri, agrarienii speră să obţină un procent de cel puţin 8%, maximum 20%.

Costel Caraş, preşedintele Partidului Popular Agrar, susţine că partidul va avea candidaţi în toate colegiile din ţară, iar momentan membrii săi nu sunt interesaţi de nicio coaliţie preelectorală şi nici de „învârteli“.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Ioana GUŢE
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 20, 16-31 OCTOMBRIE 2012

• Anul viitor exportăm 30.000 tone de fructe şi legume în Rusia şi 100.000 tone de legume în UE

În urma deplasărilor efectuate în Rusia la sfârşitul lunii septembrie, cu ocazia desfăşurării mai multor târguri agricole la Kiev şi Moscova, Organizaţia Naţională Interprofesională Prodcom Legume şi Fructe a identificat noi oportunităţi de desfacere pe piaţa Federaţiei Ruse atât a legumelor şi fructelor proaspete cât şi a celor conservate.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Patricia Alexandra POP
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 20, 16-31 OCTOMBRIE 2012

Seceta, pe care oamenii mai bătrâni ai satelor o aseamănă cu cea din 1946, a afectat în mod deosebit legumicultura. După o muncă fără preget, care se declanşează odată cu începutul anului, legumicultorii vestiţi din Bosia, Răducăneni, Chicirea, care aprovizionau din belşug pieţele oraşului Iaşi şi nu numai, acum, în toamnă, fluieră a pagubă. Tot păgubiţi sunt şi cumpărătorii care găsesc în pieţe legume de proastă calitate, puţine şi scumpe.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Stelian Ciocoiu

REVISTA LUMEA SATULUI NR. 20, 16-31 OCTOMBRIE 2012