reclama youtube lumeasatuluitv

Constantin Soare: „Trebuie să înțelegem că nu putem face agricultură fără apă“

Agricultură fără apă nu se poate face nicăieri în lume, cu atât mai puțin într-o zonă cum este Dobrogea, aflată în pericol de deșertificare. Studiile au arătat că soluțiile sunt irigațiile și reîmpădurirea, dar drumul apei se pierde prin hățișuri birocratice.

Recent, ne-am deplasat în Dobrogea, iar una dintre fermele vizitate a fost cea administrată de fermierul Constantin Soare. Pe raza localității Fântânele, aflată la granița județelor Tulcea și Constanța, fermierul lucrează 1.070 de hectare de cultură mare. Din păcate, problema grea cu care se luptă este cea a irigațiilor. Fermierul nu a stat cu mâinile în sân așteptând să plouă, ba dimpotrivă s-a implicat în proiecte concrete pentru a rezolva această problemă. Încă din 2017, când a apărut Legea nr. 133 – lege care a modificat Legea Îmbunătățirilor Funciare, Legea nr. 138/2004, prin care s-a stabilit că statul va livra apă gratis Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI), s-a apucat de treabă. „Din 2017, de când ne-am constituit organizația (Organizația Utilizatorilor de Apă pentru Irigații), am trecut de licitația pentru faza de proiectare și am încheiat contractul pentru faza execuției de proiectare. Urmează celelalte etape care iau mult timp, căci sunt foarte anevoioase, complicate“, a explicat Constantin Soare.

Probabil că prin 2022 sau 2023 vine și apa

Ce urmează? Ei bine, „va mai fi partea de proiectare, documentare și analiză de către AFIR și ANIF, apoi vom putea scoate la licitație partea de execuție“, a mai spus fermierul. Potrivit acestuia, în primăvara anului următor „vom avea parte din infrastructura secundară, șase stații la cheie, dar nu vom avea apă pentru a pune în funcțiune. Din constatări, estimări, cred că nici în 2023 nu vom avea apă pe canalul de irigații. Ar trebui să dea de gândit Ministerului Agriculturii și Guvernului“.

5.350 de hectare așteaptă să fie irigate

Organizația constituită pe raza localității Fântânele a preluat de la ANIF șase ploturi de irigații ce deservesc o suprafață de 5.350 de hectare. „Cu ceva timp în urmă, prin Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii de Irigații era stabilit că, în momentul în care, pe un sistem de irigații, se constituie organizații – OAI-uri, care preiau infrastructura, care încep să reabiliteze infrastructura secundară de irigații, ANIF are obligația să reabiliteze infrastructura principală de irigații în tandem cu OAI-urile. Și, atunci când organizațiile au reușit să-și finalizeze lucrările la infrastructura secundară de irigații statul, prin ANIF, să-și termine infrastructura principală și să vină cu apa pe canal pentru a o pune la dispoziție“,a mai spus Constantin Soare.

De-a lungul timpului, fermierul a tot tras semnale de alarmă și a încercat să „aducă apa“ pe un făgaș normal. Cu toate acestea, suntem deja la finalul anului 2021 și toate semnalele trase sunt în van. „Trebuie să înțelegem că fără apă nu putem face agricultură în Dobrogea“, a reamintit fermierul.

Și, pentru că face agricultură de la mijlocul anilor '90, am avut curiozitatea să aflăm care au fost responsabilii agriculturii pe care i-a apreciat cel mai mult, având în vedere că îi știe pe toți. Ei bine, în topul miniștrilor preferați de Constantin Soare sunt Petre Daea și Traian Decebal Remeș. Iar așteptările fermierului de la viitorul ministru al Agriculturii sunt, firește, soluții. Dacă acestea vor veni, rămâne de văzut.

Când a început distrugerea sistemelor de irigații

Din păcate, distrugerea sistemelor de irigații realizate înainte de 1989 începe în 1991, odată cu dezmembrarea cooperativelor agricole, conform Legii nr. 18/1991. Astfel, irigațiile se mai practică doar pe o suprafață de 54,5 mii de hectare, dintre care 45,1 mii de hectare în județul Constanța și 9,4 mii de hectare în județul Tulcea. În următorii ani, suprafețele irigate variază între 4.281 hectare în 2006 și 124 mii de hectare în 2003, unul dintre cei mai secetoși ani ai Dobrogei, așa cum a fost și 2020.

Ce a dus la reducerea suprafețelor irigate

Ei bine, printre cauze se numără:

  • Desființarea structurilor de exploatare de mari dimensiuni – cooperative agricole și apoi întreprinderi agricole de stat, al căror teritoriu era organizat în concordanță cu rețeaua de aducțiune și distribuție a apei la plantă.
  • Degradarea infrastructurii de aducțiune și distribuție a apei prin sustrageri, uzură fizică și morală a componentelor de bază.
  • Introducerea treptată a tarifării diferențiate a apei în funcție de înălțimea de pompare și punctul de livrare.
  • Schimbări radicale ale piețelor agricole atât ca structură, cât și în ceea ce privește sistemul de prețuri ca urmare a liberalizării acestora, dar și a restricțiilor impuse de integrarea europeană.

Pe lângă toate acestea, piața românească a început să fie invadată de produse de import: cartofi, soia, legume etc. În tot acest timp, suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr a fost limitată la 50 de mii de hectare, astfel că peste 95% din zahărul consumat provine din alte țări. Dar problemele nu se opresc aici, căci prețurile inputurilor agricole au crescut rapid, în vreme ce prețurile produselor agricole stagnează sau chiar scad în anii cu recolte mai bune.

Soluții: irigații și reîmpădurire

Calitatea fondului funciar agricol dobrogean este afectată de ceea ce în limbajul FAO este numit pericol de deșertificare determinat de: vulnerabilitatea terenurilor la deșertificare și activitatea antropică. Iar în Dobrogea de Sud fenomenul de ariditate a fost identificat în treptele inferioare și medii ale reliefului, la distanțe mai mari de 70 de kilometri de litoral. Ca remediu au fost propuse irigațiile și reîmpădurirea. Dar degeaba se trag semnale de alarmă! Chiar dacă se știe despre pericolul ce ne pândește, lucrurile merg în continuare într-o direcție ce n-are legătură cu drumul cel bun. Și sistemele de irigații ne vin tot din import. Așa cum bunicii au așteptat americanii, așa așteptăm și noi acum americanii să vină să ne aducă apă pentru irigații. Americanii au venit, iar acum așteptăm apa...

Simona-Nicole David

Distribuția dezastrelor naturale și impactul lor

În cel mai recent raport emis de Organizația Meteorologică Mondială, instituția atrage atenția asupra faptului că frecvența fenomenelor meteorologice extreme s-a mărit și că, în lipsa unor acțiuni menite să reverseze procesul schimbărilor climatice, efectele lor se vor resimți puternic prin condamnarea la sărăcie și foamete a milioane de oameni. Se pare că dezastrele meteorologice sunt de la patru până la cinci ori mai dese și provoacă daune de șapte ori mai multe decât în anii 1970, potrivit Raportului Organizației Meteorologice Mondiale. Intervalul de referință pentru datele prezentate mai jos este 1970-2019, iar monitorizarea realizată arată dinamica și distribuția pe glob a dezastrelor naturale.

Furtunile, cauza celor mai multe decese

La nivel mondial, 44% dintre dezastre au fost asociate cu inundații (fluviale 24%, inundații generale 14%) și 17% asociate cu cicloni tropicali. Cicloanele tropicale și secetele au fost cele mai răspândite pericole în ceea ce privește pierderile umane, reprezentând 38% și respectiv 34% din decesele cauzate de dezastre din 1970 până în 2019. În ceea ce privește pierderile economice, 38% au fost asociate cu ciclonii tropicali, în timp ce diferitele tipuri de inundații reprezintă 31%, inundațiile fluviale – 20%, inundațiile generale – 8% și inundațiile rapide – 3%.

În Africa, între 1970 și 2019, au fost înregistrate 1.695 de dezastre care au cauzat pierderi economice în valoare de 38 miliarde de USA și au luat viețile a 731.747 de oameni. Pe harta dezastrelor naturale, cca. 15% din dezastrele legate de vreme, climă și apă au loc în Africa, iar 35% din decesele de aici sunt asociate fenomenelor extreme și 1% din pierderile economice raportate la nivel global au această cauză. Deși dezastrele asociate cu inundațiile au fost cele mai răspândite (60%), secetele au dus la cel mai mare număr de decese, cca. 95% din toate viețile pierdute în regiune.

În Asia, în perioada 1970-2019, au fost înregistrate 3.454 de dezastre care au cauzat 975.622 de decese și pierderi economice în valoare de 1,2 trilioane de USD. În Asia au loc aproape o treime (31%) din dezastrele naturale legate de vreme, climă și apă raportate la nivel global. Cele mai multe dintre aceste dezastre au fost asociate cu inundații (45%) și furtuni (36%). Aproape jumătate din decesele înregistrate pe acest continent (47%) și o treime (31%) din pierderile economice sunt asociate dezastrelor naturale.

Furtunile au cauzat cele mai multe pierderi de vieți omenești, cca. 72% din totalul deceselor, în timp ce inundațiile au dus la cele mai mari pierderi economice (57%). Primele 10 dezastre înregistrate în Asia au generat 70% din totalul de vieți pierdute, respectiv 680.837 de decese și 22% din pierderile economice pentru regiune, cca. 266,62 miliarde USD.

Inundațiile, responsabile de cea mai mare pierdere economică din ultimii 50 de ani

Primele 10 dezastre înregistrate în America de Sud au fost confirmate drept cauză pentru cca. 60% din numărul total de vieți pierdute (34.854) și 38% din pierderile economice (39,2 miliarde USD). Inundațiile reprezintă 90% din evenimentele din top 10 dezastre prin numărul deceselor cauzate și 41% din top zece al  pierderilor economice. În general, inundațiile au dus la cel mai mare număr de dezastre (59%), la cea mai mare pierdere de vieți omenești (77%) și la cea mai mare pierdere economică (58%) pentru regiune pe parcursul perioadei de 50 de ani.

În America de Nord, America Centrală și Caraibe, între anii 1970 și 2019 au avut loc 1.977 de dezastre naturale care au cauzat moartea a cca. 74.839 de oameni și pierderi economice în valoare de 1,7 trilioane USD. Practic, 18% din dezastrele legate de vreme, climă și apă care s-au petrecut în lume au avut loc în aceste regiuni, 4% din decesele înregistrate în acea perioadă au fost asociate acestor fenomene, iar 45% din pierderile economice înregistrate la nivel mondial în ultimii 50 de ani au fost atribuite acestor regiuni. Furtunile (54%) și inundațiile (31%) au fost cele mai frecvente. Din totalul pagubelor economice la nivel mondial, Statelor Unite le revine un procent de 38%.

Regiunea Pacificului de Sud-Vest a înregistrat 1.407 dezastre, 65.391 de decese și pierderi economice în valoare de 163,7 miliarde USD între 1970 și 2019. Cele mai multe dintre aceste dezastre au fost asociate cu furtuni (45%) și inundații (39%). Pierderile economice au fost distribuite uniform între patru tipuri de fenomene: furtuni (46%), inundații (24%), secetă (17%) și incendii de vegetație (13%). Din totalul pierderilor economice din întregul Pacific de Sud-Vest, Australiei îi revine un procent de 54%.

În Europa furtunile (54%) și inundațiile (31%) au fost cea mai răspândită cauză a dezastrelor înregistrate. Furtunile au generat cele mai mari pierderi de vieți omenești (71%) și cele mai mari pierderi economice (78%) din regiune. (D.Z.)


  • Potrivit noului raport emis de Organizația Meteorologică Mondială, numărul persoanelor strămutate în urma dezastrelor este „aproape din ce în ce mai mare“ decât numărul persoanelor strămutate din cauza conflictelor deoarece 31 de milioane de persoane au fost strămutate în urma dezastrelor doar anul trecut.

  • Cele mai scumpe cinci dezastre meteorologice din 1970 au fost furtunile care au lovit Statele Unite Uraganul Katrina din 2005 a răsturnat acest clasament și deține supremația în ceea ce privește daunele economice provocate, în valoare de 163,61 miliarde USD. Cele mai mortale cinci dezastre meteorologice au fost în Africa și Asia, respectiv seceta și foametea din Etiopia de la mijlocul anilor 1980 și ciclonul Bhola din Bangladesh în 1970.
  • „Africa se confruntă cu o variabilitate sporită a vremii și a climei, ceea ce duce la dezastre și la perturbarea sistemelor economice, ecologice și sociale. Până în 2030, se estimează că până la 118 milioane de oameni extrem de săraci (adică care trăiesc cu mai puțin de 1,90 USD/zi) vor fi expuși la secetă, inundații și căldură extremă în Africa. Acest lucru va pune presiune pe eforturile de atenuare a sărăciei și va împiedica semnificativ creșterea prosperității“, a spus S.E. Josefa Leonel Correia Sacko, comisar pentru economie rurală și agricultură în Comisia Uniunii Agricole Africane.
  • Publicat în Mediu

Seceta, cea mai mare provocare pentru fermieri

La ora actuală, conform datelor Eurostat, în România sunt aproximativ 3,6 milioane de fermieri. Aceștia au o problemă comună, tot mai frecventă, și anume seceta pedologică. Pentru a contracara efectele acestui fenomen și pentru a-și asigura recoltele fermierii sunt nevoiți să recurgă la diferite metode. Cătălin Grigore, specialist în irigații în cadrul unei mari companii, ne-a vorbit despre câteva metode eficiente la care apelează unii dintre fermieri.

În ultimii zece ani sezoanele secetoase au fost nelipsite

– Ce ne puteți spune despre seceta pedologică din România, cum afectează acest fenomen agricultura?

– În ultima perioadă schimbările climatice au fost simțite destul de serios de fermieri pentru că ne confruntăm tot mai mult cu sezoane secetoase. Chiar și acest an, 2019-2020, a fost unul dificil din cauza secetei. Pot să spun cu certitudine că cel puțin în ultimii 10 ani aceste sezoane secetoase au fost nelipsite și la fel se preconizează și pentru următoarea perioadă. De cele mai multe ori, cea mai afectată a fost partea de est și vest, dar și sudul României. De exemplu, în acest an putem spune că prima jumătate a primăverii și verii a fost excepțională pentru culturile agricole datorită ploilor. Însă, în a doua parte a verii ne-am confruntat cu un episod secetos accentuat.

– În România se cultivă și plante „străine“ până nu de mult pentru țara noastră. Credeți că, dacă lucrurile se vor derula în continuare la fel vor fi schimbări în structura culturilor din România? 

– Într-adevăr, putem observa faptul că fermierii încearcă tot mai mult să se adapteze, e și firesc. Încă nu putem spune cu precizie dacă structura culturilor din România va suferi o schimbare, rămâne de văzut. Dar perioada de semănare cu siguranță va fi diferită față de anii anteriori.

Fermierii sunt deschiși spre inovare și schimbare

– La ce metode apelează fermierii în sezonul secetos pentru a contracara efectele acestui fenomen?

– Ne bucurăm să vedem că fermierii sunt deschiși spre inovare și schimbare. Aceștia apelează tot mai frecvent la inteligența artificială, mai exact la tehnologiile de ultimă generație pentru sistemele de irigații. Datorită acestora pot evita mai ușor o distrugere completă a recoltelor. Sistemul de irigații asigură producția. Spun acest lucru deoarece fiecare cultură are nevoie de un anumit necesar de apă. Este cazul porumbului mai mic sau mai mare ori soiei care, de asemenea, este iubitoare de apă. Echipamentele de irigat asigură de la început până la recoltare norma de producție. Încercăm să fim alături de fermieri cu soluții indiferent de solurile pe care le cultivă.

– Ce soluții le propuneți concret fermierilor?

– Încercăm să venim în fața fermierilor cu câteva idei și echipamente eficiente, începând de la dimensionarea stațiilor de pompare la alegerea de motopompe și electropompe și dimensionarea rețelei de conducte. În ceea ce privește echipamentele propunem o gamă variată de la tamburi, pivoți tractabili, liniare pivotabile sau o alimentare din hidrant sau din canal. Avem, spre exemplu, un echipament de irigat de tip liniar cu o alimentație de 800 de metri lungime, direct din canal. Astfel, utilizarea este mult mai ușoară și comodă pentru fermier.

Liliana POSTICA

Seceta, cea mai mare provocare pentru fermieri

La ora actuală, conform datelor Eurostat, în România sunt aproximativ 3,6 milioane de fermieri. Aceștia au o problemă comună, tot mai frecventă, și anume seceta pedologică. Pentru a contracara efectele acestui fenomen și pentru a-și asigura recoltele fermierii sunt nevoiți să recurgă la diferite metode. Cătălin Grigore, specialist în irigații în cadrul unei mari companii, ne-a vorbit despre câteva metode eficiente la care apelează unii dintre fermieri.

În ultimii zece ani sezoanele secetoase au fost nelipsite

– Ce ne puteți spune despre seceta pedologică din România, cum afectează acest fenomen agricultura?

– În ultima perioadă schimbările climatice au fost simțite destul de serios de fermieri pentru că ne confruntăm tot mai mult cu sezoane secetoase. Chiar și acest an, 2019-2020, a fost unul dificil din cauza secetei. Pot să spun cu certitudine că cel puțin în ultimii 10 ani aceste sezoane secetoase au fost nelipsite și la fel se preconizează și pentru următoarea perioadă. De cele mai multe ori, cea mai afectată a fost partea de est și vest, dar și sudul României. De exemplu, în acest an putem spune că prima jumătate a primăverii și verii a fost excepțională pentru culturile agricole datorită ploilor. Însă, în a doua parte a verii ne-am confruntat cu un episod secetos accentuat.

– În România se cultivă și plante „străine“ până nu de mult pentru țara noastră. Credeți că, dacă lucrurile se vor derula în continuare la fel vor fi schimbări în structura culturilor din România? 

– Într-adevăr, putem observa faptul că fermierii încearcă tot mai mult să se adapteze, e și firesc. Încă nu putem spune cu precizie dacă structura culturilor din România va suferi o schimbare, rămâne de văzut. Dar perioada de semănare cu siguranță va fi diferită față de anii anteriori.

Fermierii sunt deschiși spre inovare și schimbare

– La ce metode apelează fermierii în sezonul secetos pentru a contracara efectele acestui fenomen?

– Ne bucurăm să vedem că fermierii sunt deschiși spre inovare și schimbare. Aceștia apelează tot mai frecvent la inteligența artificială, mai exact la tehnologiile de ultimă generație pentru sistemele de irigații. Datorită acestora pot evita mai ușor o distrugere completă a recoltelor. Sistemul de irigații asigură producția. Spun acest lucru deoarece fiecare cultură are nevoie de un anumit necesar de apă. Este cazul porumbului mai mic sau mai mare ori soiei care, de asemenea, este iubitoare de apă. Echipamentele de irigat asigură de la început până la recoltare norma de producție. Încercăm să fim alături de fermieri cu soluții indiferent de solurile pe care le cultivă.

– Ce soluții le propuneți concret fermierilor?

– Încercăm să venim în fața fermierilor cu câteva idei și echipamente eficiente, începând de la dimensionarea stațiilor de pompare la alegerea de motopompe și electropompe și dimensionarea rețelei de conducte. În ceea ce privește echipamentele propunem o gamă variată de la tamburi, pivoți tractabili, liniare pivotabile sau o alimentare din hidrant sau din canal. Avem, spre exemplu, un echipament de irigat de tip liniar cu o alimentație de 800 de metri lungime, direct din canal. Astfel, utilizarea este mult mai ușoară și comodă pentru fermier.

Liliana POSTICA

Jean Ionescu, Corteva Agriscience: „Pentru agricultura României, pandemia a fost, de fapt, seceta“

La nivel mondial, compania Corteva Agriscience este cel mai important jucător din piața agricolă. În fiecare an lansează noi produse atât pentru cultura mare, cât și în ceea ce privește culturile speciale, produse al căror rol este de a crește productivitatea fermierilor care le utilizează. Pentru a afla care sunt noutățile pentru agricultura din țara noastră am stat de vorbă cu directorul general al Corteva Agriscience România & Republica Moldova, domnul Jean Ionescu.

Reporter: Suntem în plină campanie de semănat, iar fermierii au încredere în produsele furnizate de compania Corteva Agriscience. Cum a fost această primăvară pentru compania pe care o reprezentați?

Jean Ionescu: A fost o campanie foarte scurtă, cu o mare cerere pentru genetica Corteva și, din păcate, nu am avut cum să facem față cererii din piață în ceea ce privește semințele de porumb. Știm cu toții că anul 2020 a fost foarte dur din punct de vedere climatic, iar producerea de sămânță hibridă de porumb a fost la un nivel foarte scăzut. Zonele în care producem sămânță au suferit din cauza secetei, în multe cazuri producția a fost înjumătățită, acesta este motivul pentru care nu am putut onora toate comenzile pentru porumb.

Rep.: În condițiile date, suprafața semănată în această primăvară cu hibrizi de porumb Pioneer a fost mai mică față de 2020?

J.I.: Din păcate, față de anul trecut, avem un minus de cca 30-35.000 ha, iar acest lucru a fost posibil din cauza disponibilității noastre. În schimb, la floarea-soarelui, suprafața ocupată de hibrizii Pioneer a crescut și aș menționa aici hibrizii noi, cum ar fi P64LE137, care va înlocui în următorii doi ani hibridul P64le25, precum și hibridul P64LE136.

Rep.: Ați venit în piață și cu hibrizi noi?

J.I.: În fiecare an venim cu noutăți. Dacă ar fi să enumăr unul dintre cei mai importanți hibrizi de porumb, m-aș referi la P9889, un hibrid de ultimă generație, FAO 350, despre care noi credem că va fi produsul lider în România în următorii 3-4 ani. Credem că în următorii doi ani va ajunge să fie semănat pe 150.000 ha deoarece în grupa lui de maturitate nu are competitor.

Rep.: Alături de portofoliul impresionant de hibrizi de porumb și floarea-soarelui, aveți numeroase produse pentru protecția culturilor, inclusiv cele de cereale, de cartof sau culturile pomicole. Care sunt principalele produse pe care ar trebui să mizeze fermierii în funcție de cultura pe care o au?

J.I.: Suntem compania lider de piață în ceea ce privește portofoliul de erbicide pentru cultura de cereale, ocupăm un loc important și la rapiță și jucăm un rol semnificativ în partea de culturi speciale. De exemplu, în ceea ce privește plantațiile de viță-de-vie, încercăm să  oferim soluții pentru combaterea manei și a făinării. Gama Zorvec este cea mai avansată soluție tehnologică pentru combaterea manei la viță-de-vie și cartofi. Mai mult, pentru culturi speciale, avem o nouă echipă formată din patru specialiști care ne ajută să facem tot mai cunoscute soluțiile tehnologice de care dispunem.

Rep.: Nu neglijați nici culturile pomicole….

J.I.: Într-adevăr, am lansat chiar un produs excelent, mă refer la Delegate, pe bază de spinetoram, o moleculă nouă de care toată agricultura din lume va auzi. Este un produs foarte eficient în combaterea dăunătorilor, are un ecoprofil fantastic și oferă siguranță pomicultorilor.

Rep.: Va fi Corteva o companie etalon și în partea aceasta de culturi speciale?

J.I.: Ne dorim acest lucru; în momentul de față avem foarte multe produse pentru protecția plantelor, în diverse segmente unde soluțiile pe care le oferim sunt lider de piață, dar nu ne putem numi companie lider, suntem o companie care vine din spate cu foarte multe soluții pe care le vor alege fermierii în viitorul apropiat.

Rep.: Mizați pe acest lucru pentru că știu că în cadrul companiei se investește enorm în cercetare. Este cercetarea principalul obiectiv al Corteva Agriscience?

J.I.: Cercetarea este motorul companiei, iar din cei aproximativ 23.000 de angajați la nivel mondial, cca 13.000 dintre ei sunt cercetători. Investim zilnic cca 5 milioane de dolari pentru a reuși să aducem la poarta fermierilor cea mai avansată tehnologie atât în partea de produse pentru protecția plantelor, cât și de genetică. În România lansăm în fiecare an minimum 10 noi produse, dar căutăm să avem soluții și în partea digitală a agriculturii, unde Corteva va fi un jucător de clasă la nivel mondial pentru că în următorii doi ani vom lansa o platformă digitală care va aduce plus valoare fermierilor.

Rep.: Suntem în continuare în plină pandemie, de aceea voiam să vă întreb cum ați depășit provocările impuse de acest context și ce măsuri ați luat pentru a fi totuși aproape de fermieri.

J.I.: 2020 ne-a prins nepregătiți pe toți cei din industrie, dar a trebuit să ne reorientăm pentru a face față provocărilor, dar cumva lucrurile au decurs bine. Însă, îndrăznesc să spun că în agricultura României pandemia a fost de fapt seceta care a distrus culturi pe suprafețe însemnate. Au fost multe ferme la marginea prăpastiei, dacă pot spune așa. Este clar că în acest an suntem mai pregătiți pentru a face față afacerilor în pandemie și vom organiza mult mai multe evenimente pe care le vom transmite pe platformele online de care dispunem.

Rep.: Ați întâlnit cazuri în care fermierii au fost în incapacitate de plată din cauza slabelor producții pe care le-au obținut în 2020?

J.I.: Sigur că da, este un adevăr crud, însă au fost mulți fermieri care, din păcate, nu au putut să achite din rezervele firmelor pe care le administrează și au fost obligați să acceseze linii de creditare. Un fermier nu trebuie doar să fie un bun agronom, ci și un bun manager pentru a avea o bună strategie a afacerii pe care o conduce. Sunt foarte multe minusuri în acest domeniu, poate cel mai important dintre acestea este lipsa irigațiilor, de aceea nici nu avem o constanță productivă precum au alte țări.

Rep.: În ceea ce privește rapița, bănuiesc că deja pregătiți campania de semănat din această toamnă. Veți avea noutăți?

J.I.: După campania de semănat din primăvară, fermierii încep să se gândească la culturile pe care le vor înființa. Noi vom lansa două produse extrem de puternice, mai întâi aș menționa hibridul PT298, care va oferi producții foarte bune. De ce? Pentru că este cel mai productiv din piață din acest moment, are o rezistență foarte bună la scuturare, iar în testele interne a câștigat competiția în toate locațiile unde a fost semănat. De asemenea, vom lansa conceptul de rapiță Sclerotinia Protector și aici mă refer la hibridul PT303, care prezintă o rezistență la sclerotinia de minimum 80%. Pentru agricultorii care seamănă rapiță, în afară de secetă, sclerotinia este cea mai mare problemă deoarece poate provoca pierderi și de 40-50% din producția pe care ar putea-o obține. Vom avea și soluții în ceea ce privește protecția acestei culturi, astfel încât fermierii să dispună și de hibrizi performanți și de produse foarte bune pentru protecția rapiței.

Larissa DINU

Soluțiile propuse de Alianța pentru Agricultură și Cooperare cu privire la acordarea despăgubirilor fermierilor calamitați de seceta severă din 2020

ALIANȚA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE

Stimați membri ai Guvernului,

Despăgubirile pentru seceta pedologică severă care a afectat producătorii agricoli în anul 2020 se notifică și instituie ca schemă de ajutor de stat în conformitate cu Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale, conform pct. (352) al capitolului 1.2.1.2 Ajutoarele pentru compensarea pagubelor provocate de un fenomen meteorologic nefavorabil care poate fi asimilat calamităților naturale.

Sunt inventariate și centralizate suprafețele afectate, se cunoaște numărul de beneficiari și impactul bugetar. Schema de ajutor de stat este în continuarea (similară) celei aprobate pentru culturile de toamnă.

Soluțiile propuse de Alianța pentru Agricultură și Cooperare GUVERNULUI, sunt:

I. PLATA DIN CREDITE BUGETARE

Completarea proiectului Legii bugetului de stat aferent Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2021, astfel încât să fie cuprinse, așa cum au fost promise fermierilor, în mod public și pe toate canalele media, sumele necesare pentru acordarea despăgubirilor pentru culturile de primăvară afectate de seceta pedologică severă 2020, precum și sumele rămase restante pentru despăgubirile aferente culturilor de toamnă.

În acest sens propunem ca:

Anexa 2 - SINTEZA cheltuielilor pe surse de finanțare, capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole, alineate după caz, pe anii 2019-2024, să se modifice astfel:

MADR, Cap 8301, gr.59 – Despăgubiri acordate producătorilor agricoli în caz de calamități naturale în agricultura:  (mii lei ) 

Specificație:

2020 

2021

%

Credite Bugetare

930.000

1.093.000

117,53

Dată fiind gravitatea situației și urgența efectuării plăților către fermieri considerăm că despăgubirile pot să ajungă în conturile fermierilor până la sfârșitul lunii martie.

II. SCONTARE ÎN BAZA PROTOCOLULUI APIA/BĂNCI

Implementarea prin APIA și băncile comerciale a unui sistem de scontare de adeverințe eliberate fermierilor calamitați, pornind de la valoarea sprijinului pe ha acordat ca sprijin forfetar, care nu depășește 40% din cheltuielile efectuate, conform schemei de ajutor de stat notificate.

Considerăm că aceasta ar putea fi cea mai rapidă soluție prin care fermierii pot merge la bănci cu aceste adeverințe pe care le pot sconta și pot obține un credit pentru 85-90% din suma înscrisă în adeverință drept creanță, pentru a-și acoperi o parte din datorii și/sau achiziționa inputuri pentru însămânțarea și întreținerea culturilor agricole din acest an. Sumele înscrise pe adeverințe vor cuprinde inclusiv despăgubirile restante aferente culturilor de toamnă. Suma scontată va fi acordată pe o durată de maximum 12 luni, iar rambursarea integrală va fi prevăzută după data încasării de către fermieri a  ajutoarelor reprezentând despăgubiri pentru culturile calamitate.

Dată fiind gravitatea situației și urgența efectuării plăților către fermieri considerăm că adeverințele pot să ajungă la fermieri până la mijlocul lunii martie.

III. COMPENSAREA SUMELOR REPREZENTÂND DESPĂGUBIRI ACORDATE FERMIERILOR CU SUMELE REPREZENTÂND CREANȚE BUGETARE (IMPOZIT PE VENIT/SALARII, CAS, CASS).

Fermierii care dețin procese verbale de constatare și evaluare sunt de fapt, în posesia unor înscrisuri prin care li se atestă că sunt deținătorii unor creanțe (suprafața x cuantumul ajutorului de stat pe ha = creanța), iar autoritățile statului pot recunoaște acest lucru printr-o OUG, urmând ca aceste sume să fie utilizate pentru plata/compensarea obligațiilor de plată către bugetul de stat (creanțe bugetare, impozit pe venit, CAS, CASS, etc).   

Apreciem că printr-un astfel de mecanism de compensare la nivelul bugetelor s-ar ușura sarcina fiscală și birocratică a fermierilor în relația cu autoritățile statului, putând fi implementată începând cu creanțele bugetare aferente lunii martie 2021.

IV. ACCESAREA UNOR CREDITE CAPITAL DE LUCRU CU GARANȚII DE STAT SIMILAR IMM INVEST

Fermierii care dețin procese verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole pot fi considerați ca fiind titularii unei creanțe asupra bugetului de stat prin MADR în cuantumul stabilit prin cererea de despăgubire (creanța = suprafață x cuantumul ajutorului de stat pe ha).

Printr-un mecanism de creditare și garantare similar programului IMM INVEST, dar printr-o procedură mult simplificată, fermierii afectați de calamități pot accesa de la bănci credite pentru capital de lucru, în limita sumelor cuvenite drept ajutor de stat pentru despăgubiri. Un astfel de mecanism poate fi implementat pe o perioadă de 8-12 luni.

Estimăm că fermierii pot avea sumele la dispoziție până la sfârșitul lunii martie 2021.

Aceste soluții sunt instrumente prin care suma de cca. 1.093.000 mii lei cheltuită/investită într-un termen scurt are perspectiva economică de a se întoarce, până la sfârșitul anului, în bugetul de stat, prin efectul de multiplicare, sub formă de impozite și taxe, precum și datorită impactului economico-social care ar contribui la salvarea activității celor 85.000 de fermieri afectați.

Stimate Domnule Premier, Stimate Domnule Ministru al Finanțelor Publice, Stimate Domnule Ministru al Agriculturii,  vă solicităm aprobarea Legii bugetului de stat pe anul 2021 prin includerea la plată a sumei reprezentând despăgubiri acordate producătorilor agricoli în caz de calamități naturale în agricultura prin intermediul a cel puțin uneia din cele 4 soluții prezentate mai sus.

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 4 organizații.

PRO AGRO - Ionel ARION

LAPAR - Nicolae VASILE

UNCSV - Mircea BĂLUȚĂ

APPR -  Nicolae SITARU

2020 - un an bun pentru ICDVV Valea Călugărească

Institutul de Cercetare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească este un reper pentru viticultura românească. De-a lungul timpului, reprezentanții acestuia au contribuit la dezvoltarea soiurilor de struguri și a clonelor de viță-de-vie, iar în prezent preocupările cercetătorilor sunt tot mai diverse, iar rezultatele nu întârzie să apară. Pentru a afla cum a fost 2020 din punctul de vedere al producției, dar și al cercetării am stat de vorbă cu domnul dr. ing. Marian Ion, director ICDVV Valea Călugărească.

Redactor: Domnule director, 2020 a fost un an plin de provocări, cu pandemie și secetă, care au fost consecințele pe care le-ați resimțit în cadrul institutului?

Dr. ing. Marian Ion, director ICDVV Valea Călugărească: Este clar că 2020 a fost un an dificil pentru plantațiile viticole din zonă. Aș vrea să încep prin a spune că în primul rând 2019 a fost compromis 100% din punctul de vedere al producțiilor, după care iarna a fost foarte secetoasă, ceea ce a condus la pornirea neuniformă în vegetație în 2020. La unele soiuri nu a existat suficient aparat foliar pentru a duce producția la final, a urmat o perioadă ploioasă, după care din nou o secetă cumplită în perioada de pârgă, ceea ce a condus la deshidratarea strugurilor în perioada coacerii, iar producția a fost diminuată la unele soiuri între 30-65%. Cu toate acestea, calitatea strugurilor a fost de excepție, iar vinurile vor fi mult mai bune, în special vinurile roșii. Producțiile medii au fost între 5-6 tone/ha, iar în plantațiile tinere, cele înființate prin reconversie au fost între 7-10 tone. Într-adevăr, și pandemia ne-a pus probleme pentru că inițial ne-am speriat cu toții, nu am lucrat cu zilieri exact în perioada de tăiat, și revizuit sistemul de susținere, ceea ce a condus la întârzierea altor lucrări și la diminuarea producției. Pe piața muncii sunt tot mai puțini zilieri și există o concurență teribilă între unitățile din zonă; proprietarii au început să plătească tot mai mult pentru efectuarea lucrărilor și așa a crescut în mod considerabil valoarea zilei de muncă. Ne-am descurcat, am găsit oameni, dar foarte greu, iar campania de recoltat a fost mai lungă.

Red.: Ce ne puteți spune despre măsurile pe care le luați în ceea ce privește schimbările climatice?

M.I: Avem foarte multe preocupări în ceea ce privește conservarea apei în sol, dar și utilizarea unor portaltoi cu anumită rezistență și apelăm la sistemele de irigație cu sistem redus. Pentru a veni în sprijinul viticultorilor am înființat cu o firmă din domeniu un lot experimental de 1.5 ha, unde am implementat un sistem de irigare subterană. Este ultima noutate din domeniu, ceea ce înseamnă consum redus de apă și rezultatele sunt foarte bune. Intenționăm să înființăm un lot experimental format din mai multe soiuri de struguri de masă, cu sistem de irigare subterană, și astfel să vedem unde se poate duce potențialul soiurilor în condiții optime, pentru că avem soiuri cu potențial foarte mare.

Red.: Legat de strugurii de masă, știu că în cadrul institutului se desfășura un eveniment important. În contextul pandemiei a mai avut loc?

M.I: Da, ne-am dorit foarte mult să aibă loc, chiar și online, numai să îl putem organiza. Am reușit să avem și prezență, 48 de persoane, nu mai mult, printre care și ambasadorul Elveției, toată conducerea ASAS, membrii MADR, producători de vin și alți specialiști din domeniu. Cu o zi înainte, o comisie formată din specialiști a analizat probele, iar a doua zi au avut loc expoziția și degustarea. La început, domnul ambasador a fost reticent în a gusta și am crezut să are o oarecare teamă, însă a fost foarte atent, iar la final a ales 4 probe. Dumnealui ne-a recomandat ca la un astfel de eveniment să participe mai mulți ambasadori sau, în condițiile pandemiei, să trimitem la ambasade strugurii pentru a-i promova. La fiecare ediție am adus și struguri din sortimentul internațional, fie din supermarket, fie struguri care sunt deja cultivați în România, tocmai pentru ca cei prezenți să facă o comparație. Însă am observat mereu că strugurii românești sunt mai gustoși, mai apreciați față de strugurii din soiurile străine cultivate în România.

Red.: Institutul are o importantă colecție de soiuri de struguri; desfășurați programe de cercetare pe soiuri românești, din străinătate? Care sunt prioritățile?

M.I: Așa este, institutul are cea mai mare colecție ampelografică din țară, 1.480 de soiuri din toată lumea. Cercetăm și soiuri de struguri vechi care ar trebui reintroduși în cultură, de exemplu soiul Negru Vârtos, care la un moment dat a dominat zona viticolă de sud, are niște particularități aparte. Noi îl studiem, am identificat deja 3 biotipuri și urmează să înființăm plantații pentru a ne da seama care dintre ele este mai valoros pentru vinuri de înaltă calitate. Cercetăm și Roșioara, un soi cu origini bulgărești, dar și Crâmpoșia, la care noi am identificat mai multe biotipuri. Acordăm o atenție sporită, vrem să analizăm foarte atent pentru ca într-un viitor nu foarte îndepărtat să reintroducem aceste soiuri în cultură. Trebuie să echilibrăm ponderea soiurilor românești și cred că avem nevoie de soiuri inclusiv locale, care se pretează într-o zonă sau alta.

Red.: Au existat probleme în desfășurarea programelor de cercetare?

M.I: Nu, avem 10 proiecte de cercetare în desfășurare, în trei tipuri diferite de programe. Două proiecte sunt legate de materialul săditor viticol și de tehnologii viticole și vinificație. Avem teme prin planul sectorial al MADR, unde am reluat cercetările întrerupte de foarte mult timp în ceea ce privește crearea de noi soiuri de struguri atât de masă, cât și pentru vin. Trebuie multă răbdare în domeniul acesta pentru că până la omologarea unui nou soi trebuie să treacă 21 de ani. În domeniul selecției clonale am reușit să facem o schemă de selecție care a fost aprobată prin ordin de ministru și am redus durata de omologare de la 17 ani la 13 ani. Ne vom gândi și pentru soiurile de struguri dacă putem reduce această perioadă.

Red.: Când au avut loc ultimele omologări din cadrul institutului?

M.I: Ultimele soiuri de struguri au fost omologate în 2003, iar în 2010 6 clone de viță-de-vie. Avem în desfășurare alte clone, pe care cred că le vom putea omologa în 2-3 ani. A fost o perioadă în care au fost blocate astfel de cercetări, dar le-am reluat, nu doar noi ci și alți colegi din alte sectoare, pentru că până la urmă eu cred că este o chestiune de strategie națională pentru că la astfel de proiecte nu poți renunța, mai ales în contextul schimbărilor climatice, ai nevoie de creații naționale. Institutul are 17 creații, 8 soiuri și 9 clone de viță-de-vie. Unul dintre soiuri este Negru Aromat, pe care eu îl consider cel mai important. În piață nu găsești un vin atât de reușit, și negru și aromat. Încercăm variante optime pentru acest soi, încercăm rețete chiar și de rosé; momentan avem 3 variante pe care le urmărim. Încă din 2005 cercetăm combinații cu aronia, un fruct cu putere antioxidantă uluitoare și ne-am gândit să creăm un produs medicament, dar fără a strica echilibrul vinului. Suntem încă la nivel experimental, dar cred că vom pune pe piață un produs foarte valoros.

Red.: Sunteți renumiți și pentru calitatea vinurilor pe care le obțineți. Cum a fost 2020 din punctul de vedere al valorificării?

M.I. Avem foarte multe vinuri spre comercializare. Prețurile încep de la 8 lei/litru, dacă vorbim de cel vrac, avem și variantă bag-in-box, dar și îmbuteliat. Stăm mai bine la vinurile roșii,  multe dintre ele sunt și medaliate la concursuri naționale. 2020 a fost deficitar în ceea ce privește comercializarea, însă noi avem și două magazine, plus târgul de produse tradiționale de la București, unde vindem vinurile, dar și colaborări cu mici en-grosiști pentru zona de sud și o colaborare în Transilvania. Din păcate, zona de HoReCa a căzut foarte mult și am avut cu toții de suferit. Pot spune că avem vin pentru toate gusturile și pentru toate buzunarele.

Larissa DINU

Sezonul rece, favorabil acumulării apei în sol

Apa a devenit factorul limitativ al producției agricole. Perioadele de secetă sunt tot mai frecvente pe teritoriul țării noastre. Aceasta obligă producătorii agricoli să folosească cele mai eficiente măsuri pentru acumularea și conservarea apei în sol. Sezonul de toamnă-iarnă este cel mai favorabil acestor măsuri.

Principala condiție pentru acumularea apei este ca solul să posede un grad optim de afânare, fără straturi impermeabile, adică să aibă densitatea aparentă de 1,0-1,4 g/cm3, porozitatea totală de 48-60% din care porozitatea capilară 30-36% iar cea necapilară (de aerație) 18-24% și permeabilitatea este socotită bună atunci când, după o ploaie, în 24 de ore umiditatea ajunge la 1 m adâncime. În cazul în care se găsesc straturi impermeabile, acestea trebuie să fie distruse prin lucrări de afânare și scarificare.

Nu este indicată nicio afânare prea mare deoarece permite circulația aerului prin sol care antrenează și elimină apa prin evaporare și, totodată, intensifică mineralizarea humusului cu eliberarea de substanțe nutritive care sunt levigate.

Este foarte important ca solul să posede structură glomerulară care permite infiltrarea și conservarea apei în zona creștereii plantelor. De aceea este necesar ca la intrarea în iarnă solul să fie afânat, mărunțit și nivelat, capabil să înmagazineze fiecare picătură de apă provenită din precipitații.

Capacitatea maximă pentru apă a solului este de 59% pe solul afânat, 46% pe cel așezat și 38% pe solul tasat-compactat. Se apreciază că atunci când pe adâncimea 0,90 cm solul a înmagazinat 100-150 mm apă poate rezista una-două luni la secetă.

De menționat că materia organică din sol are capacitatea de a reține cu 20% mai multă apă, iar humusul poate reține de 4-5 ori mai mult. Capacitatea de apă utilă pe stratul 0-100 cm este insuficientă când este sub 600 mc/ha, este mică la 1.000-1.400 mc/ha și este mare la 1.700-2.000 mc/hectar.

O experiență a prof. Berca cu grâu de toamnă demonstrează că într-un an secetos, când nu s-a ocupat pe perioada de iarnă de acumularea apei în sol, producția de grâu a fost de 700 kg/ha, iar în parcela în care s-au luat măsuri de acumulare a apei s-au obținut 3.700 kg/hectar.

Este la îndemâna fiecărui cultivator să folosească toate mijloacele pentru a acumula cât mai multă apă în sol.

Măsurile necesare pentru a acumula cât mai multă apă în sol se referă la:

  • realizarea de valuri de zăpadă, cu pluguri speciale, distanțate la 10-15 metri și perpendiculare pe direcția vântului dominant;
  • ziduri din baloți de paie sau calupuri din zăpadă distanțate la 12-15 metri;
  • montat parazăpezi care, după ce au fost îngropate 2/3 în zăpadă, se scot și se fixează pe altă poziție la 20-25 metri;
  • perdele din 2-3 rânduri de tulpini de porumb, sorg, floarea-soarelui, cânepă distanțate la 20-25 metri;
  • pe terenurile în pantă se ară cu coame, paralel cu curbele de nivel, coamele având rolul de baraje contra vântului;
  • tot pe pante se execută tăvălugirea zăpezii la distanțe de 20 metri;
  • pe zona tăvălugită zăpada se topește mai greu și constituie zonă-tampon contra eroziunii pentru apa venită din amonte;
  • împrăștiat materiale deschise la culoare (paie, pleavă, rumeguș) pe anumite zone care întârzie cu o săptămână topirea zăpezii;
  • în ultima perioadă se folosesc „culturile verzi“ care au rol important în conservarea apei și reținerea zăpezii;
  • cele mai bune ar fi perdelele forestiere de protecție care reduc viteza vântului cu 30% și pierderile de apă prin evaporare cu 20-45%, asigură depunerea zăpezii în strat uniform și fiecare strat de 10 cm zăpadă asigură 300 mc/ha apă.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

APIA efectuează plata ajutorului de stat pentru culturile afectate de seceta pedologică

Agenția de Plăți și intervenție pentru Agricultură (APIA) informează beneficiarii că a efectuat verificarea cererilor de sprijin depuse de fermieri în perioada 03 - 15 septembrie 2020 pentru Schema de ajutor de stat acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2019, afectate de seceta pedologică.

Astfel, în urma verificărilor efectuate au fost declarate eligibile 28.081 de cereri de plată, pentru o suprafață calamitată totală de 1.120.540,40 hectare.

Mai mult decât atât, în data de 22.09.2020, APIA a efectuat plata pentru un număr de 17.951 fermieri cu suma de 498.526.688 lei, iar în data de 23.09.2020, pentru un număr de 9.353 de fermieri, cu suma de 334.739.193 lei.

Plata va continua în ritm accelerat, toți fermierii declarați eligibili urmând a fi plătiți în zilele următoare.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură asigură pe această cale fermierii că acordă o importanță deosebită finalizării cu celeritate a plăților, tot personalul fiind mobilizat atât la nivelul centrelor județene, cât și la nivelul aparatului central.

Bani de la APIA pentru culturile afectate de seceta pedologică

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că începând de mâine, 03 septembrie 2020, se depun cererile de solicitare a ajutorului de stat acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2019, afectate de seceta pedologică, într-un interval de 10 zile lucrătoare.

Formularul cererii de solicitare a ajutorului de stat se regăsește în OUG nr.148/27.08.2020, publicată în Monitorul Oficial nr 806 din data de 02.09.2020, și poate fi descărcat de pe site-ul APIA, accesând adresa www.apia.org.ro.

Cererile se depun la Centrele locale/ judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al Municipiului Bucureşti pe raza cărora/căruia a fost depusă Cererea unică de plată în Campania 2020.

Cererea de solicitare a ajutorului de stat, însoţită de documentele solicitate poate fi transmisă la Centrele județene/locale APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti şi prin fax sau poştă sau în format electronic prin e-mail.

Beneficiari:

a) producătorii agricoli persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, constituite potrivit prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 182/2016, cu modificările și completările ulterioare;

b) producătorii agricoli persoane juridice, cu excepția grupurilor de producători.

Ajutorul de stat se acordă beneficiarilor care au înființat în toamna anului 2019 următoarele culturi: - grâu, secară, triticale, orz, orzoaică, ovăz, rapiță.

Beneficiarii trebuie să îndeplinescă cumulativ următoarele condiții :

a) să deţină proces-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor, încheiat până la data de 15 iunie inclusiv, în care procentul de calamitare este de peste 30% aferent culturii calamitate;

b) suprafața calamitată să reprezinte un procent de peste 30% din suprafața totală declarată în Cererea unică de plată în anul 2020, aferentă culturii calamitate;

c) să fie înregistraţi în evidenţele APIA în anul 2020, cu Cerere unică de plată 2020;

d) nu se afla în dificultate, respectiv reorganizare, lichidare sau în faliment la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului de stat, în baza evidențelor Oficiului Național al Registrului Comerțului. 

Atenție!!! Suprafața pentru care se acordă ajutorul de stat nu poate depăși suprafața culturii declarate în cererea unică de plată depusă în cadrul Campaniei 2020.

Prin excepție beneficiarii care au suprafețe calamitate cu culturile menționate, confirmate prin procesul – verbal de constatare și evaluare a pagubelor, care au fost întoarse sau nu au mai fost însămânțate după calamitare și nu se regăsesc, în totalitate sau parțial, în cererea unică de plată 2020, suprafețele calamitate avute în vedere pentru ajutorul de stat sunt cele menționate în procesul – verbal de constatare și evaluare a pagubelor.

Pentru acești beneficiari ajutorul de stat se acordă pentru suprafațele confirmate prin procesul – verbal de constatare și evaluare a pagubelor, dar nu mai mult de suprafața declarată cu teren arabil în cererea unică de plată din Campania 2020.

Cererea de solicitare a ajutorului de stat va fi însoțită de următoarele documente:

a) copie a procesului-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor;

b) coordonate bancare în condițiile în care nu se mențin coordonatele bancare existente la Cererea  unică de plată 2020.

Atenție!!! Dacă documentul de identificare a coordonatelor bancare existent la dosarul cereri de plata depuse la APIA nu se modifică acesta rămâne valabil și pentru acordarea ajutorului de stat.

Documentele depuse în copie de către beneficiar, vor purta sintagma “conform cu originalul”,vor fi datate și însușite prin semnătură de către beneficiar.

Cuantumurile maxime ale ajutorului de stat se regăsesc în tabelul de mai jos:

Cultura

Cuantum ajutor de stat
(lei/ha)

Grâu

925,0

Secară

925,0

Triticale

805,0

Orz

912,0

Orzoaică

951,0

Ovăz

772,0

Rapiță

1002,0

Despăgubirile pot hotărî recolta pentru aproape 35.000 de fermieri

Cu un sistem de irigații rămas la coada listei de priorități, fără reparații, canale goale – acolo unde există, fără îmbunătățiri funciare, fără perdele forestiere, singura soluție rămâne despăgubirea fermierilor afectați de secetă.

După rectificarea bugetară pentru alocarea sumelor de bani, agricultorii care au fost afectați de secetă vor primi sumele ce au fost aprobate și de Comisia Europeană în vară. Sunt 34.647 de fermieri afectați, iar suprafața totală este de 1,2 milioane de hectare.

Potrivit datelor MADR, fondurile alocate se ridică la aproape 1,9 milioane de lei, banii fiind alocați de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate de minister pentru anul 2020. Valoarea ajutorului de stat este calculată în funcție de procentul de calamitare, condiția fiind ca acesta să fie mai mare de 30% x cuantumul în lei pe hectar.


Fondurile ce vor fi acordate fermierilor afectați de secetă sunt:

  • rapiță – 1.002 lei/hectar (136.501,41 hectare);
  • grâu – 925 de lei/hectar (833.213 hectare);
  • secară – 925 de lei/hectar (314,5 hectare);
  • orzoaică – 951 lei/hectar (16.613,71 hectare);
  • orz – 912 lei/hectar (175.680,44 hectare);
  • triticale – 805 lei/hectar (5.112,51 hectare);
  • ovăz – 772 lei/hectar (628,69 hectare).

Aceste sume destinate fermierilor păgubiți de secetă au fost aprobate de Comisia Europeană în vară, când Ordonanța de Urgență ce reglementa acest aspect a primit aviz favorabil după ce a fost trimisă la Bruxelles.  Vestea bună a fost dată chiar de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, într-o conferință de presă ținută la Prefectura județului Maramureș în vară. „Exact așa cum am spus, anul acesta vom acorda și despăgubiri; în primul rând, vom acorda despăgubiri pentru secetă în cazul culturilor care au fost afectate. Proiectul Ordonanței de Urgență a fost deja elaborat și trimis la Bruxelles, iar Comisia Europeană l-a și aprobat. În acest moment, așteptăm rectificarea bugetară“, a spus ministrul Agriculturii în cadrul conferinței.

Roșii ecologice din seră maramureșeană

În vizita sa din județul Maramureș, ministrul Adrian Oros a ajuns și la Mircea Munteanu, fermier din Cernești care a reușit să pună pe picioare o investiție ce îmbină tehnologia cu performanța și cu rezultate de excepție. Încântat de ce a văzut la fața locului, ministrul a postat pe platforma de socializare Facebook impresiile sale. Astfel, potrivit mesajului transmis pe pagina sa oficială – Adrian Oros (https://www.facebook.com/nechitaadrianoros/), tomatele obținute din serele fermierului maramureșean se vând ușor datorită calității, ambalării și ritmicității comercializării asigurate de tehnologia de producție aplicată. „Fermierul mi-a prezentat sistemul de irigare prin picurare, de fertilizare și de aplicare a tratamentelor moderne computerizate. Realizarea investiției a permis obținerea unei capacități de producție de tomate pe o suprafață de 7.200 mp, cu o producție medie anuală de aproximativ 320 de tone de roșii și 18.000 de bucăți de salate. Fermierul a beneficiat de fonduri europene nerambursabile, prin AFIR, în valoare de peste 1,39 milioane de euro“, a menționat ministrul în postarea de pe pagina sa de Facebook.

Alune ecologice

Ministrul a mai vizitat și plantația ecologică de alun a unui tânăr maramureșean harnic și hotărât, care l-a determinat să facă un drum și pe dealurile din zona Copalnic Mănăștur. Întors din Italia, tânărul fermier a reușit să ridice în localitatea Lăschia o plantație de alun, în sistem ecologic, pe o suprafața de 2 hectare. Tot ceea ce a făcut până acum, a făcut din ceea ce a agonisit în Italia, de unde s-a întors cu o idee și cu material săditor pentru a se realiza aici, în România. De asemenea, tânărul Dochița are alte 2 hectare pe care a plantat nuci. „Am discutat cu tânărul fermier și cu familia acestuia, care îl ajută. L-am îndrumat către dezvoltarea afacerii cu ajutorul fondurilor europene nerambursabile pe care le va avea în curând la dispoziție. Sunt convins că în Maramureș, la fel ca peste tot în România, sunt foarte mulți astfel de tineri vrednici, care trebuie ajutați si promovați. Cred cu convingere că păstrarea și dezvoltarea satului românesc depinde de acești oameni și fermele lor de familie. Aceasta va rămâne o prioritate a mea în politicile de dezvoltare durabilă a mediului rural“, a mai spus ministrul pe platforma Facebook.

Simona Nicole DAVID

Fermierii afectați de secetă își vor primi banii

În ședința de Guvern din 24 august 2020 a fost adoptată o Ordonanță de Urgență pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat de compensare financiară a producătorilor agricoli din sectorul vegetal afectați de seceta pedologică manifestată în perioada toamna 2019 –aprilie 2020 inclusiv.

Actul normativ vizează diminuarea/eliminarea efectelor negative ale secetei pedologice, prin:

- compensarea producătorilor agricoli din sectorul vegetal, grav afectați de seceta pedologică care a condus la pierderea semnificativă a producțiilor culturilor înființate în toamna anului 2019;

-asigurarea unui capital de lucru producătorilor agricoli pentru achiziția inputurilor și efectuarea lucrărilor din campania agricolă de toamnă;

- combaterea unui posibil fenomen social negativ major asupra fermierilor și a membrilor familiilor acestora, în momentul în care sunt afectate veniturile din activități agricole.

Măsura prevede acordarea de compensații financiare sub formă de ajutor de stat, pe baza devizelor de cheltuieli elaborate de către Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii şi Dezvoltare Rurală și corespunde cerințelor din Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat, în următoarele limite maxime: grâu- 925 lei/ha, secară- 925 lei/ha,  triticale-805 lei/ha, orz-912 lei/ha, orzoaică-951 lei/ha, ovăz-771 lei/ha și rapiță-1002 lei/ha.

Beneficiarii acestei scheme de ajutor de stat sunt 34.647 de fermieri, care au înregistrat o suprafața afectată de 1,16 milioane hectare.

Resursele financiare se asigură în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin OUG nr.135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri bugetare.

Sursa: madr.ro

Clubul Fermierilor Români solicită ajutoare de stat pentru despăgubirea fermierilor afectați de secetă

Clubul Fermierilor Români își exprimă profunda îngrijorare cu privire la impactul economic al crizei COVID-19 asupra agriculturii și industriei agro-alimentare din România, cumulat cu efectele secetei pedologice din anul agricol 2019 – 2020, care pun o presiune enormă asupra capacității fermelor și a procesatorilor de a rezista modificărilor nefavorabile ale unor factori de piață, blocajelor economice, scăderii consumului și întârzierii relansării economice.

”Am transmis propuneri către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Guvernul României pentru acordarea unui ajutor de stat sub forma despăgubirilor culturilor calamitate de secetă, care reprezintă o măsură esențială în asigurarea stabilității financiare a fermelor. În consecință, este necesar ca aceste despăgubiri să se acorde în integralitate, iar sumele necesare să fie cuprinse în bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale la rectificarea bugetară. Adițional, fermierii în cauză vor avea nevoie pe lângă despăgubirile pentru suprafețele calamitate de secetă și de resurse financiare suplimentare pentru a acoperi pierderile financiare din acest an agricol, în principal pentru relansarea ciclului de producție și inițierea noilor culturi pentru anul 2021”, declară Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români.

În acest sens, asociația a pus la dispozitia Ministerului Agriculturii și Guvernului elemente de analiză preliminară, realizată de experții Clubului Fermierilor Români, din care rezultă impactul financiar negativ al secetei extreme din acest an agricol.

”Considerăm că susținerea capacității de producție a hranei în România este indispensabilă asigurării siguranței alimentare a cetățenilor români, iar costurile falimentării sectorului în lipsa unei intervenții urgente și hotărâte ar fi enorme. Din această perspectivă, este evident că trecem dintr-o abordare economică într-una de securitate națională. Apreciem că ajutorul de stat, în contextul bugetului disponibil limitat, trebuie să se îndrepte către fermele și firmele care pun produse pe piață, asigură securitatea alimentară a României și pot să își consolideze contribuția la echilibrarea balanței comerciale negative a țării noastre în sectorul alimentar”, adaugă Florian Ciolacu.

Clubul Fermierilor Români subliniază necesitatea aprobării de urgență a actelor normative necesare pentru a acorda un ajutor de stat, din bugetul național, care să-i vizeze pe cei mai afectați producători agro-alimentari, în limitele stabilite de CE: 100.000 euro/fermă și 800.000 euro/procesator.

Ajutorul de stat menționat să fie direcționat cu prioritate către fermierii din zonele calamitate, în scopul sprijinirii lansării ciclului de producție pentru anul agricol 2020/2021 pentru asigurarea unei producții performante, care să permită acoperirea pierderilor (din 2020) și revenirea la stabilitatea economică a fermelor (inclusiv în relația cu creditorii și furnizorii acestora).

Concluzii privind impactul secetei extreme asupra agriculturii românești, formulate în baza elementelor de analiză privind suprafețele calamitate de secetă în anul agricol 2019/2020 și perspectivele anului agricol 2020/2021 pentru aceste zone agricole.

Efectele secetei extreme din anul agricol 2019/2020 se vor resimți și în 2021. Măsurile necesare a fi adoptate urgent de Guvernul României pentru sprijinirea fermierilor trebuie să țină seama de următoarele aspecte de risc:

  • Fermierii cu culturi calamitate în anul agricol 2019/2020 suportă un risc amplificat care se va materializa într-o balanță negativă în anul agricol 2020/2021;
  • Pierderile anului agricol 2019/2020 determină la mulți fermieri reținere în inițierea pe o bază tehnologică performantă a culturilor anului viitor agricol (investiții reduse în inițierea culturii), ceea ce se va reflecta puternic în structura culturilor și randamentul producției estimate pentru anul agricol 2020/2021;
  • Intrarea în instabilitate financiară critică și falimentul unui număr important de ferme agricole, datorită pierderilor anului agricol 2019/2020, deteriorării relației cu creditorii, înăsprirea condițiilor de accesare a creditării pentru noul ciclu de producție.

Evidențiem următoarele măsuri imediate:

  • Măsuri financiare de ajutor pentru susținerea fermelor (hectarelor) calamitate;
  • Încadrarea fermelor afectate de secetă într-un program de redresare (cu obiective de redresare pe 3-6-9-12 luni), etapizat și monitorizat de către Guvern în coordonare cu asociații care reprezintă interesele Fermierilor;
  • Stimularea creditorilor în sensul de “capitalizare a încrederii financiare“ în ceea ce privește garantarea creditelor vechi și viitoare prin sisteme de control care urmăresc eficient recuperarea creditelor. Se va avea în vedere, în afara de garanții guvernamentale, inițierea unor fluxuri comerciale de control, pentru a avea certitudinea rambursării datoriilor;
  • Subvenționarea dobânzilor (a costurilor financiare) împrumuturilor contractate de fermierii calamitați de la instituții creditoare, cum ar fi cele financiare și cele de distribuție a produselor pentru înființarea culturilor, monitorizate efectiv;
  • Program de informare guvernamental, dezvoltat în parteneriat cu organismele de reprezentare a intereselor fermierilor, în ceea ce privește estimarea recoltelor viitoare, proceduri standardizate mai sigure pentru valorificarea recoltelor, în sensul eliminării riscurilor pe care le întâmpină fermierii români în aceste operațiuni.

MADR a decis: despăgubiri pentru secetă și sprijin agricultorilor afectați de pandemie

Seceta din acest an a afectat un număr de 34.647 de fermieri, ce deţin 1.168.000 de milioane de hectare cu culturi înfiinţate în toamna anului trecut, a spus ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, în cadrul unei conferințe de presă.

Producătorii agricoli afectați de secetă vor primi despăgubirile la începutul lunii septembrie, iar suma totală alocată de la bugetul de stat este de 1,15 miliarde de lei, a mai spus ministrul Oros.

„Au fost afectaţi 34.647 de fermieri, iar suprafaţa afectată este de 1.168.000 hectare cu culturi înfiinţate în toamna anului trecut. S-a definitivat la nivelul ministerului proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru instituirea acestei scheme de ajutor şi a fost prenotificat la Comisia Europeană. Au fost luate în considerare prevederile orientărilor UE privind ajutoarele de stat în sectorul agricol şi forestier şi în zone rurale şi aşteptăm ca să fie prinse în rectificarea de buget şi să facem plăţile la începutul lunii septembrie“, a explicat Adrian Oros.

Potrivit ministrului, mai mult de 70% din suprafaţa afectată de secetă a fost cultivată cu grâu, iar cererile de solicitare se vor putea depune la APIA începând din 14 august.

Plățile la hectar stabilite sunt: pentru grâu și secară – 925 lei, triticale – 805 lei, orz – 912 lei, orzoaică – 951 lei, ovăz – 772 lei şi rapiţă – 1.002 lei.

„Cererile de solicitare către centrele APIA se depun începând din 14 august, iar plăţile se vor face prin APIA pentru că ei au o bază de date foarte bună, sunt cei mai obiectivi şi nu trebuie să greşim“, a mai detaliat Adrian Oros.

Ajutoare financiare pentru fermierii din diaspora

De asemenea, ministrul a mai amintit că, în 15 iulie, va fi lansată măsura privind sprijinul acordat tinerilor fermieri prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020), pentru care se vor aloca 43 de milioane de euro, din care 20 de milioane de euro sunt pentru cei care aplică din diaspora.

Potrivit ministrului, acolo unde va fi posibil, se vor acorda în concesiune până la 50 de hectare de teren pentru tinerii fermieri din diaspora.

Adrian Oros a mai precizat că în luna iulie se lansează o măsură pentru sprijinirea zonei montane.

„În iulie mai avem o măsură pentru zona montană pentru că în acest exerciţiu bugetar nu au fost destinate sume expres pentru această zonă, iar la începutul anului am alocat pentru abatoare de mică capacitate în zona montană 12 milioane de euro“, a spus ministrul Oros.

Totodată, în luna august vor fi luate măsurile de sprijin pentru participarea la schemele de calitate şi pentru activităţile de informare şi promovare desfăşurate de grupurile de producători în cadrul pieţei interne.

Ministrul a mai spus că, începând cu data de 30 iunie, este activă și măsura pentru înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol, pentru această măsură fiind alocată o sumă în valoare de 1.985.000 de euro.

Analiza SWOT a PNS, în discuție cu mediul asociativ

Ministrul Oros a mai amintit și despre cea de-a doua variantă a analizei SWOT a Planului Național Strategic (PNS) 2021- 2027, supusă consultărilor cu mediul asociativ în prima parte a lunii iulie.

Analiza SWOT (puncte tari, puncte slabe, oportunități și amenințări) a fost deja comunicată Comisiei Europene, însă pandemia de coronavirus și tot ce a rezultat din aceasta a făcut ca lucrurile să se miște mai încet.

„Din cauza acestei pandemii şi la nivelul Comisiei Europene lucrurile s-au mişcat destul de greu, nu este agreat până acum nici măcar noul Cadru Financiar Multianual, dar noi am continuat munca la Planul Naţional Strategic. Am terminat analiza SWOT, cea de-a doua variantă pe care am comunicat-o şi Comisiei Europene, şi începând de săptămâna viitoare, mai precis de marţi (7 iulie – n.red.), vom începe consultările cu mediul asociativ. Marţi se va întâlni grupul de lucru tematic pe fiecare domeniu în parte, sigur că în paralel se derulează şi evaluarea ex-ante a PNS, care este un demers obligatoriu“, a mai declarat ministrul Adrian Oros.

Potrivit oficialului MADR, în noul Plan Național Strategic obiectivele României au rămas aceleași, și anume: convergența, ajutorul național tranzitoriu și sprijinul cuplat voluntar pentru sectoarele animal și vegetal.

Este important ca discuțiile cu partenerii, respectiv mediul asociativ, să fie deja finalizate, deoarece la nivelul Comisiei Europene, atunci când se definitivează cadrul financiar multianual, România să fie pregătită și să poată obțină sumele de bani ce îi vor fi alocate.

„Sigur, noi vom milita în continuare, la fiecare întâlnire cu Consiliul de Miniştri, pentru aceleaşi obiective pe care vrem să le obţinem: convergenţă, grăbirea convergenţei, acordarea în continuare a ajutorului naţional tranzitoriu, dar şi acordarea în continuare a sprijinului cuplat voluntar atât pentru sectorul animal cât şi pentru sectorul vegetal“, a mai spus ministrul Adrian Oros.

Sprijin pentru afacerile afectate de COVID-19

În cadrul conferinței, ministrul a anunțat și sprijinul pentru agricultori și pentru cei care activează în industria alimentară care au fost afectați de pandemia COVID-19.

Potrivit ministrului Oros, formele de sprijin și detaliile vor fi anunțate pe site-ul ministerului.

„Pentru ajutoarele de stat în contextul evoluţiei pandemiei COVID-19 – am pregătit acte normative atât Ordonanţe de Urgenţă, cât şi Hotărâri de Guvern pentru unele specii, în aşa fel încât toţi cei care activează în agricultură şi industrie alimentară să beneficieze de aceste forme de sprijin. Avem separat schema de sprijin pentru ovine şi caprine, pentru porcine, pentru păsări, pentru bovinele de lapte şi carne, dar şi pentru sectorul apicol. Amănunte pentru toate aceste scheme o să dăm în săptămânile următoare, când vor fi afişate şi pe site-ul ministerului“, a mai afirmat Oros.

Apicultura este zona în care se înregistrează pierderi mari, de aproape 80%, astfel că apicultorii vor primi și în acest an sprijin financiar pe familia de albine.

„Pentru fiecare specie în parte o să acordăm un sprijin financiar. Ştim ce probleme au apicultorii, am un consilier care este apicultor şi ştiu în timp real exact ce se întâmplă. O să acordăm şi anul acesta o formă de sprijin. Ştim că au avut anul acesta pierderi foarte mari, de 80%. Încercăm să-i ajutăm pe toţi. Este o perioadă mai deosebită, mai grea, s-au suprapus mai multe crize şi încercăm să-i ajutăm pe toți cei care sunt în nevoie și au probleme cât este posibil pentru că vorbim în mare parte de bugetul naţional“, a mai explicat ministrul Agriculturii.

De altfel, recent, președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea, a atras atenția că producția de miere va avea de suferit în acest an din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. În opinia sa, producția de miere va scădea cu 15-20% față de 2019.

Înființarea grupurilor de producători pomicoli

Recent, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a lansat sesiunea de depunere a proiectelor în cadrul submăsurii 9.1a – „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol“, program pentru care se va aloca o sumă în valoare de 1.985.644 euro.

Obiectivele submăsurii 9.1a vizează îmbunătățirea performanțelor generale ale exploatațiilor pomicole, o mai bună integrare pe piață a producătorilor primari, creșterea veniturilor producătorilor prin comercializarea în comun a producției, crearea și promovarea lanțurilor scurte, precum și respectarea standardelor comunitare de mediu și climă, siguranță alimentară etc.

Beneficiarii sunt grupurile de producători din sectorul pomicol, care se încadrează în definiția IMM-urilor și care au fost recunoscute oficial de către autoritatea competentă înainte de solicitarea sprijinului, dar după 1 ianuarie 2014. Alocarea va fi destinată cheltuielilor rezultate din înființarea și funcționarea grupurilor de producători din sectorul pomicol, prevăzute în planul de afaceri necesare pentru atingerea obiectivelor propuse.

Sprijinul public nerambursabil acordat este de 100% din cuantumul sprijinului şi nu poate să depăşească 10% din valoarea producţiei comercializate în primii 5 ani şi suma maximă de 100.000 euro/an.

Detaliile cu privire la condițiile de eligibilitate, tipul sprijinului și principiile de selecție pot fi găsite și consultate în Ghidul Solicitantului aferent submăsurii 9.1 a „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol“, care a fost aprobat și este publicat pe site-ul www.afir.info.

Simona Nicole David

Despăgubirile pentru secetă vor fi acordate la începutul lunii septembrie

Seceta din acest an a afectat un număr de 34.647 de fermieri, ce dețin 1.168.000 de milioane de hectare cu culturi înființate în toamna anului trecut, a spus ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, în cadrul unei conferințe de presă.

Producătorii agricoli afectați de secetă vor primi despăgubirile la începutul lunii septembrie, iar suma totală alocată de la bugetul de stat este de 1,15 miliarde de lei, a mai spus ministrul Oros.

"Au fost afectaţi un număr de 34.647 de fermieri, suprafaţa afectată este de 1.168.000 hectare cu culturi înfiinţate în toamna anului trecut. S-a definitivat la nivelul ministerului proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru instituirea acestei scheme de ajutor şi a fost pre-notificat la Comisia Europeană. Au fost luate în considerare prevederile orientărilor UE privind ajutoarele de stat în sectorul agricol şi forestier şi în zone rurale şi aşteptăm ca să fie prinse în rectificarea de buget şi să facem plăţile la începutul lunii septembrie", a explicat Adrian Oros.

Potrivit ministrului, mai mult de 70% din suprafaţa afectată de secetă a fost cultivată cu grâu, iar cererile de solicitare se vor putea depune la APIA începând din 14 august.

Plățile la hectar stabilite sunt: pentru grâu și secară - 925 lei, triticale - 805 lei, orz - 912 lei, orzoaică - 951 lei, ovăz - 772 lei şi rapiţă - 1.002 lei.

"Cererile de solicitare către centrele APIA se depun începând din 14 august, iar plăţile se vor face prin APIA pentru că ei au o bază de date foarte bună, sunt cei mai obiectivi şi să nu greşim", a mai detaliat Adrian Oros.

De asemenea, ministrul a mai amintit că, în 15 iulie, va fi lansată măsura privind sprijinul acordat tinerilor fermieri prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020), pentru care se vor aloca 43 de milioane de euro, din care 20 de milioane de euro sunt pentru cei care aplică din diaspora.

Potrivit ministrului, acolo unde va fi posibil, se vor acorda în concesiune până la 50 de hectare de teren pentru tinerii fermieri din diaspora.

România și Polonia trec prin cea mai gravă secetă din ultimii 100 de ani

În ciuda precipitațiilor abundente de la sfârșitul lunii mai și începutul lui iunie, problema secetei cu care se confruntă România este departe de a se fi încheiat. De fapt, se pare că seceta din estul Uniunii Europene ar putea duce la cea mai gravă recesiune economică pe care o va traversa regiunea de la căderea comunismului.

Anul agricol 2019-2020, afectat

Potrivit agenției Bloomberg, în unele părți din România şi Polonia aceasta este cea mai gravă secetă din ultimii 100 de ani, iar în Cehia este cea mai gravă din ultimii 500 de ani. Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a declarat presei: „E o secetă extremă şi puternică, ce s-a instalat în această parte a Europei, nu numai în România (...) Secetă ca anul acesta, spun specialiștii, n-a fost de 50-60 de ani“, a afirmat Adrian Oros. Ministrul a mai spus că până acum sunt înregistrate 1,4 milioane de hectare de culturi afectate de secetă. „În afară de faptul că-i despăgubim, încercăm să-i încurajăm pe fermieri – pentru că sunt şi alte fenomene climatice nefavorabile sau extreme care pot să le diminueze producţiile, grindină, inundaţii, îngheţ, ploi torenţiale, furtuni – și încercăm să-i obişnuim să-şi asigure culturile. (...) Ministerul Agriculturii suportă 70% din poliţa de asigurare. În acelaşi timp, încercăm să negociem cu băncile să fie prinsă în poliţa de asigurare şi seceta, pentru că foarte multe nu asigură pentru secetă sau acolo unde se întâmplă acest lucru, condiţiile pe care le impun în contracte nu sunt acceptate sau sunt foarte greu acceptate de fermieri“, a adăugat Adrian Oros.

Distribuţia neuniformă la nivel regional a precipitaţiilor din ultima vreme nu a refăcut rezerva de apă din sol, unde avem secetă pedologică puternică şi extremă, a declarat marţi Elena Mateescu, director general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), potrivit Agerpres. „Pe profilul de sol 0-100 cm discutăm de aproape toată ţara, unde seceta pedologică este puternică şi extremă pentru că am avut, aşa cum am spus, un interval extrem de secetos. De la 1 septembrie 2019 şi până în 25 mai 2020 cantitatea medie de precipitaţii la nivelul României însumează doar 311,9 litri/metru pătrat, însă la nivel regional discutăm de o distribuţie neuniformă. De pildă, la nivelul zonei Dobrogea avem numai 178,5 litri/mp, în Moldova 243,8 litri/mp, iar în Muntenia 288,5 litri/mp. Practic, în aceste zone am avut cele mai lungi perioade în care cantităţile de precipitaţii au fost insuficiente faţă de consumul mare de apă al culturilor“, a spus Elena Mateescu.

Polonia solicită mai multe fonduri de la Uniunea Europeană

În Polonia, ţară cu peste două milioane de fermieri, recolta de cereale ar urma să scadă cu peste 8% în acest an, potrivit Institutului pentru Agricultură şi Alimentaţie de la Varşovia. Această situaţie a determinat autorităţile poloneze să ceară ca o parte mai mare din bugetul UE pentru 2021-2027 să fie alocată fermierilor, o propunere care se va lovi de obstacole având în vedere că agricultura este deja cel mai mare beneficiar al bugetului european. „Am trimis o scrisoare preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi liderilor statelor membre în care susţin creşterea cheltuielilor pentru Politica Agricolă Comună în următorii şapte ani. Ar trebui să sprijinim producţia de alimente şi agricultura locală şi ecologică“, a declarat premierul polonez, Mateusz Morawiecki.

De asemenea, Guvernul Morawiecki a cerut Consiliului Concurenţei din Polonia să analizeze creşterea preţului alimentelor, care ar urma să se majoreze cu 15% în acest an. Acesta este un motiv de îngrijorare în ţările emergente din Europa, unde oamenii sunt forţaţi să cheltuie o parte mai mare din veniturile lor pentru alimente decât în Vestul mai bogat.

10% în plus pentru modernizarea infrastructurii de irigații

Bugetul pentru modernizarea infrastructurii principale de irigații se va suplimenta, în acest an, cu 10%, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, într-o conferință recentă de presă ținută la sediul MADR.

Fondurile alocate vor fi folosite pentru reabilitarea a încă 200.000 de hectare până la sfârșitul anului 2020. Inițial, suma alocată pentru infrastructura irigațiilor era de 50 de milioane de euro.

Ministrul Agriculturii a mai spus că, în acest moment, este irigată o suprafață de 322.000 de hectare, iar apa de pe canale are o suprafață de 2.355 de kilometri. Totodată, în ultimii trei ani, investițiile realizate au fost de 110 milioane de euro. Dacă în ultimii 3-4 ani nu au fost probleme cu irigațiile, în ultimul an agricol seceta a afectat o mare parte din culturile înființate în toamna anului 2019.

Seceta a afectat 1,6 milioane de hectare de grâu, rapiță și orz, această suprafață fiind declarată calamitată. În urma verificărilor ministerului, 940.000 de hectare au fost afectate de secetă în proporție de 100%. Fermierii care nu-și vor putea iriga suprafețele de teren cultivat vor primi sprijin din partea statului pentru a-și cumpăra echipamente de irigat.

Aceste scheme de ajutor financiar au fost gândite împreună cu reprezentanți ai Ministerului Economiei și se alocă în zonele unde infrastructura permite irigarea.  Specialiștii spun că seceta din acest an este la fel de cruntă cum a fost cea din 1947 și singura soluție pentru ca fermierii să-și poată continua producțiile este despăgubirea de către stat. Departe de a fi gata, programul de refacere a sistemului de irigații și a infrastructurii principale, început în două direcții, în 2014 și 2015, avea termen de finalizare în 2020. Și-ar fi dovedit utilitatea în acest an secetos. Fără irigații, agricultura este ca o corabie în derivă.

Bogdan Panțuru / Simona Nicole David

Soluții pentru recoltarea culturilor căzute și a plantelor mici

Pentru recoltarea culturilor căzute și a plantelor mici se recomandă hederele flexibile ce se pot folosi cu orice tip de combină. Comparativ cu cele clasice, la care trebuie adăugat și un adaptor, hederele flexibile înseamnă reduceri de costuri și timp câștigat.

Starea culturilor, acolo unde nu au fost compromise în totalitate, a fost afectată de secetă, variații mari de temperatură de la zi la noapte, îngheț târziu, grindină, vânturi puternice.

Din cauza acestor condiții, în cazul multor culturi, înălțimea plantelor este destul de mică, ceea ce presupune soluții adaptate pentru această situație.

Pentru recoltarea acestor culturi, în situația actuală, este nevoie de măsuri specifice precum dotarea și reglajele combinelor de recoltat.

„Se ştie că recoltarea este o operaţie care trebuie făcută într-un timp cât mai scurt pentru a avea pierderi minime. Acest lucru atrage după sine necesitatea găsirii unor soluţii pentru a creşte capacitatea de lucru a combinelor de recoltat. Pe lângă parametrii care ţin strict de combină, cum ar fi dimensiunea bătătorului şi contrabătătorului, turaţia bătătorului, suprafaţa de batere, de scuturare şi curăţire etc., de mare importanţă este hederul”, explică reprezentantul NHR Agro Partners, dr. ing. Florian Neacșu.

Potrivit specialistului NHR, soluția ideală este hederul flexibil, care să poată lucra foarte aproape de sol și care să poată fi direcționat și în cazul culturilor căzute.

Deoarece acest tip de heder este utilizat în general doar la anumite culturi, cum ar fi la soia, mulți fermieri nu achiziționează un astfel de heder, preferând un heder cât mai universal.

În afară de soia, cu acest tip de heder se pot recolta și fasole, rapiță, grâu, orz, ovăz etc.

Hederul flexibil, o soluție ideală și pentru culturile căzute

În cazul culturilor căzute, acest tip de heder este ideal datorită poziției variabile a cuțitului.

Astfel, se poate adapta în funcție de partea pe care sunt căzute plantele: spre cuțit, în partea opusă etc.

Astfel, Deutz-Fahr recomandă hederul Varicrop, cu poziție variabilă a cuțitului, respectiv cu extensia care, spre deosebire de hederele obişnuite pentru cereale, la hederul Varicrop de la combinele Deutz-Fahr masa de tăiere se poate deplasa înainte şi înapoi printr-o simplă apăsare de buton din cabină, pentru a optimiza poziţia cuţitului în funcţie de înălţimea plantelor, indiferent dacă acestea sunt căzute sau nu.

Deplasarea masei de tăiere cu până la 70 cm se face continuu cu ajutorul a doi cilindri hidraulici montaţi la extremităţile hederului şi protejaţi în interiorul unor carcase metalice.

„Acesta este un mare avantaj faţă de hederele cu poziţie fixă a masei de tăiere sau de cele la care este posibilă extensia cu 30-40 cm a masei de tăiere prin montarea unor adaptoare, operaţie manuală şi care nu permite modificarea poziţiei în timpul mersului“, explică dr. ing. Florian Neacșu.

Posibilitatea deplasării masei de tăiere asigură tăierea precisă chiar a plantelor căzute şi introducerea materialului în combină cu spicele înainte, uşurând baterea. Acest lucru are ca efect creşterea capacităţii de lucru a combinei, reducerea pierderilor de boabe şi a costurilor de operare şi întreţinere.

Melcul transportor cu diametru mare (interior 410 mm, exterior 610 mm, prevăzut cu degete escamotabile pe toată lungimea, asigură transportul şi introducerea uniformă a masei de material în combină.

Pentru rapiţă hederul este prevăzut cu despicătoare de lan cu cuţite verticale acţionate cu motor hidraulic.

Reduceri de cheltuieli și timp câștigat

Hederul flexibil se poate folosi la orice tip de combină, iar prețul este similar cu cel al hederului clasic, plus adaptor.

Comparativ cu hederul clasic, cel flexibil este mai avantajos pentru că se poate utiliza pentru diferite culturi, în orice parte a zilei, fără să fie nevoie de demontarea sa.

În cazul celui clasic, la care se mai adaugă și adaptor, este nevoie de modificări, ceea ce înseamnă timp și costuri suplimentare pentru manoperă.

Practic, cu hederul flexibil se câștigă timp și se reduc cheltuieli pentru că se poate recolta o gamă variată de culturi, fără a mai fi nevoie de modificări sau adaptări.

Se câștigă timpul necesar pentru trecerea de la o cultură la alta și se reduc cheltuielile pentru manoperă în cazul modificărilor făcute.

casetă

Hederul Varicrop este disponibil în portofoliul NHR Agro Partners în 3 dimensiuni, respectiv 5,5 m, 6,5 m și 7,5 m, și se potrivește la combinele Deutz-Fahr din seriile C6000, C7000 și C9000.

Cu ajutorul acestui heder se poate recolta o gamă largă de culturi precum grâu, orz, ovăz, soia, fasole, rapiţă etc., fără a fi nevoie de modificări sau adaptări, reducând astfel timpul necesar pentru trecerea de la o cultură la alta.

De exemplu, se poate recolta în aceeaşi zi atât grâu cât şi fasole sau rapiţă. Cuţitele verticale laterale rămânând pe heder, trecerea de la grâu la fasole sau rapiţă este o chestiune de câteva minute pentru ridicarea lor şi pentru repoziţionarea cuţitului prin acţionarea unui buton din cabină.


Hederul Varicrop de la Deutz-Fahr se livrează împreună cu un cărucior pentru transport, cu două sau patru roţi cu frână inerţială, oferind siguranţă maximă în timpul deplasărilor. Pentru reducerea gabaritului în timpul transportului despicătoarele de lan se pot rabata rapid cu 90 de grade.

Toate conductele hidraulice şi cablurile electrice sunt fie introduse prin interiorul cadrului, fie protejate prin tuburi speciale pentru cabluri industriale.

În plus, pentru a spori confortul şi a reduce efortul operatorului, este prevăzut un dispozitiv de cuplare rapidă a furtunurilor hidraulice la combină, rezervor cu apă şi ridicătoare de plante, foarte utile în cazul culturilor căzute.

Toate aceste îmbunătăţiri garantează o creştere a productivităţii combinei cu 10-20% şi reducerea substanţială a pierderilor de boabe datorate hederului, confirmate de un număr mare de teste efectuate în mai multe ţări din Europa, justificând pe deplin investiţia.


Hederul Varicrop poate urmări configuraţia terenului, informația necesară pentru copierea terenului şi flotarea laterală fiind furnizate combinei de nişte palpatori cu potenţiometre montaţi spre extremităţile hederului.

Pe barele rabatorului sunt montate standard protecţii din plastic care împiedică înfăşurarea nedorită a masei vegetale pe bare. Turaţia rabatorului cu reglare continuă şi sincronizată cu viteza de lucru asigură recoltarea în condiţii optime şi cu productivitate mare, cu pierderi minime prin scuturare.

Poziţia degetelor elastice se poate regla electric din cabină, ele putând coborî sub nivelul cuţitului şi ridica plantele pentru a asigura înălţimi foarte mici de tăiere.


Simona Nicole DAVID

Rapița, profitabilă în 2020 doar în anumite zone

Vremea în care rapiței i se spunea „cultura regină“ pare demult apusă. Dacă în alți ani suprafața semănată se ridica la 800.000 ha, în anul agricol 2019-2020 a ocupat în jur de 400.000 ha, dintre care se preconizează că între 70.000-100.000 ha au fost întoarse. Preconizările specialiștilor arată că în puține ferme cifrele vor depăși 3 t/ha, una dintre acestea aflându-se în localitatea Grădiștea, județul Ilfov, acolo unde hibrizii Pioneer se prezintă în acest moment destul de bine.

Seceta, dușmanul rapiței

Motivele de întoarcere a rapiței nu au fost cele obișnuite, cum ar fi venirea iernii prea devreme, ci suprafața a fost redusă în mod forțat din cauza secetei. În zone consacrate pentru rapiță precum Brăila, Ialomița, Călărași suprafețele au fost înjumătățite. Mulțumiți de producțiile pe care le vor obține vor fi  fermierii din vest și sud, din Transilvania și cei din partea de nord a Moldovei.

„Acest an agricol nu este perfect, iar fermierii, chiar dacă și-au dorit să cultive rapiță, nu au făcut acest lucru din cauza secetei. Suprafața de rapiță însămânțată a fost destul de redusă, aproximativ 400.000 ha. Seceta din toamnă a condus la semănarea acestei plante în vestul țării și mai puțin în sudul și sud-estul României. Însă vremea nefavorabilă din toamnă a continuat și în primăvară și a compromis suprafețe însemnate de rapiță, din păcate. Cea mai importantă zonă agricolă a fost afectată de secetă, iar culturile de rapiță au trecut și printr-un episod de îngheț târziu, în luna martie, care a compromis culturile. Producțiile vor fi mulțumitoare pentru o parte dintre fermieri, la un preț corect, astfel că la o producție de 3 t/ha poți realiza 1.500 euro. Cred că producția fermierilor buni va fi între 3-4 t/ha, în funcție de locul în care se află, însă sud-estul țării va fi cu mult mai mică, cred că vor fi producții și de sub 1 t/ha“, a punctat Andrei Ciocoiu, marketing manager culturi oleaginoase Corteva Agriscience.

Acesta a mai adăugat faptul că una dintre problemele fermierilor este combaterea Ceutorhynchus napi, gărgărița tulpinilor de rapiță, astfel că, pe lângă secetă, majoritatea lanurilor este afectată și din această cauză.

Cultură promițătoare în Grădiștea

Unul dintre fermieri care se pot considera mulțumiți de cultura de rapiță din acest an este tânărul Cosmin Iancu, care administrează 1.100 ha, iar rapiță a semănat pe 150 ha. „Toată suprafața de rapiță a fost însămânțată cu hibrizi Pioneer – PT275 și PT264. Trebuie spus că am avut parte de condiții extrem de dificile în toamnă și, din cauza faptului că anul trecut am întors întreaga suprafață, ne-a fost teamă să însămânțăm în uscat, așa cum făceam până acum. Așa că am așteptat să plouă şi am însămânțat în perioada 27-30 august. După ce am semănat, a plouat 10 litri și astfel rapița a răsărit uniform. Am ales hibridul PT275 pentru că are o bună capacitate de ramificare și rapița arată foarte bine pentru că am ales să semăn 50.000 b.g și a avut loc să se dezvolte. Rapița este o cultură sensibilă în fața dăunătorilor mai ales dacă și condițiile climatice influențează acest lucru. Și noi ne-am confruntat cu probleme; în prima fază de vegetație am avut probleme cu puricii, însă am avut noroc pentru că întreagă sămânță pe care am semănat-o a fost tratată cu Lumiposa, însă am mai intervenit și cu tratamente de corecție. În toamnă am avut 3 intervenții, un tratament cu insecticid, ulterior, pentru că planta premergătoare a fost grâul, am avut probleme cu samulastra, așa că am aplicat un graminicid concomitent cu un insecticid pentru combaterea Athaliei. Apoi, pentru că am avut probleme cu buruienile dicotiledonate, am aplicat și Galera Super – 0.2 l/ha. În acest fel am avut o cultură curată, liberă de concurență și în primăvară plantele nu au avut nevoie de încă o intervenție“, a precizat tânărul fermier Cosmin Iancu.

Agricultorul apreciază în mod pozitiv cultura din acest moment, însă susține că lipsa precipitațiilor, din decembrie și până în luna mai a afectat dezvoltarea plantelor. Ba mai mult, susține că această cultură necesită o atenție deosebită, motiv pentru care mereu este pregătit să intervină cu insecticide și fungicide dacă este cazul.

Hibrizii Pioneer, preferații agricultorilor performanți

Portofoliul companiei Corteva Agriscience cuprinde produse pentru înființarea și întreținerea culturilor. În ceea ce privește rapița, oferta a cuprins anul trecut 6 hibrizi, iar cel mai vândut hibrid din România a fost PT264. „Despre PT26 putem spune că este cel mai puternic hibrid din portofoliul companiei. Este special adaptat pentru condițiile din România, are o plecare în vegetație puțin mai lentă, dar și o productivitate foarte bună. Un alt hibrid performant este PT275, special recomandat fermierilor care fac tehnologie. Este un hibrid care necesită o îngrijire suplimentară, trebuie fertilizat corespunzător și are nevoie de tratamentele necesare pentru se dezvolta și pentru a oferi producții ridicate. În ferma lui Cosmin Iancu arată foarte bine în acest moment, mai ales dacă ținem cont de faptul că a beneficiat de foarte puține precipitații. Vreau să le atrag atenția fermierilor că trebuie să țină cont de faptul că rapița nu se cultivă strict pentru profitul dintr-o campanie, ci și pentru că este o bună premergătoare pentru grâu“, a mai declarat reprezentantul Corteva Agriscience, Andrei Ciocoiu.

Larissa SOFRON

MAI JOS MATERIALUL VIDEO

Seceta ne prinde mereu pe picior greșit. Ce-au făcut în acest sens autoritățile și fermierii?

Am pierdut șirul anilor în care seceta ne-a prins nepregătiți. Subiectul îmbracă aspecte de fatalitate. Ne trezim în plină uscăciune, ne lamentăm, ne amintim ce irigații am avut cândva și cum au fost ele furate, distruse, cerem despăgubiri de la stat, oficialii anunță măsuri și investiții, trece timpul, vine ploaia, compensăm pierderile (sau nu) din alte culturi, din alt an favorabil, se schimbă guvernele, partidele, ministrul, politicile agrare și, gata, fiecare se ia cu altă treabă. Asta până la o altă secetă când, ca un patefon stricat, reluăm șirul de stări descrise mai sus. Este fix situația pe care am repetat-o în această primăvară. Și, în general, în ultimii 30 de ani!

Da, situația e complicată. E complicată pentru că avem studii, prognoze și avertizări cu privire la încălzirea globală, iar scenariul e cât se poate de prost; el scrie negru pe alb despre schimbări climatice, despre deșertificarea din sudul țării, despre posibilitatea ca perioadele secetoase să aibă o frecvență sporită și să afecteze zone din ce în ce mai extinse. Dar ne-o complicăm și de unii singuri, fiindcă nu vrem să ne așezăm cu toții la o masă – guvernanți, miniștri, specialiști, fermieri, proprietari de terenuri, ANIF, organizații ale udătorilor etc. – să facem un plan pe termen lung și să ne ținem de el ca de Biblie, indiferent de cum se schimbă guvernele, viziunile etc. Dar haideți să vedem cum stăm – azi și acum – în privința irigațiilor în România.

Investiții în irigații ale statului, prin ANIF

Ministerul Agriculturii a scris în 2016 un Program național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații în trei etape, pe care Parlamentul și Guvernul României l-au aprobat în 2016 și actualizat/modificat în 2018. Ultima etapă și întregul program trebuia să se încheie, ghiciți când?, fix în 2020! La finalul uriașei investiții urma să avem 86 de amenajări viabile, care acopereau cu irigații 1.980.000 ha. Costul programului se ridica la 1,14 miliarde de euro, bani asigurați de la bugetul de stat. De această infrastructură primară ar fi beneficiat 484 de organizații ale udătorilor de apă pentru irigații, cu peste 200.000 de agricultori. La această oră, din eternele noastre motive pur românești (lentoare, interese adiacente, lipsa banilor, proceduri greoaie de achiziții, birocrație, imixtiuni politice), programul nu e gata, fiind prelungit până în 2023. Pe 3 martie 2020, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, declara: „Suntem în analiză în mai multe județe în ceea ce privește activitatea ANIF, modul în care s-au desfășurat investițiile și lucrările din programul de îmbunătățiri funciare derulat pe perioada 2015-2020 și pe care l-am prelungit până în 2023 pentru că s-au cheltuit doar 526 de milioane de lei din miliardul de euro prins în acea lege.“ Cu alte cuvinte, cam de... atâți bani s-au pus în funcțiune sisteme de irigații pe infrastructura principală.

Investiții în irigații ale fermierilor/organizațiilor de udători

Infrastructura secundară de irigații a picat și pică în sarcina fermierilor. Prin Măsura 125 din exercițiul financiar european 2007-2013, 107 de organizații ale udătorilor au obținut finanțare europeană prin PNDR pentru tot atâtea investiții în irigații. În cadrul PNDR 2014-2020, prin Măsura 4.3, fermierii au avut și au încă la dispoziție 433,97 milioane de euro (plus 7 mil. euro pentru ADI-ITI Delta Dunării) pentru sistemele de irigații. Și ca să nu se mai spună că agricultorii manifestă dezinteres, în cadrul măsurii au fost depuse 539 de proiecte, în valoare de 534, 08 mil. euro (121% comparativ cu suma rezervată); autoritatea de management a selectat până acum numai 402 de proiecte, iar contracte de finanțare s-au semnat pentru 335 de proiecte, în valoare de 328,75 mil. euro (74,55% din suma alocată). Doar 27 dintre acestea au fost finalizate (25,23 mil. euro, 5,7% față de suma alocată!). Poate, dată fiind importanța sectorului, AFIR se va strădui să evalueze rapid și celelalte proiecte, astfel încât agricultorii să poată beneficia/folosi integral suma, iar fermierii să grăbească achiziția și lucrările, astfel încât să se termine măcar proiectele contractate.

ANIF spune că poate asigura apă pentru 1, 016 mil. ha. Contracte s-au încheiat pentru 830.242 ha

România are o suprafață arabilă de 9,389 milioane de hectare. În 1989 se irigau din acestea 3,2 milioane de ha. Astăzi, ANIF spune că are în gestiune/patrimoniu o suprafață amenajată pentru irigații de 2, 989 mil. ha. Atenție însă! Tot ANIF susține că, după investițiile în infrastructura principală și ceea ce mai exista viabil dinainte, în anul de grație 2020 are posibilitatea asigurării aducțiunii apei pentru irigat pe o suprafață de 1, 016 mil. ha, deci cam 32% din ceea ce România iriga în 1989 și 34% față de gestiunea declarată. Cu alte cuvinte, atât poate iriga România în prezent, ceva peste un milion de hectare.

La 1 aprilie, ANIF a anunțat că, până la data 30 martie, au fost încheiate 763 de contracte pentru irigarea a 830.242 ha. Și avem și o listă a contractelor dintre ANIF și organizațiile de profil (OUAI, FOUAI şi alții): Arad – 10.206 ha, Argeș – 4.192 ha, Bacău – 11.435 ha, Botoșani – 5.455 ha, Brăila – 229.090 ha, Buzău – 15.977 ha, Călărași – 60.401 ha, Cluj – 3.417 ha, Constanța – 40.594 ha, Covasna – 3.257 ha, Dâmbovița – 3.847 ha, Dolj – 63.582 ha, Galați – 101.154 ha, Giurgiu – 16.737 ha, Hunedoara

– 2.679 ha, Ialomița – 68.128 ha, Iași – 32.035 ha, Ilfov – 1.081 ha, Mehedinți – 21.516 ha, Neamț – 760 ha, Olt – 58.453 ha, Prahova – 6.422 ha, Teleorman – 40.780 ha, Timiș – 1.300 ha, Tulcea – 36.787 ha, Vaslui – 14.465 ha, Vrancea – 3.766 ha.

Ce suprafață a fost irigată efectiv?

Deși există contracte pentru peste 830.000 ha, ANIF anunța (la 1 aprilie) că, „începând cu data de 4 martie 2020 și până în prezent, au fost pornite stații de pompare din șase județe: Botoșani, Brăila, Buzău, Ialomița, Galați și Tulcea. În județele respective, în care au fost solicitări de apă pentru irigații s-a introdus apă pe 588 km de canale de aducțiune și distribuție, funcționând un număr de 35 de stații de bază și repompare aparținând ANIF, 58 de stații de punere sub presiune și 41 de motopompe aparținând beneficiarilor (OUAI, FOUAI şi alții). Până la această dată, s-au irigat în total 4.699 ha, în principal la culturile de păioase“. Mai târziu, pe 30 aprilie 2020, ANIF recunoaște că sunt probleme cu debitele unor cursuri de apă: „Din cauza lipsei semnificative a precipitațiilor, încă din toamna anului trecut și până în prezent debitele Fluviului Dunărea și râului Siret sunt foarte scăzute (...), determinând un nivel extrem de mic la stațiile de pompare de bază pentru irigații. La această dată, pe fondul condițiilor prezentate, sunt probleme privind asigurarea funcționării stațiilor de irigații de bază SPA Pristol, din județul Mehedinți și SPA Ionășești, din județul Galați.“ În realitate, suprafața irigată efectiv poate fi mai mare, având în vedere că unii fermieri nu au mai stat să aștepte la stat și și-au creat propriile sisteme de irigații. Bine, și datele ANIF (cele utilizate de noi) s-ar putea să nu fie actualizate la zi.

Ce a mai făcut statul din banii contribuabililor români?

MADR a promis că plătește și în acest an cheltuielile aferente asigurării unui nivel optim al apei pentru irigaţii la stațiile de punere sub presiune și alte puncte de livrare, respectiv costul apei și costul energiei electrice pentru pomparea apei de irigaţii. Adică, fermierii vor putea lua apă gratuit, dar asta nu înseamnă că n-o plătește cineva! Factura va fi achitată de stat, din bugetul constituit din taxele și impozitele toturor entităților din România (23 mil. lei). Ministrul Oros a mai anunțat că s-au alocat și 49 de milioane de euro pentru asigurările fermierilor (Măsura 17.1 din PNDR). În rest, oficialul vorbește despre fondurile pentru continuarea investițiilor în infrastructura primară și secundară, dar nicăieri nu avem un plan centralizat pentru 2020, unde și ce se construiește, care este termenul de finalizare a lucrărilor, unde se va putea iriga etc.

Maria Bogdan

Euforia precipitațiilor...și totuși, să nu fim luați prin surprindere!

Precipitațiile căzute în ultima perioadă alternează volumetric de la o podgorie la alta și chiar de la un trup viticol la altul, înregistrându-se valori de: 1-8 mm în Miniș, 4-6 mm în Odobești, 7-12 mm în Panciu, 37-46 mm în Huși, 27-38 mm în Iași, 20 mm în Cotnari, 16 mm în Sâmburești, 30 mm în Drăgășani, 11-23 mm în Jidvei, 21 mm în Mediaș, 23 mm în Oprișor, 5-20 mm în Dobrogea, precipitații înregistrate până astăzi, 4 mai 2020.

Deja putem spune că am trecut în etapa ”validării regulii de 30” pentru infecțiile primare ale manei la vița de vie, având îndepliniți cei trei factori: 10 mm de precipitații, minimum 10 cm dimensiunea lăstarului și peste 10°C - temperatura aerului dimineața.

Studiind prognozele meteo pentru următoarele zile, în care vom avea temperaturi între 10 și 25°C, am calculat perioada de incubație și rezultă variații între 7-14 zile (în funcție de temperatura înregistrată în podgorii). Din acest motiv, tragem un semnal de alarmă pentru focusarea noastră în monitorizarea temeinică a plantațiilor, în depistarea simptomelor de pe aparatul vegetativ. Simptomele manei pe frunză se recunosc prin: evidențierea pe partea superioară a unor pete de decolorare nedelimitate distinct, având aspect uleios și o mai mare transparență decât restul frunzei; ”pete undelemnii” sau uneori deformări în interiorul frunzei, ”urme de degete”.

După perioada de incubație, mai sus relatată, în dreptul petelor pe partea inferioară a frunzei apare un puf albicios, catifelat, format din conidioforii cu conidiile ciupercii. Când condițiile sunt deosebit de prielnice, fructificațiile ciupercii pot apărea fără să mai fie precedate de pata undelemnie, astfel încât putem regăsi sporulații direct pe ciorchine.

sporulatii ciorchine

Prin urmare, recomandăm aplicarea preventivă a produselor pentru combaterea manei.

Mai jos, regăsiți schema de tratamente corespunzătoare fiecărei perioade de vegetație (BBCH) în care vă propunem și produse pentru combaterea făinării (Uncinula necator), dar și a moliei strugurilor (Lobesia botrana).

 

Fenofaza de crestere

Agentul patogen

Substanta activa

Denumire produs

Doza recomandata

T1

BBCH 12-13

A doua/treia frunzulita vizibila

Fainare

350 g/l meptildinocap

Karathane™ Gold 350 EC

0,5 l/ha

T2

 

BBCH 53

Inflorescentele sau dezvoltat dar butonii floriferi sunt inca compacti

Mana

Fainare

Molie G1

 

mancozeb 80%

350 g/l meptildinocap

240 g/l spinosad

Dithane™ M-45

Karathane™ Gold 350 EC

Laser™ 240 SC

2,0 kg/Ha

0,5 l/ha

0,2 l/ha

T3

BBCH 60

Prima floare infloreste iar capisoanele primei flori se desprind de pe receptacul

Mana

 

Fainare

oxathiapiprolin 10%+folpet

20% proquinazid

Zorvec™ Zelavin® Bria

 

Talendo®

0,2l/ha+1,25 kg/ha

0,225 l/ha

 

T4

BBCH 69

Sfarsitul infloritului, toate florile au capisoanele/corola cazute si se observa cele 5 stamine libere

Mana

 

Fainare

oxathiapiprolin 10%+folpet

240g/l myclobutanil

350 g/l meptildinocap

Zorvec™ Zelavin® Bria

 

Systhane™ Forte si

 

Karathane™ Gold 350 EC

0,2 l/ha+1,25 kg/ha

0,2 l/ha

0,5 l/ha

 

T5

BBCH 73

Dezvoltarea boabelor, boabele se evidentiaza bine in cadrul ciorchinelui

Mana

Fainare

Molie G2

30% cimoxanil + 22.5% famoxadon

20% proquinazid

240 g/l spinosad

Equation® Pro

Talendo®

Laser™ 240 SC

0,4 kg/ha

0,225 l/ha

0,2 l/h

 

T6

BBCH 77

Compactarea ciorchinelui, boabele si-au marit dimensiunea/70% din marimea finala si incep sa se atinga intre ele

Mana

 

Fainare

4,8% cimoxanil + 48% folpet

 

240g/l miclobutanil

Curzate® F

 

 

Systhane™ Forte

2,5 l/ha

0,2 l/ha

 

T7

BBCH 81

Inceputul coacerii boabelor- la soiurile cu pielita colorata, acestea incep sa-si schimbe culoarea iar compactarea boabelor creste

Mana

 

Fainare

30% cimoxanil + 22.5% famoxadon

 

20% proquinazid

Eqation® Pro

 

 

Talendo®

0,4 kg/ha

0,225 l/ha

 

T8

BBCH 85

Struguri in parga, la soiurile albe boabele devin translucide, iar la cele cu pielita colorata - boabele s-au colorat in totalitate. Boabele sunt moi la atingere

Mana

Fainare

Molie G3

75% mancozeb

350 g/l meptildinocap

240 g/l spinosad

Dithane Neotec 75 WG

 

Karathane™ Gold 350 EC

 

Laser™ 240 SC

2 kg/ha

0,5 l/ha

0,2 l/ha

Articol redactat de echipa dedicată culturilor speciale – Corteva Agriscience
(Alfred Stefan, Alexandru Staicu, George Andron, Arpad Jakab)

Abonează-te la acest feed RSS