reclama youtube lumeasatuluitv
update 30 Jun 2022

FarmConect România - Târgul Agriculturii Românești, la prima ediție

Printre târgurile agricole de marcă din România și-a făcut apariția un nou eveniment: FarmConect România – Târgul Agriculturii Românești. Este vorba despre un târg organizat de fermieri pentru fermieri în perioada 9-11 iunie, la Slobozia, și care promite să devină un etalon printre expozițiile de profil. Numeroși expozanți și multe teme de discuții au atras atenția vizitatorilor, dar și pe cea a autorităților din domeniu.

Interes crescut pentru comunicare

Inițiativa Asociației Producătorilor de Porumb din România de a organiza un astfel de târg în inima Bărăganului a fost primită pozitiv nu doar de fermieri, ci și de autorități care au participat în număr mare la deschiderea evenimentului. Printre aceștia s-au numărat: Adrian Chesnoiu – fost ministru al Agriculturii, domnul Dragoș Soare – primarul municipiului Slobozia, conducerea executivă a APPR, Silviu Mihai – președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice (ACCPT) Ialomița, Valeriu Tabără – președintele ASAS.

„Sărbătorim cei 10 ani de activitate ai APPR printr-un târg care ne dorim să devină unul cu tradiție și care să reprezinte fermierii din toată țara. Târgul FarmConect își propune să contribuie la dezvoltarea agriculturii în România pentru că doar colaborând și sprijinindu-ne unii pe alții pentru un interes comun vom crește mai puternici ca indivizi și ca țară“, a declarat domnul Nicolae Sitaru, președinte APPR.

De partea cealaltă, Adrian Chesnoiu a precizat faptul că apreciază inițiativa APPR de a organiza un astfel de eveniment în inima Bărăganului.

„Țin să felicit APPR în calitatea sa de organizator, precum și toate instituțiile locale pentru susținerea acestei prime ediții de succes a târgului FarmConect România. Este o bucurie să văd atât de mulți fermieri mari, care au rezultate extraordinare, prezenți la acest târg și vă felicit pentru deschiderea și interesul pe care le arătați pentru cunoașterea și descoperirea noilor tehnologii din agricultură. Contextul actualul este unul provocator și, cu toate acestea, vedem fermieri din ce în ce mai performanți, care devin vectori în schimbarea mentalității în agricultura românească. Perioada 2022-2027 va fi de tranziție, iar cuvântul definitoriu va fi «performanța». Îmi doresc foarte mult ca la următoarele ediții să vedem și expozanți care vin cu soluții pentru producția de energie regenerabilă, pentru că agricultura depinde de foarte mulți factori externi, iar țara noastră are un potențial fantastic în acest sens“, a declarat domnul Adrian Chesnoiu.

Peste 100 de companii participante

Târgul FarmConect România a stârnit un interes crescut în rândul populației din zona de Sud a țării și a găzduit peste 6.500 de vizitatori în cele trei zile de expoziții și evenimente. Aproximativ 100 de companii s-au alăturat târgului în calitate de parteneri și expozanți. Așa cum poate era de așteptat, printre expozanți au dominat companiile producătoare și distribuitoare de semințe și produse pentru protecția plantelor. Nu au lipsit giganții din domeniu, care pe lângă produse, recomandări și sfaturi care, să-i ajute pe fermieri să obțină producții mai ridicate, au oferit soluții în partea agriculturii digitale.

farm conect

Compania Corteva Agriscience a lansat în cadrul târgului noua platformă digitală Granular Link – care își propune să aducă valoare fermierilor români prin hărți cu viteză variabilă pentru însămânțarea cu precizie, imagini satelitare zilnice de înaltă rezoluție, aplicații de fertilizare și fungicide și o caracteristică unică a datei de recoltare a porumbului de siloz.

„Trăim într-o eră tehnologică și fermierii își doresc să aloce cât mai puțin timp vizitelor în câmp, să facă performanță și să obțină bani. De aceea venim în sprijinul lor cu aplicația gratuită Granular Link ce poate fi accesată de pe telefon sau calculator. Este o aplicație foarte simplă, iar fermierii pot avea acces foarte ușor la imagini satelitare cu câmpurile lor, practic printr-un singur click. Avem și servicii premium în aplicație, adică putem oferi conexiune la satelitul Planet care oferă imagini zilnice, la o rezoluție foarte bună. În plus, aplicația poate furniza și hărți de aplicare variabilă a azotului, a fungicidelor și, desigur, însămânțare variabilă. Un plus este serviciul unic pe piață dedicat cultivatorilor de porumb siloz, cu ajutorul căruia pot afla care este data optimă pentru recoltatul porumbului. Această opțiune se va extinde în următoarea perioadă pentru toată cultura de porumb“, a declarat Ferdinand Tatu, digital agronomy manager Corteva Agriscience.

La standul FMC Agro Operational România vizitatorii au fost întâmpinați cu informații despre cel mai nou serviciu pus la dispoziție de reprezentații companiei, mai exact aplicația Arc farm intelligence.

„Având în vedere că ne aflăm la un târg organizat de Asociația Producătorilor de Porumb din România, le prezentăm vizitatorilor programul pe care compania FMC îl desfășoară în ceea ce privește monitorizarea dăunătorilor din cultura de porumb, mai exact Ostrinia nubilalis și Helicoverpa armigera. Știm că sunt doi dăunători de periculoși care provoacă pagube calitative și cantitative și sunt dificil de observat în mod normal cu ochiul liber. De aceea facem această monitorizare și îi anunțăm pe fermieri când este momentul optim pentru aplicarea tratamentelor. Este o aplicație gratuită, noi ne aflăm acum în plin proces de instalare a capcanelor, avem peste 100 de puncte de monitorizare în toată țara. Capcanele automate trimit în fiecare zi poze în aplicație, iar de aici, ulterior, se pot afla curbele de zbor ale dăunătorilor. În momentul în care se ajunge la atingerea pragului de dăunare și pericolul este iminent sunt emise buletine de avertizare, iar aplicația alerte va trmite notificări prin care va fi anunțat utilizatorul că în zona lui este pericol mare de apariție a acestor dăunători și atunci trebuie să aplice tratament cu insecticid“, a precizat Cătălin Viziru, marketing manager FMC România.

Și la standul companiei Syngenta fermierii au fost întâmpinați de specialiști cu informații cu privire la noile produse din portofoliu, dar și cu recomandări pentru maximizarea producțiilor pentru fiecare cultură, inclusiv un program prin care fermierul împarte riscul de secetă cu Syngenta. „Pe lângă gama vastă de produse, venim și cu o gamă de servicii pentru fermierii. Mă refer în primul rând la partea de consultanță pentru că atât echipa tehnică, cât și cea de vânzări se află pe teren pentru a fi în permanență în legătură cu agricultorii, astfel încât să putem veni cu soluții adaptate nevoilor lor. Apoi, venim și cu servicii adiționale post vânzare, mă refer la programul AgriClime. Este acel program care întinde fermierului o mână de ajutor atunci când îi este mai greu, adică atunci când este secetă. Practic, prin înregistrarea parcelelor în acest program fermierii pot primi până la 30% din valoarea produselor investite. În felul acesta ne asigurăm că fermierii beneficiază de o tehnologie performantă, iar în cazul în care întâmpină probleme cauzate de secetă suntem acolo și oferim o compensare pentru produsele achiziționate“, a declarat Gabriela Dragoș, marketing manager cereale Syngenta.

Dincolo de informații, produse noi, conferințe, la Slobozia fermierii au fost introduși și în istoria agriculturii prin prezența în cadrul târgului a mai multor exponate ce aparțin Muzeului Național al Agriculturii.

Larissa DINU

AGRIVENTURA, cel mai mare eveniment agricol din Moldova, începe săptămâna viitoare la Iași

SFATUL GRÂNARILOR – AGRIVENTURA 2022 se anunță cel mai amplu spectacol de prezentare și vizionare culturi agricole de toamnă și primăvară ale celor mai importanți producători naționali și internaționali, tehnică agrară și demonstrații agricole pentru fermierii din regiunea de Nord-Est a țării.

Evenimentul va avea loc în perioada 30 iunie - 2 iulie 2022, iar invitați speciali vor fi trupele „Lupii lui Calancea” și „Plăieșii”.
AGRIVENTURA se va desfășura pe Platforma experimentală de la Podu Iloaiei, în cadrul fermei PANIFCOM.

Aflat la prima ediție, SFATUL GRÂNARILOR – AGRIVENTURA 2022 va cuprinde într-o singură cupolă 3 evenimente similare organizate în 2021: Ziua Grâului Moldova, Sfatul Grânarilor - Sărbătoarea florii însorite și Ziua porumbului Moldova.

Evenimentul va fi organizat pe o suprafață de 140 hectare și va oferi vizitatorilor acces la un amplu program de demonstrații agricole, prezentări de tehnică agrară și soluții complete pentru fermele vegetale și zootehnice oferite de companiile prezente la eveniment. Evenimentul va găzdui la standurile expoziționale branduri naționale și internaționale, producători de semințe, furnizori de echipamente zootehnice și inputuri, prestatori de servicii pentru agricultură etc.

Demonstrații live în câmp

Vor fi amenajate de asemenea zone de demonstrații live pentru tehnică agricolă de ultimă generație, iar vizitatorii care dețin carnet de conducere vor putea face sesiuni de drive-test într-un spațiu special amenajat. Vor putea fi văzute la târg tractoare, mașini și utilaje agricole de mici și mari dimensiuni, ultra-moderne, mașini de erbicidare, precum și alte soluții și sisteme hi-tech dedicate sectorului agricol.

Pentru un acces facil la târg, vor fi puse la dispoziție mijloace de transport în comun care vor pleca la intervale periodice din zona Palatului (Iași). De asemenea, pe platforma expozițională de la Podu Iloaiei va fi amenajat o parcare cu o capacitate de aproximativ 400 de locuri.

Loturi experimentale de grâu, porumb și floarea soarelui

Un punct de referință al evenimentului va fi dedicat prezentării platformei experimentale de la Podu Iloaei, dedicată culturilor de grâu, porumb și floarea-soarelui, dar și unui lot experimental cu o cultură surpriză. Desfășurate pe o suprafață totală de 100 de hectare, loturile experimentale vor oferi posibilitatea vizitatorilor de a analiza la fața locului evoluția soiurilor testate, influența factorilor climatici și tehnologici asupra dezvoltării plantelor, de a cunoaște potențialul hibrizilor și de a-i evidenția pe cei cu rezultate optime pentru zona județului Iași.


3 zile, 3 concepte diferite

Fiecare zi a târgului AGRIVENTURA va avea o tematică proprie.

Joi, 30 iunie, prima zi a evenimentului va fi „Ziua Rodniciei: Despre Glie, Oameni și Belșug”. La deschiderea oficială sunt așteptate oficialități ale statului, europarlamentari, reprezentanți ai mediului universitar, fermieri și reprezentanți ai structurilor asociative. Ziua va include și tururi ghidate, demonstrații utilaje, prezentare expozanți, dar și un program artistic și de divertisment, inclusiv live cooking show. Concertul trupei „Lupii lui Calancea” și invitații va începe la ora 19:00.

Vineri, 1 iulie, cea de-a doua zi a evenimentului, este „Ziua Elogiului Satului Românesc”. Pe lângă demonstrații agricole și vizite la standurile expozanților, ziua va include și o dezbatere privind destinul spațiului rural în contextul globalizării și urbanizării, o evocare a lumii satului și a conștiinței sale. Partea a doua a zilei va fi dedicată ediției a treia a evenimentului „Elogiul Satului Românesc”, în care vor fi omagiați oamenii reprezentativi ai satului și vor susține spectacole speciale ansamblurile „Plăieșii” și „Constantin Arvinte” cu invitați soliști vocali din zona Moldovei.

Sâmbătă, 2 iulie, va fi Ziua Moștenirii: Copiii fermierilor de astăzi, marii fermieri de mâine”. În această zi vor fi organizate activități dedicate fermierilor și copiilor acestora (paneluri la pavilioane, tururi ghidate), dar și activități creative și tururi separate pentru cei mici. Ziua se va încheia cu un festival al fanfarelor „Valea Mare, ”Zece Prăjini”, „Cozmești” și „Chetriș”, ce va fi urmat de o discotecă dedicată tinerilor și nu numai.

„Conceptul acestui eveniment este unul larg, deschis în egală măsură specialiștilor, fermierilor și autorităților, dar și publicului larg. Vizitatorii vor avea parte de o experiență completă de informații, tehnologie, dar și muzică și tradiții reînnăscute ale satului românesc. Agricultura este un domeniu strategic, mai ales în contextul crizei actuale din Ucraina, iar noi, fermierii din Moldova, trebuie să ne evidențiem și să ne creștem relevanța agricolă regională și europeană. Pentru că agricultura este o activitate care ne privește toți, așteptăm cât mai multă lume alături de noi, de la copiii de grădiniță până la seniori”, declară domnul Emil Bălteanu, președintele Asociației Grânarii.

Asociația GRÂNARII în cifre

Asociația Grânarii Iași funcționează ca o asociație non-profit, înființată în anul 2017, având un număr de 145 membri fermieri ce lucrează o suprafață de peste 50.000 ha. Asociația Grânarii este membru al APPR, care alături de alte 3 organizații importante (PRO AGRO, UNCSV, LAPAR) formează Alianța pentru Agricultură și Cooperare, una dintre cele mai reprezentative voci ale fermierilor în relația cu instituțiile, la nivel național și internațional.

PARTENERI

Evenimentul este susținut de partenerii premium al evenimentului: Agrisol, Bayer, Corteva și Syngenta, companii care oferă permanent soluții inovative în sprijinul agriculturii moderne și a fermierilor.

—--------

CONTACT

website: www.agriventura.ro

email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Corteva Agriscience anunță al treilea sezon al programului TalentA

În data de 17 iunie 2022, compania internațională de cercetare și dezvoltare în domeniul agriculturii, Corteva Agriscience, a anunțat lansarea programului TalentA - un program educațional gratuit pentru dezvoltarea competențelor profesionale în managementul afacerilor și agricultură, dedicat femeilor inovatoare din mediul rural. Fiecare femeie care activează în agricultură se poate alătura programului pentru a obține gratuit educație în acest domeniu și pentru a concura pentru fonduri cu o valoare totală de 15.000 $ oferite de Corteva Agriscience. Compania va alege cele mai bune 3 proiecte ale femeilor care activează în agricultură.

Fondat și sponsorizat de către companie pentru al treilea an consecutiv, programul se va desfășura timp de 3 luni începând cu data de 25 iulie și va include două module: modulul de business (10 cursuri) și modulul de agribusiness (8 cursuri). Cursurile vor fi susținute de specialiștii Corteva și membrii echipei Starperfomining – companie de consultanță în afaceri  care este partenerul oficial al programului pentru al treilea an consecutiv.

In program se pot înscrie femeile care lucrează în agricultură şi locuiesc în zone rurale, cu vârsta de peste 18 ani, cât și studentele universităților agricole care doresc să dezvolte proiecte noi și sunt hotărâte să facă din afacerea lor o întreprindere sustenabilă, dinamică şi competitivă, dar şi să contribuie la dezvoltarea comunităţilor în care trăiesc şi muncesc. Toate femeile care se vor înscrie în program pe website-ul Corteva până la data de 22 iulie pot participa la cursurile gratuite de dezvoltare a competențelor.

Pe parcursul desfășurării programului, participantele vor avea ocazia de a construi proiecte inovatoare și de a concura pentru a obține fonduri din partea companiei, acestea fiind menite să susțină securitatea alimentară prin furnizarea de alimente necesare și combaterea sărăciei, asigurarea accesului la apă potabilă, sprijinirea reducerii risipei alimentare, combaterea schimbărilor climatice și conservarea ecosistemelor. Corteva Agriscience menține valoarea premiilor acordate la finalul instruirii în anul 2021, pentru a asigura facilitarea implementării celor mai bune planuri de afaceri. Această sumă se ridică la 15 000 $* și va distribuită după cum urmează:

  • locul I – 6.000 $,
  • locul II – 5.000 $,
  • locul III – 4.000 $.

* calcul în moneda națională la cursul de schimb al BNR, valabil în ziua transferului de fonduri.

Ceremonia de Premiere  va avea loc in data de 15 octombrie - Ziua Mondială a Femeilor din Mediul Rural.

“Unul dintre obiectivele noastre de sustenabilitate 2030 promite să implice și să dea forță femeilor care activează în agricultură. Acest lucru este esențial pentru a susține securitatea alimentară la nivel mondial, ele având un impact major asupra peisajului antreprenorial din mediul rural. Femeile antreprenor din agricultură au nevoie de vizibilitate, recunoaștere și sprijin pentru a-și dezvolta proiectele. Din acest motiv, s-a lansat programul TalentA care a oferit această oportunitate educațională și financiară unui număr de peste 500 de femei talentate din Europa, inclusiv din România”, a declarat Jean Ionescu, Country Leader România și Moldova în cadrul evenimentului.

Maria Cîrjă, Marketing Manager Corteva Agriscience România & Moldova, a vorbit despre programul TalentA în România: “Primele două ediții s-au dovedit a fi un real succes pentru Corteva Agriscience și antreprenoriatul agricol feminin din România. Ne adresăm în continuare doamnelor întreprinzătoare din mediul rural pentru că ne dorim să sprijinim îmbunătăţirea calităţii vieţii în aceste zone, dar și studentelor de la universitățile cu profil agricol care doresc să-și dedice cariera acestei industrii și să asigure progresul generațiilor viitoare. Prin intermediul programului TalentA, le oferim acces la informație și la finanțare, dar și sprijin să-şi dezvolte şi să-şi modernizeze afacerea, să o facă competitivă, productivă şi creativă.”

Pentru informaţii suplimentare, reguli oficiale și înregistrare în program, vizitaţi site-ul Corteva şi urmăriţi detalii despre Programul TalentA pe Facebook Corteva România.


Despre Corteva Agriscience

Corteva Agriscience este o companie agricolă globală, tranzacționată public, care oferă fermierilor din întreaga lume cel mai complet portofoliu din industrie - incluzând un mix echilibrat și divers de genetică, produse pentru protecția plantelor și soluții digitale vizând maximizarea productivității pentru a contribui la sporirea randamentelor și rentabilității. Deținând unele dintre cele mai recunoscute mărci din agricultură și o serie de produse și tehnologii de top aflate în drumul către piață, poziționate pentru a genera creștere economică, compania se angajează să colaboreze cu părțile interesate din întregul sistem alimentar, îndeplinindu-și promisiunea de a îmbogăți traiul celor care produc și celor care consumă, de a asigura progresul pentru generațiile următoare. Corteva Agriscience a devenit o companie publică independentă la 1 iunie 2019, după ce fusese anterior Divizia pentru Agricultură a DowDuPont. Mai multe informații sunt disponibile pe www.corteva.ro.

Urmăriţi Corteva Agriscience pe Facebook, Instagram, LinkedIn, Twitter şi YouTube.

# # #

17/06/2021

TM ® SM Mărci comerciale ale Corteva Agriscience şi ale afiliaţilor acestora sau ale deţinătorilor lor respectivi.

Media contact

Georgiana Ajderov,

Corporate Communications Consultant Romania

 +40754228975

Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Prin agricultura de precizie se reduc cheltuielile și poluarea

Aplicarea agriculturii de precizie într-o fermă presupune existența a cel puțin două condiții:

  • să aibă utilajele din fermă dotate corespunzător (digitalizate);
  • fermierul și operatorii din fermă să fie instruiți pentru dotarea respectivă.

Informațiile necesare în acest domeniu se obțin prin teledetecție satelitară, cu ajutorul dronelor, prin serviciul de geolocalizare (GPS) cu ajutorul senzorilor și camerelor video montate pe utilaje etc. Analiza solului se poate realiza cu sonde automate mutate pe ATV-uri care colectează probe pe adâncimea 0-30 cm, cât mai dese, dotate cu monitoare GPS care stabilesc precis conținutul în nutrienți. Situația plantelor de cultură se poate analiza cu ajutorul dronelor care zboară deasupra parcelelor și stabilesc conținutul în azot pe baza conținutului de clorofilă și a capacității de absorție a azotului de către plante.

Pe baza acestor date se întocmesc hărțile topografice și cartografice care se încarcă în monitorul utilajului și asigură fertilizarea, semănatul și tratamentele de mare precizie, evitându-se orice greșuri și suprapuneri.

La administrarea de îngrășăminte folosind o mașină de tip ZA-TS de la Amazone se asigură repartizarea cantității de îngrășăminte în funcție de starea de fertilitate a solului, adică se distribuie pe fiecare porțiune de teren atât cât trebuie (cu rată variabilă), în funcție de cartarea agrochimică.

Tehnologia de fertilizare Profis Pro identifică orice abatere de la rata de aplicare presetată. Deci nu fertilizare „în orb“, ci în funcție de conținutul solului în elemente nutritive, asigurând o uniformizare a gradului de fertilitate pe întreaga suprafață a parcelei. Astfel se vor determina o creștere și o dezvoltare uniformă a plantelor, cu producții superioare și cu economie de îngrășăminte.

Semănatul culturilor se desfășoară folosind hărțile care redau starea de fertilitate a solului. Astfel, mașina de semănat va repartiza sămânța cu rată variabilă, în fiecare porțiune a parcelei, în funcție de conținutul în elemente nutritive.

De exemplu, semănătoarea Sky Easy Drill prin sistemul GPS închide automat brăzdarele dacă apar suprapuneri de semănat, iar prin tehnologia Agrillity se asigură densitatea culturilor în funcție de starea de fertilitate a solului și prin aceasta se realizează economii de sămânță.

La erbicidarea culturilor agricole se folosesc mașini ghidate automat care, la anumite suprapuneri, închid duzele. Este cazul utilajului Case Patriot, echipament monitorizat prin GPS. Dotate cu cameră video și senzori, aceste utilaje identifică cu precizie buruienile și aplică erbicid, punctiform, numai asupra buruienilor. Prin urmare, se aplică erbicidul la locul potrivit, la momentul potrivit și cu intensitate potrivită. Astfel, în cazul folosirii erbicidului se reduc pierderile cu până la 90%. Dacă se folosesc dronele la operațiunea de stropit există următoarele avantaje:

  • se poate efectua erbicidarea și când nu se poate intra pe teren;
  • nu tasează solul, nu calcă plantele;
  • se face economie de forță de muncă și de motorină.

În cazul acțiunii de protecție a plantelor, utilajele digitalizate identifică plantele bolnave și numai asupra lor aplică soluția de combatere.

Din această sumară prezentare se pot deduce avantajele agriculturii de precizie privind economia de îngrășăminte, de semințe și de pesticide, precum și economia de forță de muncă și de combustibil cu realizarea de culturi viguroase, sănătoase, capabile de recolte bogate și fără poluarea mediului.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Ziua tehnologiilor moderne în agricultură - ediția a XIII-a

Tehnologia se schimbă, la fel și agricultura

La sfârșitul lunii mai, în ferma Probstdorfer, Călărași, a avut loc ediția a XIII-a a întâlnirii anuale a fermierilor din zona de sud a țării, cu tema „Ziua tehnologiilor moderne în agricultură.“ Evenimentul s-a desfășurat în cadrul Stației de Procesare-Condiționare a companiei Probstdorfer Saatzucht Romania (PSR) din localitatea Modelu, județul Călărași, iar întâlnirea care s-a bucurat de prezența a peste 200 de participanți a fost organizată în parteneriat cu compania ALCEDO. Gazdele întâlnirii au fost prof. dr. Mihai Berca, administrator Probstdorfer Saatzucht România, dr. Michael Gohn, patron Probstdorfer Saatzucht Austria, și dna Gabriela Rizescu, președinte Alcedo.

„Noi suntem deschiși la tot ce înseamnă lucruri noi“

Dezbaterea a început cu vizitarea loturilor demonstrative ale PSR, prezentarea tehnologiilor de protecția plantelor oferite de Alcedo și a continuat cu descrierea soiurilor aflate în portofoliul companiei PSR. Detalii amănunțite despre genetica soiurilor au fost oferite de prof.dr. Mihai Berca.

Marian Butoianu, director tehnic, și Cristian Cioineag, manager zonal PSR, ne-au oferit informații extrem de utile despre soiurile prezente în loturile demonstrative, punând accent pe comportamentul acestora în raport cu condițiile pedoclimatice din România şi pe rezultatele previzionate pentru acest an.

Gabriela Rizescu, președinte Alcedo: „Compania Alcedo se schimbă în pas cu vremurile pe care le trăim pentru că fără schimbare nu există dezvoltare, iar noi suntem deschiși la tot ce înseamnă lucruri noi. Un exemplu concret pe care îl pot oferi în acest sens este cel al unui coleg, care e și director de vânzări. Acesta a renunțat ușor-ușor la tehnologia clasică cu arătură și a trecut la tehnologii precum no till, minimum till, covoare vegetale. Toate aceste schimbări îl ajută din punctul de vedere al economisirii de resurse pentru că a renunțat să facă anumite lucrări mecanice din lipsă de personal.

În plus, covoarele vegetale rețin umiditatea și nu mai lasă solul expus. Alți colegi au început să folosească îngrășăminte cu rată variabilă de aplicare și asta pentru că până acum un sezon folosirea anumitor îngrășăminte nu era o problemă, dar, de când cu noile reglementări ale Uniunii Europene, regulile jocului se schimbă și pe această piață a îngrășămintelor.“

„Promovăm soiurile care răspund cel mai bine la condiții de stres climateric“

Prof. Mihai Berca, reprezentantul firmei Probstdorfer Saatzucht România: „De circa 17 ani avem aici un centru de cercetare destinat creării de soiuri și tehnologii pentru soiuri de grâu. Dar nu orice soiuri de grâu, ci soiurile cu proteină mai multă. O parte dintre soiuri au fost dezvoltate la Viena pentru că ne-am gândit să aducem aici soiuri care să se potrivească și condițiilor climaterice de aici. Le-am adus, le-am folosit, și-n momentul de față facem soiuri noi, în paralel cu promovarea celor vechi și bune, dar le și eliminim pe cele depășite din punct de vedere genetic, care nu răspund bine condițiilor de mediu. Noi încercăm acum să promovăm soiurile care răspund cel mai bine la condiții de stres climateric, mai ales la variațiile bruște. Până la urmă, grâul e un produs hibrid format din trei soiuri antice, cu 21 de cromozomi și peste o sută de mii de gene, dar cu 80.000 de gene inactive. E foarte important ca soiurile să reziste la stres. Personal, observ stresul climateric major cam de 12 ani, dar cele mai grave situații le-am avut în ultimii cinci ani. Pornind de la principiul că grâul nu te lasă, în sensul că orice ar fi grâul dă producție, la recolta din 2020, cel puțin aici, am avut o limitare de sub o mie de kilograme la hectar, față de 6.000, cât obținem aici, în zonă. Aici creăm soiuri, depozităm sămânța, după care o vindem celor interesați.

La evenimentul de azi prezentăm stadiul actual al dezvoltării soiurilor în câmp și modalitățile de a rezista la seceta care a fost până acum. Compania austriacă pe care o reprezint, Probstdorfer Saatzucht Romania, oferă soiurile și, împreună cu Alcedo, care vine cu produsele de întreținere a culturilor, asigură fermierilor soluții complete pentru culturile de grâu. În plus, prin această alianță am dorit să avem o acoperire cât mai mare din verigile tehnologice. Drept urmare, asigurăm sămânța, produsele de întreținere, dar și genetica. Nu în ultimul rând, avem și un sistem de monitorizare a vremii, a condițiilor climatice, dar și de monitorizare a solului. Astfel știm câtă apă avem la dispoziție, cât lipsește, iar în final estimăm producția pe care o putem obține.“

Bogdan PANȚURU

GALERIE FOTO

Viitorul agriculturii României și cum pot fi soluționate problemele

Clubul Fermierilor Români a lansat „Pactul între generații pentru viitorul agriculturii“, un document conceput ca o declarație de asumare voluntară de către toate generațiile de fermieri a unor valori și interese comune în privință cultivării pământului, văzut nu doar ca o resursă economică, dar și ca factor de continuitate și stabilitate a familiei, comunității și societății în ansamblu. Documentul a fost lansat în cadrul Conferinței Naționale „Tineri Lideri pentru Agricultură“, eveniment desfășurat pe 10 mai 2022 la București, în prezența a peste 300 de invitați, fermieri de toate vârstele, autorități din România și de la Bruxelles, reprezentanți ai mediului universitar și asociații de fermieri, companii din agrobusiness, companii de training, ambasade, parteneri ai Clubului etc. Conferința a fost organizată pe trei paneluri tematice în care au fost abordate subiecte de interes pentru tinerii fermieri și pentru întreaga industrie agricolă din România și au fost discutate direcțiile necesare pentru ca noua generație de fermieri să fie cât mai bine pregătită și susținută pentru preluarea și dezvoltarea afacerilor agricole construite de părinții și bunicii lor.

Barna Tánczos: „Agricultura trebuie privită și din perspectiva naturii“

Prezent la eveniment, Barna Tánczos, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, a subliniat faptul că agricultura trebuie privită și din perspectiva impactului asupra naturii, iar provocările Europei, respectiv pe plan mondial, sunt foarte mari în ceea ce privește protejarea mediului, în condițiile în care sectorul agricol are cel mai mare impact asupra mediului, alături de transporturi, conform statisticilor UE. Ministrul a mai spus că trebuie să luptăm în mod rațional și eficient pentru reducerea emisiilor de metan și dioxid de carbon in domeniul agriculturii, prin măsuri active și eficiente, și că finanțările care vin dinspre Ministerul Agriculturii pentru agricultura ecologică trebuie să fie substanțiale. Totodată, ministrul și-a exprimat speranța că generația tânără va îmbina preocuparea pentru mediu cu profesionalismul învățat pe băncile facultății și dăruirea generațiilor antemergătoare, astfel încât agricultura românească să devină mai performantă și mai prietenoasă cu mediul și să ne recâștigăm locul bine meritat în Europa.

Sorin Câmpeanu a punctat nevoia de practică din liceele agricole

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a vorbit despre necesitatea investițiilor în învățământul dual agricol din România cu scopul de a dezvolta programe care să redea atractivitatea liceelor agricole. Ministrul a subliniat nevoia de consolidare a activităților practice din aceste licee și a propus fermierilor prezenți la eveniment inițierea unor parteneriate cu instituțiile de învățământ prin care să preia elevi și studenți în practică. În prezent, în România există 60.000 de tineri în învățământul agricol, din care 48.000 sunt în universități, conform datelor prezentate în cadrul conferinței.

Achim Irimescu: „O bună parte din Parlamentul European nu mai este de partea fermierilor“

Achim Irimescu, ministru plenipotențiar, Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, a explicat în cadrul conferinței ce înseamnă un model de agricultură durabilă: agricultură bio, introducerea digitalizării și agriculturii de precizie, aplicarea ecoschemelor, care contează 25% în bugetul plăților directe, investiția în inovare și cercetare cu scopul de a găsi soluții. Ministrul a evidențiat faptul că, în accepțiunea Uniunii Europene, o fermă durabilă înseamnă reducerea masivă a emisiilor și soluții pentru a reduce foarte mult impactul de mediu și climă, aspecte incluse în Pactul Ecologic European (Green Deal) prin cele două strategii, „Farm to Fork“ și „Biodiversitate“, care aduc provocări majore fermierilor din România. Totodată, ministrul Achim Irimescu a tras și un semnal de alarmă. Potrivit acestuia, europarlamentarii sunt din ce în ce mai puțin aliniați cu cerințele fermierilor din statele membre. „Din păcate, o bună parte din Parlamentul European nu mai este de partea fermierilor. Fermierii trebuie să lupte pentru drepturile lor, trebuie ca vocea lor să se audă la Bruxelles, pentru că altfel decizia se ia politic, fără să avem o evaluare de impact. Nici acum nu avem o evaluare de impact a strategiilor Farm to Fork și Biodiversitate“, a explicat ministrul Achim Irimescu.

Carmen Avram avertizează: „6 milioane de ferme sunt în pericol de dispariție“

Într-o intervenție on-line în cadrul conferinței, europarlamentarul Carmen Avram, membră a Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, a vorbit despre pericolul în care se află milioane de ferme: „Continentul nostru îmbătrânește, fie că ne place sau nu, iar acest proces de îmbătrânire afectează în principal zonele rurale și agricultura. Un studiu recent pus la dispoziția Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European arată că, între 2013 și 2016, am pierdut la nivel european 5 milioane de ferme, iar prognoza următoarelor decenii nu este deloc optimistă. Același document estimează că, până în 2040, alte 6 milioane de ferme sunt în pericol de dispariție. Asta înseamnă că vom avea cu 62% mai puține ferme decât în 2016. Mai grav, dispariția acestor ferme duce la un alt fenomen îngrijorător: abandonarea terenurilor. Astfel, 56 de milioane de hectare riscă să rămână ale nimănui. Dacă nu puteți să cuprindeți cu imaginația această suprafață, vă spun doar că este de 18 ori cât toată Belgia. Motivele pentru care am ajuns aici sunt multiple, dar principalul vine din zona agriculturii. La nivel european, aproape 90% dintre fermieri au vârsta peste 40 de ani. În România, tendința de îmbătrânire a acestei categorii profesionale este și mai accentuată. Astfel, avem foarte mulți fermieri trecuți de 60 de ani și un procent infim de manageri tineri de fermă, fapt ce ne poziționează sub media europeană la acest capitol“, a explicat Carmen Avram în intervenția sa în cadrul evenimentului.

Laszlo Borbely: „În agricultură ne confruntăm cu o lipsă de forță de muncă specializată“

Laszlo Borbely, consilier de stat în cadrul Departamentului de Dezvoltare Durabilă din Guvernul României, s-a alăturat inițiativei Clubul Fermierilor Români și susține tinerii, ca principal vector al tranziției către o dezvoltare durabilă. Prezent la Conferința Națională „Tineri Lideri pentru Agricultură“, Laszlo Borbely a atras atenția că, în prezent, în agricultură ne confruntăm cu o lipsă de forță de muncă specializată, în contextul deteriorării învățământului profesional din ultimele decenii. Totodată, Borbely a salutat programul dezvoltat de Club și a subliniat faptul că noua generație de fermieri are un rol esențial, acela de a schimba mentalitatea societății în privința unor subiecte precum siguranța alimentară sau problema deșeurilor.

Sorin Moise: „Tinerii au un rol aparte în viitorul Plan Național Strategic“

Sorin Moise, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a reamintit faptul că instituția pe care o reprezintă dorește să încurajeze afacerile tinerilor fermieri, astfel încât acestea să fie competitive, durabile și rentabile, pentru că de acest lucru depinde și securitatea alimentară a României. În acest context, oficialul a explicat că tinerii au un rol aparte în viitorul Plan Național Strategic. Astfel, pentru aceștia vor exista două alocări distincte: instalarea tânărului fermier, cu o alocare de 250 milioane euro, și continuarea activităților tinerilor fermieri (investiții în fermele pe care tinerii fermieri deja le-au făcut), în valoare de 175 milioane de euro. Totodată, Sorin Moise a subliniat că tinerii au un partener de nădejde în actuala conducere a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care își propune ca politicile publice pe care le elaborează să fie rezultatul dialogului cu tânăra generație de fermieri.


Agricover a lansat Agrinnovator

În cadrul evenimentului „Tineri Lideri pentru Agricultură“, Agricover, partener principal al programului și lider al pieței de agribusiness din România, a anunțat lansarea unui nou program centrat pe identificarea direcțiilor de inovare în agricultura viitorului. Agrinnovator este un grup de lucru ce are ca misiune promovarea cunoștințelor despre tehnologiile agricole de mâine, aprofundând două direcții principale de lucru: transformarea digitală a agriculturii și agricultura ecobioregenerativă. Prin acest nou program, Agricover își mărește gama inițiativelor de susținere a creșterii performanței pentru o agricultură sustenabilă. Proiectul îi are în centru pe tinerii fermieri pregătiți să ducă agricultura românească la următorul nivel de dezvoltare și performanță prin expunerea de soluții și tehnologii agricole internaționale. „În continuarea programului de formare «Tineri Lideri pentru Agricultură», organizat de Clubul Fermierilor Români și susținut de Agricover, ne-am propus să investim în entuziasmul, energia și cunoștințele practice ale acestor tineri valoroși pentru a lucra pe diferite teme care vin să pregătească viitorul agriculturii românești sustenabile și performante“, a menționat Liviu Dobre, director general Agricover Holding.


A patra serie a programului „Tineri Lideri pentru Agricultură“

În calitate de partener principal, grupul Agricover continuă sprijinul financiar și pentru seria a patra a programului „Tineri Lideri pentru Agricultură“, acoperind integral cheltuielile de școlarizare pentru toți participanții. Programul se adresează absolvenților de facultate, cu vârsta până în 35 de ani, care vor prelua afacerea de familie în agricultură sau doresc să dezvolte o afacere în domeniu. Până în 2027, acest program urmărește să pregătească un număr de 1.000 de tineri, copii de fermieri, pentru asigurarea succesiunii afacerii de familie, reprezentarea intereselor fermierilor la nivel european și național, asumarea rolului de lider în propria afacere și comunitatea rurală, promovarea noilor tehnologii de Agricultură 4.0 și crearea unei comunități de tineri promotori ai inovației și antreprenoriatului. Programul „Tineri Lideri pentru Agricultură“ este dezvoltat împreună cu Fundația Leaders, în calitate de Integrator, și are ca parteneri educaționali companii mari de training din România, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring. În prezent, Clubul Fermierilor Români derulează înscrierile la a patra serie a programului, care va debuta în toamnă și va pregăti peste 120 de copii de fermieri.


Simona-Nicole David

PRIAEVENTS și USAMV Cluj-Napoca vă invită la GALA FERMIERILOR DIN TRANSILVANIA și la TÂRG DE JOBURI ÎN AGRICULTURĂ

PRIAevents, în parteneriat cu  USAMV Cluj-Napoca, vă invită să luați parte la GALA FERMIERILOR DIN TRANSILVANIA și TÂRG DE OPORTUNITĂȚI CARIERĂ ÎN AGRICULTURĂ-24 mai 2022, ora 9:30, care va avea loc la USAMV Cluj-Napoca. Vom aborda subiectele cele mai interesante pentru comunitatea acestora si vom reuni fermierii din toata Romania.

Partenerii evenimentului sunt: Garanti BBVA, HEKTAR, AGROSEL, SERE TRANSILVANIA, FERME TRANSILVANIA, MICHELIN, AGROTRANSILVANIA CLUSTER, FABRICA DE CONSULTANȚĂ și SYSCAD SOLUTIONS.

Acest eveniment reprezintă reuniunea anuală a fermierilor din Transilvania a reprezentanților domeniilor conexe agriculturii.

GALA FERMIERILOR DIN TRANSILVANIA reunește comunitatea agricolă din Transilvania ( dar și din alte zone pentru ca va fi transmisă și live) într-o ceremonie extrem de prestigioasă la USAMV Cluj-Napoca pe 24 mai 2022, ora 9:30.și  în direct de la 10,00.

Premiile recunosc și recompensează excelența, încurajează inovarea și creează un mediu de lucru care inspiră creativitatea, calitatea, seriozitatea și schimbul de bune practici. Apreciem, de asemenea, crearea locurilor de muncă, implicarea în comunitate, tinerii fermieri, femeile din agricultură.

Pentru câștigători, primirea unui astfel de premiu, mai ales în aceasta perioadă, când activitatea fermierilor este una de importanță crucială, este un moment foarte special.

ÎN PREMIERĂ, vom include și Târg de Oportunități de Carieră în Agricultură, unde vor participa atât fermieri, companii, specialiști și studenți și Universităților Agricole din România. Așadar,  organizăm în premieră o GALĂ și un TÂRG DE OPORTUNITĂȚI CARIERĂ ÎN AGRICULTURĂ.

Astfel, vom organiza cel mai important eveniment destinat agriculturii și creșterii acesteia, dar și dezvoltării fermierilor din Transilvania din acest an.

Dezbatem alături de fermieri, autorități și companii conexe și găsim cele mai bune soluții pentru aceste momente, dar descoperim si oportunitățile pe care le pot avea.

Punem fermierii în legătura cu finanțatorii si supermarketurile, furnizorii de diverse soluții, de semințe și utilaje și găsim soluțiile de colaborare!

Agricultura este vitală pentru întreaga lume.

România acordă o atenție deosebită acestui sector, cel mai important al economiei sale.

Prezentarea premiilor este un eveniment major pentru agricultură și o sărbătoare a tot ceea ce este minunat în agricultura românească.

AGENDA

09.30 – Înregistrarea participanților si Welcome Coffee Break

10.00 – Start eveniment

10.05-12.00 – Panel online - Agricultura 2021. Investiții. Proiecte. Colaborări. Green. Povești de succes

12.00- 12.30 –Festivitatea de premiere: Gala Fermierilor din Transilvania. Prezentarea fiecărui premiant și discursuri

12.30-13.30 – Networking Lunch

Temele pe care le vom aborda: Ce masuri concrete ia statul pentru companiile din agricultură – fer procesatori si producători? Cum putem beneficia de prevederile PAC 2021-2027? Ne concentra mediu si pe digitalizare? Cum arata stadiul plății subvențiilor în acest moment? Green deal și agricultura de precizie - folosirea tehnologiei pentru a eficientiza costurile în procesul de producție agricolă Agricultura bio. Se poate dezvolta și mai mult? Ce provocări si ce oportunități sunt pentru agricultura in aceasta perioada? Importanța produselor românești în strategia retailerilor. Ce trebuie să știe partenerii locali ai rețelelor comerciale pentru a avea cat mai multe produse prezente la raft? Cum pot avea o colaborare de lungă durată și fructuoasă? Codul de bune practici agricole Cercetarea și importanța acesteia pentru dezvoltarea agriculturii în Romania Ce spun consultanții si avocații? Cum pot ajuta prin expertiza lor? Cum sunt finanțate fermele de familie si fermele mai mari din Romania? Legea terenurilor agricole 2021. Status Cum se face pregătirea forței de munca in acest domeniu? Învățământul dual in agricultura in Romania. Cum se poate crește numărul absolvenților? Rolul asociațiilor și clusterelor agricole Cu ce provocări se confruntă fermierii români în agricultură? De ce au nevoie pentru a-și crește afacerile? Care sunt poveștile lor de succes? Cum au învățat să facă business și cum ne pot împărtăși din experiența lor? Ce sfaturi au pentru cei care se vor să înceapă un business în sectorul agricol?

Conferința PRIA Agriculture Transilvania &Gala Fermierilor din Transilvania  face parte din seria conferințelor organizate de PRIAevents  care aduc în atenție cele mai importante și mai actuale teme de dezbatere din fiecare domeniu și beneficiază de o prezență mare a participanților și a mass – mediei. Cu o experiență de peste 12 ani în organizarea evenimentelor premium, echipa PRIAevents este recunoscută pentru organizarea evenimentelor bine documentate din cele mai reprezentative sectoare ale economiei în România, Moldova și Bulgaria.

Veți avea ocazia să întâlniți cei mai importanți lectori din domeniu, dar și să faceți schimb de opinii și experiență cu participanții preocupați de același subiecte ca voi. Exemplele, studiile de caz și noutățile vor fi adevărate surse de învățare și dezvoltare pentru activitatea pe care o desfășurați.

Pentru mai multe detalii accesați : https://priaevents.ro/

Pentru participarea la eveniment completați : https://priaevents.ro/inregistrare

300 milioane euro capital de lucru pentru agricultură, pescuit și industria agroalimentară

Buget orientativ alocat: 300 mil euro (50 mil euro-micro-5000 euro si 250mil euro-mari)

Proiect - Prevederile din prezentul document pot suferi modificări până la publicarea în varianta finală a procedurii de implementare a schemei de ajutor de stat.

Obiectivul schemei îl reprezintă susținerea IMM-urilor în cadrul programului de relansare economică cu finanțare din fonduri externe nerambursabile în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19, prin acordarea de ajutoare temporare cu valoare limitată acelor IMM-uri care se confruntă cu un deficit sau chiar cu indisponibilitatea lichidităților

 OBIECTIV SPECIFIC

Grant pentru capital de lucru pentru sectoarele agricultură, piscicultură, acvacultură și industrie alimentară

IMM-urile cu domeniile de activitate eligibile din anexa nr. 2 și:

a) au înregistrat profit operațional din activitatea curentă, în unul dintre ultimele trei exerciții financiare înainte de depunerea cererii de finanțare pentru obținerea grantului, potrivit situațiilor financiare depuse conform legii;

b) dispun de coparticipare la constituirea capitalului de lucru în procent de minimum 15% din valoarea grantului la data utilizării grantului pentru capital de lucru, potrivit prevederilor legale în vigoare;

c) mențin sau, după caz, suplimentează numărul de salariați, față de data depunerii cererii, pe o perioadă de minimum 6 luni, la data acordării granturilor, cu excepția situațiilor în care contractele individuale de muncă sunt încheiate pentru sezonieri sau/și zilieri.

BENEFICIARI ELIGIBILI ȘI CRITERII DE ELIGIBILITATE

Cheltuielile eligibile în cadrul prezentei scheme sunt următoarele:

a) cheltuieli privind stocurile de materii prime, materiale, mărfuri, precum și alte categorii de stocuri necesare activității curente/operaționale desfășurate de beneficiari;

b) datorii curente și restante față de furnizorii curenți, inclusiv față de furnizorii de utilități, potrivit contractelor încheiate;

c) cheltuieli privind chiria pe bază de contract încheiat și/sau cheltuieli privind arenda sau redevența pe bază de contract de arendă sau contract de concesiune aferente terenurilor agricole;

d) cheltuieli privind achiziția de servicii necesare activității curente, cu excepția serviciilor de consultanță, studiilor și altor categorii de servicii indirecte;

e) cheltuieli privind achiziția de obiecte de inventar, inclusiv obiecte de inventar de natura mijloacelor fixe necesare reluării activității curente;

f) cheltuieli privind achiziția de echipamente, utilaje, instalații, tehnologii, dotări independente necesare reluării activității;

g) cheltuieli privind plata datoriilor către bugetul statului

CHELTUIELI ELIGIBILE

SUME NERAMBURSABILE

(1) Valoarea sprijinului din fonduri externe nerambursabile pentru capital de lucru se stabilește astfel:

a) pentru IMM-urile cu cifra de afaceri aferentă anului 2019 cuprinsă între 5.000 și13.500 euro, valoarea grantului este de 5.000 euro;

b) pentru IMM-urile cu cifra de afaceri aferentă anului 2019 mai mare de 13.501 euro, valoarea grantului poate fi de până la 15% din cifra de afaceri și nu poate depăși suma 120.000 euro. Pentru IMM-urile cu cifra de afaceri cu echivalentul în euro de peste 1 milion de euro, valoarea maximă a ajutorului este de 120.000 euro.

(2) Valoarea granturilor pentru capital de lucru nu include cofinanțarea beneficiarilor de ajutor de stat la constituirea capitalului de lucru, în procent de minimum 15% din valoarea grantului solicitat.

VALOAREA MAXIMĂ A GRANTULUI

A - Agricultură, silvicultură și pescuit

01 - Agricultură, vânătoare și servicii anexe

011 - Cultivarea plantelor nepermanente

0111 - Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase

0112 - Cultivarea orezului

0113 - Cultivarea legumelor și a pepenilor, a rădăcinoaselor și tuberculilor

0116 - Cultivarea plantelor pentru fibre textile

0119 - Cultivarea altor plante din culturi nepermanente

012 - Cultivarea plantelor din culturi permanente

0121 - Cultivarea strugurilor

0124 - Cultivarea fructelor semintoase si samburoase

0125 - Cultivarea fructelor arbuștilor fructiferi, capsunilor, nuciferilor si a altor pomi fructiferi

0126 - Cultivarea fructelor oleaginoase

0127 - Cultivarea plantelor pentru prepararea băuturilor

0128 - Cultivarea condimentelor, plantelor aromatice, medicinale si a plantelor de uz farmaceutic

0129 - Cultivarea altor plante permanente

013 - Cultivarea plantelor pentru inmultire

0130 - Cultivarea plantelor pentru inmultire

014 - Creșterea animalelor

0141 - Creșterea bovinelor de lapte

0142 - Creșterea altor bovine

0143 - Creșterea cailor si a altor cabaline

0145 - Creșterea ovinelor si caprinelor

0146 - Creșterea porcinelor

0147 - Creșterea pasarilor

0149 - Creșterea altor animale

015 - Activități in ferme mixte (cultura vegetala combinata cu creșterea animalelor)

0150 - Activități in ferme mixte (cultura vegetala combinata cu creșterea animalelor)

016 - Activități auxiliare agriculturii si activități după recoltare

0161 - Activități auxiliare pentru producția vegetala

0162 - Activități auxiliare pentru creșterea animalelor

0163 - Activități după recoltare

0164 - Pregatirea semințelor

03 - Pescuitul și acvacultura

031 - Pescuitul

0311 - Pescuitul maritim

0312 - Pescuitul in ape dulci

032 - Acvacultura

0321 - Acvacultura maritima

0322 - Acvacultura in ape dulce

10 - Industria alimentară

101 - Producția, prelucrarea si conservarea carnii si a produselor din carne

1011 - Prelucrarea si conservarea carnii

1012 - Prelucrarea si conservarea carnii de pasare

1013 - Fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de pasare)

102 - Prelucrarea si conservarea pestelui, crustaceelor si molustelor

1020 - Prelucrarea si conservarea pestelui, crustaceelor si molustelor

103 - Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor

1031 - Prelucrarea si conservarea cartofilor

1032 - Fabricarea sucurilor de fructe si legume

1039 - Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor n.c.a.

104 - Fabricarea uleiurilor si a grasimilor vegetale si animale

1041 - Fabricarea uleiurilor si grasimilor

1042 - Fabricarea margarinei si a altor produse comestibile similare

105 - Fabricarea produselor lactate

1051 - Fabricarea produselor lactate si a branzeturilor

1052 - Fabricarea inghetatei

106 - Fabricarea produselor de morarit, a amidonului si produselor din amidon

1061 - Fabricarea produselor de morarit

1062 - Fabricarea amidonului si a produselor din amidon

107 - Fabricarea produselor de brutarie si a produselor fainoase

1071 - Fabricarea painii; fabricarea prajiturilor si a produselor proaspete de patiserie

1072 - Fabricarea biscuitilor si piscoturilor; fabricarea prajiturilor si a produselor conservate de patiserie

1073 - Fabricarea macaroanelor, taiteilor, cus-cus-ului si a altor produse fainoase similare

108 - Fabricarea altor produse alimentare

1081 - Fabricarea zaharului

1082 - Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei si a produselor zaharoase

1083 - Prelucrarea ceaiului si cafelei

1084 - Fabricarea condimentelor si ingredientelor

1085 - Fabricarea de mancaruri preparate

1086 - Fabricarea preparatelor alimentare omogenizate si alimentelor dietetice

1089 - Fabricarea altor produse alimentare n.c.a.

109 - Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor

1091 - Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de ferma

11 - Fabricarea băuturilor

110 - Fabricarea băuturilor

1106 - Fabricarea maltului

1107 - Producția de bauturi racoritoare nealcoolice; producția de ape minerale si alte ape imbuteliate

172 - Fabricarea articolelor din hârtie și carton

1721 - Fabricarea hârtiei si cartonului ondulat si a ambalajelor din hartie si carton

contact2

contact

Agricultura în zona montană, potențial de dezvoltare și limitări

„Dintotdeauna, zona montană a României, care cuprinde peste 30% din teritoriul național, a reprezentat un areal cu constrângeri naturale severe, cu tradiții multiseculare și forme de activitate economică și de viață umană, mai ales în domeniul de bază, cel agrozootehnic, marcate de specificitate profundă, neasimilabilă zonelor de câmpie şi zonelor colinare.“ În articolul de față continuăm discuția cu Mirela Candrea, consilier principal în cadrul Agenției Naționale a Zonei Montane pe tema dezvoltării agriculturii din zona montană.

Apicultura și piscicultura, în expansiune

Agricultura montană din România este desfășurată în mare parte tradițional, în sistem extensiv, caracterizată prin ferme de mici dimensiuni și cu o producție redusă. Din acest motiv, pentru a fi performante, aceste ferme trebuie să fie orientate către calitate. Astăzi, agricultura montană este axată în principal pe creșterea extensivă a animalelor, în special bovine și ovine, pe culturile agricole permanente, cum sunt plantațiile de arbuști fructiferi, livezi, precum și pe culturile agricole anuale de cartof, rădăcinoase.

În anul 2021 efectivele de animale înregistrate în Zona montană PNDR (658 UAT) au fost: bovine – 535.182, ovine – 1.762.002, caprine – 173.605, suine – 183.334. În  Zona Montană extinsă (948 UAT) au fost înregistrate 704.459 – bovine, 2.837.672 – ovine, 304.751 – caprine, 335.302 – suine. În ultimii ani, în special datorită schimbărilor climatice, apicultura în zona montană cunoaște o dezvoltare accentuată. Trebuie, de asemenea, menționată și dezvoltarea din ultima decadă a pisciculturii axate pe creșterea păstrăvului în zona montană.

În ceea ce privește punctele forte ale zonei montane acestea sunt multiple, de la existența resurselor naturale aflate în stare bună de conservare, tradiție în domeniul creșterii animalelor în sistem extensiv, până la disponibilitatea unor materii prime agricole şi nonagricole de calitate. Astfel a crescut numărul de unități de procesare a materiilor prime agroalimentare din zona montană, producția de produse aă de produse agroalimentare înregistrate pe scheme de calitate a devenit mai variată.

De ce este dificil și care sunt factorii favorabili

Potrivit dnei Candrea, cele mai frecvente probleme pe care le întâmpină fermierii sunt accesul dificil la instrumentele de finanţare, reticența în ceea ce priveşte asocierea în cooperative, grupuri de producători care să asigure o producţie unitară, posibilități de creare a infrastructurii depozitare, de procesare și comercializare, precum şi reducerea cheltuielilor de exploatare. În plus, nu există o comunicare eficientă între actorii implicaţi în lanţul alimentar, iar producătorii au cunoștințe de marketing reduse și ca urmare promovarea produselor este deficitară.

Zona montană a României este un furnizor de materii prime alimentare de calitate, acest aspect putând fi bine valorificat pe termen lung, în primul rând datorită creșterii cererii de produse obținute din agricultură durabilă și care provin dintr-un teritoriu care conservă o largă biodiversitate. Accentuarea crizei alimentare la nivel mondial este un alt factor care contribuie la această valorificare pe termen lung. Existența tradiţiilor şi cunoştinţelor legate de producerea şi procesarea produselor montane, cumulate cu existența schemei de calitate europene „Produs montan“, reprezintă, de asemenea, o oportunitate pentru dezvoltarea afacerilor din domeniul agroalimentar în zona montană. Astfel, valorificarea superioară a acestor produse agroalimentare, a patrimoniului natural și cultural montan poate fi realizată prin dezvoltarea afacerilor din domeniul turismului rural montan.

De asemenea, trebuie menționate și afacerile cu caracter neagricol care pun în valoare resursele locale (lemn, piatră, lână etc.) și serviciile de care au nevoie comunitățile montane.

Ce afaceri se pot dezvolta aici

Ținând cont de resursele pe care zona montană le pune la dispoziția antreprenorilor, aici se poate înființa o varietate de afaceri. Astfel, se poate practica agricultura ecologică de orice tip, producția se poate valorifica prin intermediul Punctelor Gastronomice Locale, se pot înființa ferme zootehnice extensive (vaci din rase de carne, ovine, caprine bivolițe, porci din rase autohtone etc.), unități de sacrificare și prelucrare a cărnii, unități de colectare, spălare și prelucrare a lânii. O altă afacere o poate constitui creșterea vacilor de lapte cu vânzare directă a laptelui prin distribuitoare automate de lapte amplasate în apropierea piețelor locale, dar și dezvoltarea unor centre de colectare şi / sau prelucrare a laptelui. Apicultura și piscicultura sunt, așa cum am menționat mai sus, două ramuri aflate în expansiune. În sectorul vegetal se poate miza pe cultura cartofului, rădăcinoaselor, arbuștilor fructiferi și cânepii, dar și pe înființarea centrelor de colectare şi prelucrare a fructelor de pădure, a ciupercilor şi/sau a plantelor medicinale şi aromatice, din flora spontană şi/sau cultură în zona montană. Un alt tip de afacere pretabilă pentru această regiune este înființarea unităților de procesare a biomasei (de exemplu fabricarea de peleți din biomasă, obținerea uleiurilor aromatice din plante etc.) sau dezvoltarea crescătoriilor de vânat şi complexurile de vânătoare. Alte domenii care se bucură deja de recunoaștere sunt cele ale artizanatului și meșteșugurilor, al turismului rural / agroturismul / ecoturism / ecvestru / cultural / gastronomic, dar și cel de prelucrarea superioară a lemnului (mobilier etc). (D.Z.)


  • Prioritățile pentru zona montană sunt reducerea depopulării și creșterea nivelului de trai prin sprijinirea înființării de activități agricole și neagricole, creșterea gradului de procesare a materiilor prime montane, punerea în valoare a produselor montane și crearea lanțurilor alimentare scurte, creșterea nivelului de educație a populației, conservarea biodiversității, conservarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural.
  • Pe 16 decembrie 2021, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat prin consens o rezoluție prin care anul 2022 este proclamat „Anul Internațional al Dezvoltării Durabile a Munților“.

 

Producția de biomasă, alternativă pentru asigurarea stabilității sistemului energetic din România, cu beneficii pentru agricultură

Conform celui mai recent studiu realizat de Clubul Fermierilor Români în parteneriat cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara și Academia de Științe Economice din București, producția de biomasă în România reprezintă o direcție de dezvoltare a unui sector din agricultură cu potențial profitabil mare, cu beneficii economice și de mediu semnificative. Studiul relevă că biomasa este singura resursă regenerabilă de energie care poate să înlocuiască resursele neregenerabile utilizate la ora actuală în România pentru a produce energie electrică, fiind o alternativă pentru asigurarea stabilității sistemului energetic național, și este totodată o șansă de redresare economică pentru dezvoltarea rurală, prin crearea de mii de locuri de muncă.

“Unul dintre obiectivele asumate prin mandatul meu în cadrul mecanismului de Președinție rotativă al Clubului Fermierilor Români este promovarea proiectelor sustenabile de dezvoltare a agriculturii românești, care să contribuie la transformarea acesteia într-un model de referință pentru agricultura europeană. Odată cu lansarea acestui studiu, dorim să aducem în discuție oportunitatea lansării unui Program Național de Eficiență energetică prin extinderea suprafețelor cultivate cu biomasă care să beneficieze de finanțare europeană în cadrul Planului Național Strategic 2023-2027 sau de alte linii de finanțare din domeniul agricol”, a declarat Laszlo Becsek, Președinte al Clubului Fermierilor Români.

În prezent, biomasa contribuie cu aproximativ 14% la consumul mondial de energie primară, motiv pentru care în Strategia Energetică a României pentru perioada 2016 – 2030 a fost luată în calcul promovarea surselor regenerabile de energie, inclusiv utilizarea biomasei pentru producerea energiei electrice.

“Clubul Fermierilor Români susține, încurajează și promovează fermierii care sunt interesați să investească în dezvoltarea culturilor energetice de tip biomasă. Opțiunea unui fermier sau a unui investitor rural de a produce biomasă poate face ca exploatația agricolă sau industria locală să fie mai competitivă, crescând profitabilitatea acesteia. Producția de biomasă aduce beneficii pentru fermierii români și are un impact pozitiv în afacerile din agricultură.”, a declarat Florian Ciolacu, Director Executiv al Clubului Fermierilor Români.

“În această perioadă, accesibilitatea prețului este considerată una dintre principalele provocări ale sistemului energetic. Producția de biomasă este o alternativă viabilă pentru resursele neregenerabile de energie și, după estimările specialiștilor, cererea pentru biomasă va crește în anii următori. În Europa există deja țări în care biomasa este folosită ca sursă de energie la scară largă, iar România trebuie să se grăbească să valorifice această oportunitate.”, a declarat Alexander DEGIANSKI, inginer agronom și consilier în domeniul agriculturii, deținător al unei culturi energetice de tip biomasă în județul Timiș.

Producția de biomasă în România în contextul strategiei de diversificare a mixului energetic

În anul 2021, structura surselor primare de energie utilizate în țara noastră pentru a produce energie electrică a fost constituită din surse convenționale (54,72%) și din surse regenerabile (45,28%).

Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România dorește elaborarea unor măsuri de diversificare a mixului energetic, diversificare realizată prin creșterea ponderii la producția energetică a surselor regenerabile de energie (eoliană, solară, hidroelectrică, geotermală, energia oceanelor, biomasa și biocombustibilii).

În funcție de sursa de producere a materiei organice, dar și de scopul pentru care este folosită, biomasa poate fi obținută din reziduuri primare de la culturile agricole sau din produse forestiere, din reziduuri secundare care devin disponibile după ce a fost folosit un produs din biomasă sau din deșeurile forestiere care nu mai pot fi folosite în procesul industrial sau în scop comercial.

Totodată, biomasa poate fi obținută din culturi utilizate special pentru acest scop și catalogate în prezent drept culturi energetice (culturi de specii ierboase sau forestiere). Astfel de culturi energetice vizează specii forestiere cu o viteză mare de creștere (ex. plop, salcie, eucalipt), specii care produc multă biomasă agricolă (ex. trestia de zahăr, rapița, sfecla de zahăr, soia, etc.), dar și culturi perene.

Din punct de vedere al resursei naturale edafice, România are la dispoziție suprafețe importante de terenuri cu potențial pentru culturile energetice. Cu o suprafață subvenționată necultivată declarată (inclusiv spații protejate) de 38.688,26 hectare la nivelul anului 2021, conform APIA, România ar putea crește gradul securității energetice prin dedicarea acestor suprafețe pentru culturile specifice biomasei.

Conform studiului, în contextul în care aceste suprafețe s-ar cultiva cu plopi, doar în primul an de recoltă, aceste activități ar angrena mai mult de 1.500 de oameni din mediul rural în vederea realizării unei producții estimate de 483.603 tone.

Județele cele mai bogate ca potențial de resurse forestiere pentru a produce biomasă sunt Suceava, Harghita, Neamț și Bacău.

Despre studiul ”Rolul biomasei în conservarea mediului, dezvoltare rurală și reziliența fermelor”

Studiul a fost elaborat de o echipă de specialiști din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara și din cadrul Academiei de Științe Economice din București, în cadrul unui proiect al Clubului Fermierilor Români derulat în perioada 16 august – 13 decembrie 2021.

Obiectivul acestui studiu a fost să ofere autorităților din România responsabile pentru sectoarele de agricultură și mediu un material documentat din punct de vedere tehnic și economic, realizat de către profesori universitari și experți în domeniu, care să poată reprezenta un argument important privind identificarea unor linii de finanțare pentru următoarea perioadă a acestui produs agricol, având în vedere volatilitatea prețurilor actuale în domeniul gazelor naturale și energiei electrice.

Clubul Fermierilor Români a pus la dispoziția autorităților studiul integral și materialele de prezentare a proiectului.

Turbulențe în Agribusiness. Trenduri și Soluții

Recent, a fost organizat cel mai mare târg on-line de agricultură pe platforma virtualagro.ro. La eveniment au participat atât fermieri, experți, cât și oficiali români. Pe lângă standurile reprezentanților companiilor importante din agricultură, în cadrul târgului au fost abordate la „masă rotundă“ și subiecte despre fermele românești pregătite pentru debutul unei noi politici agrare la nivel european.

Cu ocazia dezbaterii au fost scoase în evidență și subiecte despre impactul amprentei de carbon în condițiile de mediu, biodiversitate și bunăstarea animalelor. Un alt subiect a fost managementul fermei, cheia rezistenței agri în contextul economic global, digitalizarea fermelor și provocările lui 2022, dar și ale anilor ce vin. Totodată, a fost analizată și cea mai actuală problemă a agriculturii românești, irigațiile și alte sisteme de hidratare a solului, stadiu actual și perspective de îmbunătățire.

Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a evidențiat câteva soluții la provocările pieței agricole și securității alimentare a României. „Dacă acum câțiva ani ne refeream doar la «turbulențe», astăzi situația este mult mai amplă, complexă și necesită mai multe abordări pentru că influența unor factori externi asupra agriculturii și a tuturor celorlalte ramuri care depind de agricultură s-a manifestat mult mai violent decât în anii precedenți. La ora actuală, un fermier nu își poate implementa cu exactitate un plan de business după care se va conduce pentru că, inevitabil, acesta depinde și de alți factori, cum ar fi gaze, climă, furnizori, situație geo-politică globală etc. Chiar dacă acești factori pot provoca o presiune pentru agricultură și industria alimentară, acest lucru poate fi ameliorat. Îmi doresc ca, până la sfârșitul mandatului meu, Ministerul Agriculturii să devină una dintre cele mai digitalizate instituții publice, să putem face politici agricole pe baza unor date colectate în timp real. Acest fapt prevede colectarea de la toți «actorii» în lanțul de agricultură a datelor cu privire la stocuri. Pentru că, evident, sunt situații în care trebuie să știm cum stăm, ce trebuie făcut, dacă se emit anumite decizii și factori fundamentali după care trebuie luate aceste decizii, să nu mai fie supuși necunoscutului. Noi facem analize prospective și pe diferite tipuri de scenarii, astfel încât să asigurăm stocurile de legătură pentru noua recoltă și să ne asigurăm că România va fi independentă în privința produselor agroalimentare, a declarat Adrian Chesnoiu.“

Fără panică…

Totodată, Adrian Chesnoiu a precizat că populația nu are de ce să se teamă de o criză alimentară deoarece România dispune de rezerve și stocuri. Chiar dacă apar speculații despre o eventuală secetă, oficialul crede că nu sunt încă motive reale să intrăm în panică. „Chiar dacă starea culturilor se află într-o stare de «stress» încă nu putem vorbi despre o secetă. Noi avem analizele despre starea culturii de vegetație și răsărire și pot afirma că în toate culturile de toamnă gradul de nerăsărire este de maximum 3%, adică încă nu putem vorbi despre o situație comparativă cu alți ani. În 2020, poate cel mai secetos an de după Revoluție, România a realizat o producție de 6,5 milioane de tone de grâu, în condițiile în care consumul nostru intern este de cca 4,3-4,5 milioane maximum“, a explicat ministrul.

La rândul său, Cezar Gheorghe, expert analist pe piața de cereale, a menționat: „Vreau să subliniez că nu e nevoie de panică, România are o oportunitate pe care trebuie să o fructifice pe polul de interes din punct de vedere strategic. Chiar dacă culturile de toamnă, nu au stagii de vegetație extraordinare în 2021, pot afirma că nici nu suntem atât de în urmă, luând în considerare ultimele prognoze. Ajungem în jurul valorii de cca 8,8-9 milioane de tone, pe o suprafață de cca 2 milioane 150 de mii de hectare luate în total la grâu. Unele zone vor compensa, alte zone, firește, nu au avut atât de multe precipitații. Desigur, cele care au beneficiat din belșug vor compensa zonele care nu au avut așa mare ambundență. Dacă e să privim cultura de rapiță, de exemplu, estimăm că va scădea de la aprox. 417 mii tone la aprox. un minim de 360 de hectare. Dar cu siguranță la rapiță vom reuși să aducem 1,1 milioane de tone comparativ cu anul trecut în care am avut 1,35 milioane de tone, deci și la rapiță stăm bine în acest moment.“

Totodată, în cadrul evenimentului au participat și alți specialiști precum Sorin Mois, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim-Irimescu, ministru plenipotenţiar, şeful secţiei Agricultură în cadrul Reprezentanţei Permanente a României la Uniunea Europeană, Tánczos Barna ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ioan Popa, președinte Transavia și alți invitați care au prezentat soluții pe care atât fermierii, cât și cei din industria alimentară le vor putea aplica pentru anul 2022.

Liliana POSTICA

Agricultura, pilonul principal în dezvoltarea orașului Slobozia

Aflat la primul mandat, Dragoș Soare, primarul municipiului Slobozia, își dorește să implementeze tot mai multe proiecte care să vină în sprijinul fermierilor din zonă. De ce? Pentru că susține faptul că agricultura este cea mai importantă ramură în dezvoltarea întregii zone, implicit a orașului pe care îl conduce.

Reporter: Domnule primar, cum ați descrie, pe scurt, orașul pe care îl conduceți?

Dragoș Soare, primar Slobozia: Este orașul sufletului meu, în primul rând. Este orașul libertății, unde viața este frumoasă, dar care are nevoie de modernizare. Este un oraș cu oameni buni, ce poate deveni etalon în următorii 5-10 ani. Atunci când ne gândim la orașe din sudul țării, aș vrea să ne vină în minte, printre primele 3 exemple, și Slobozia. Acesta este obiectivul meu.

Rep.: Pentru ca acest lucru să fie posibil trebuie să demarați tot felul de proiecte, să accesați fonduri guvernamentale și europene. Care sunt primii pași pe care îi faceți în acest sens și ce proiecte aveți în derulare?

D.S.: Sigur că da, trebuie să facem multe lucruri. Pornim de la dezvoltarea infrastructurii care va conduce la dezvoltarea economică, până la creșterea calității vieții, atât din punct de vedere educațional, cultural, cât și social. Ne dorim să atragem fonduri de peste 150 milioane euro în următorii 7 ani. Intenționăm să încercuim orașul cu o rețea de drumuri, deci să creăm o rețea de comunicare, ne dorim să dezvoltăm și noi zone imobiliare pentru că ne-am propus să atragem noi populații, dar ca acest lucru să fie posibil, trebuie să avem și ce oferi. În momentul de față, lacul Amara este exploatat doar pe partea care aparține primăriei Amara, doar acolo există hoteluri, de aceea vrem ca prin planul urbanistic să oferim posibilitatea ca și pe partea noastră să se poată construi, deci să se dezvolte zona. Trebuie să folosim fiecare avantaj competitiv pe care îl avem. Tot ceea ce facem are ca scop creșterea numărul locuitorilor din zonă, poate chiar dublarea populației orașului în următorii 15-20 ani.

Rep.: Slobozia va găzdui în luna iunie și un târg agricol. De ce ați ales să vă implicați în organizarea unui astfel de eveniment și cum credeți că va contribui la dezvoltarea orașului?

D.S.: Considerăm că în acest moment se impune organizarea unui astfel de târg la Slobozia deoarece nu este un simplu târg, ci are strictă legătură și cu industria agroalimentară. Slobozia nu este o zonă agricolă importantă, ci pot spune că este cea mai importantă. Suntem un fost centru agroalimentar, situat în centrul celei mai mari aglomerări urbane din România deoarece, pe o rază de cca 100 distanță, se află orașele București, Constanța, Buzău, Brăila, Ploiești, Galați. Orașul este și nod rutier, cu acces la importante căi de comunicații, așa că dispunem de toate argumentele să organizăm acest eveniment prin care vom aduce în același loc producătorii de materii prime, până la consumatorul final.

Rep.: Organizatorul principal al acestui eveniment este Asociația Producătorilor de Porumb din România, deci sunteți parteneri în acest proiect și veți pune la dispoziție spațiul de desfășurare. Contribuiți și în alt mod?

D.S.: Vom pune la dispoziție atât spațiul, cât și parte financiară deoarece ne interesează să așezăm pe harta importanței economice acest oraș care are un mare potențial de dezvoltare. Practic, prin organizarea acestui eveniment urmărim și aducerea de noi investitori în zonă. Spațiul de care dispunem este mai mult decât suficient pentru organizarea celui mai mare târg cu profil agroalimentar din România. De fapt, ne dorim ca într-un interval de timp destul de scurt, 2-3 ani, să devină cel mai important târg de profil din țară.

Rep.: Așteptările sunt mari, iar acest lucru se întâmplă poate și datorită faptului că în cele 3 zile de târg sunt așteptați și fermieri din alte județe?

D.S.: Fiind un oraș situat în centrul celei mai importante zone agricole ale țării, vor putea ajunge aici și fermieri din Dobrogea, Oltenia, din sudul Moldovei, iar acest lucru este foarte important pentru tot ceea ce urmează după eveniment.

Rep.: Observ că vă puneți mari speranțe odată cu organizarea acestui târg…

D.S.: Obiectivele noastre nu se opresc la cele trei zile de eveniment. Noi considerăm că acest târg va arăta potențialul pe care îl are zona și, implicit, interesul pe care îl are autoritatea locală pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar.

 Rep.: Cu siguranță îi invitați pe toți fermierii care vor participa la târg să viziteze și Muzeul Național al Agriculturii, nu întâmplător înființat aici.

D.S.: Cu siguranță, pentru că este singurul muzeu din țara noastră dedicat agriculturii și chiar au ce admira și pot afla multe lucruri importante din istoria segmentului în care își desfășoară activitatea. De fapt, chiar și în momentul în care vizitatorii vor intra în incinta târgului vor vedea o parte din istoria agriculturii și aici mă refer la acele unelte specifice cu o importanță aparte. 

Rep.: Ce demersuri faceți pentru sprijinirea fermierilor din Slobozia?

D.S.: Avem puteri limitate pentru că nu suntem o instituție care poate sprijini la nivel financiar fermierii, ci încercăm să stimulăm producția și procesarea. Dispunem de un parc industrial pe care vrem să-l extindem la 60 ha, unde vor avea acces procesatorii din județ, companiile locale sau naționale. Ne interesează să susținem producătorii locali pentru că așa vor veni mai mulți bani, va crește și numărul locurilor de muncă, precum și nivelul economic al zonei și apoi vorbim despre creșterea calității vieții.

Rep.: Se tot vorbește despre deficiența de pe piața muncii, mai ales în cazul anumitor specializări și meserii. Aveți în vedere și susținerea învățământului astfel încât cei implicați în domeniul agricol să aibă forță de muncă calificată?

D.S.: În prezent există 3 licee tehnologice, însă nu foarte bine cotate și nu foarte bine organizate în ceea ce înseamnă formarea de clase în raport cu cererea de pe piața muncii. De aceea am decis comasarea a două dintre ele și credem noi că se vor transforma într-o platformă educațională conectată la piața muncii. Vor fi clase de formare pentru mecanici agricoli, electricieni, patiseri și așa mai departe pentru că este nevoie de mult mai multe meserii în această zonă. Ne gândim și la implementarea învățământului dual, de aceea vom căuta parteneri, dar vom și investi masiv. Vom moderniza campusul pentru că ne dorim să oferim condiții foarte bune deoarece ne-am propus să atragem elevi care vin din mediul rural și să le oferim o alternativă pentru a rămâne în Slobozia, nu doar să vină și să învețe, iar apoi să plece în alte județe sau în afara țării.

Rep.: Cu alte cuvinte, agricultura este unul dintre pilonii principali în dezvoltarea orașului?

D.S.: Este pilonul principal! Cea mai mare contribuție la profitul județului provine de la un mare producător de ulei. Următoarele companii de pe locul doi și trei provin tot din acest sector, fie că vorbim despre producția vegetală ori alte activități conexe din agricultură. Deci, da, agricultura este pilonul principal pentru dezvoltarea zonei. 

Larissa DINU

SØREN JENSEN, ambasadorul Danemarcei: „Suntem fascinați de munte, de satele istorice, de mâncare și de vinurile românești“

Cum se face agricultură în Danemarca, de ce are succes conceptul de „smart village“, care sunt asemănările dintre lumea satului danez și lumea satului românesc, cum putem vinde România ca destinație turistică prin tradiții, bucate, vinuri și peisaje sunt doar câteva dintre răspunsurile pe care ni le-a dat ambasadorul Danemarcei la București, Søren Jensen. Deschis, modest, diplomat, greu de scos din zona de confort (lucru explicat și de CV-ul său), ambasadorul danez are în biroul său un ștergar cu motive românești primit de la fostul premier Viorica Dăncilă.

Rep.: Danemarca are investiții în România, inclusiv în agricultură. Ce ne puteți spune despre companiile daneze care activează în România?

Søren Jensen: Cred că sunt în jur de 600 de companii daneze în România active, nu toate cu investiții, dar multe dintre acestea au investiții pe termen lung. În sectorul agricol, una dintre cele mai mari companii produce carne de porc; este vorba despre o companie prezentă în România de mai bine de 15 ani, cu investiții de aproximativ 140 de milioane de euro. Și vă pot spune că nu scoate banii afară din țară, ci reinvestește profitul în facilități de producție, dar și pentru a crea cele mai înalte standarde sanitare posibile. Compania este, de altfel, un model în rândul celorlalți producători de carne de porc, dar mai avem companii și în alte domenii, cum ar fi producția de carne de pui, de brânză și altele.

Rep.: Danemarca deține una dintre cele mai mari cote de piață în privința produselor organice. Cred că toți avem nevoie de astfel de produse. Cât la sută din teren este destinat agriculturii organice în 2021 și ce previziuni aveți pentru viitor?

Søren Jensen: Danemarca folosește 12% din terenuri pentru agricultură organică, aproximativ 10% din ferme alegând să facă agricultură organică. Este ambiția Guvernului de a dubla ponderea fermelor care produc organic până în 2030. Ce-i drept, și apetitul consumatorilor pentru fructe și legume organice a crescut, danezii fiind campioni mondiali la consumul de produse organice.

Rep.: Ce îi motivează să cumpere hrană organică?

Søren Jensen: Cred că este vorba în principal de sănătate. Oamenii vor să consume hrană mai sănătoasă și, de-a lungul timpului, ne-am informat despre efectele negative ale utilizării excesive a pesticidelor atât în ceea ce privește ceea ce ajunge în mâncare, cât și în apa pe care o bem apoi. În Danemarca am avut mereu posibilitatea de a bea apă direct de la robinet, iar acest lucru ar putea fi în pericol în anumite zone din cauza utilizării excesive a produselor chimice în agricultură. Pe de altă parte, vorbim de sustenabilitate văzută și în contextul schimbărilor climatice, o problemă majoră, de aceea și oamenii se îndreaptă în această direcție. Iar în al treilea rând, cred eu, produsele organice au și un gust mai bun. Se poate face diferența între gustul cărnii de porc, de pui sau de vită care au fost crescute și hrănite în mod organic și restul cărnii. De asemenea, și gustul fructelor și legumelor organice este mai bun.

Rep.: Danemarca are și sate frumoase, fiind recunoscută și pentru viața rurală și pentru conceptul de „smart village“. Ce ne puteți spune despre stilul de viață, tradiții și lumea satului danez?

Søren Jensen: Cred că ce am văzut în Danemarca, la fel ca și în multe alte țări, este o tendință a oamenilor de a se muta de la țară la orașe. Oamenii au renunțat la viața la țară pentru a veni către orașe și putem spune că a fost vorba de un trend global, specific în tot vestul. Am văzut așadar și în Danemarca acest lucru în urmă cu 100-200 de ani. În prezent asistăm cumva la o inversare a acestui raport, oamenii renunțând la orașele aglomerate și poluate, cum sunt București și chiar Copenhaga, pentru a se muta în zone rurale, unde au aer curat și o viață mai liniștită. Iar avantajul este că nu se mută înapoi în sate primitive, ci în zone unde au toate facilitățile și pot lucra de acasă datorită tehnologiei și a interconectivității. Cred că acesta este un element-cheie al conceptului de „smart village“ deoarece poți avea condițiile de la oraș la sat. Avem și un concept de sate sustenabile, unde totul este natural. De exemplu, nu se tunde iarba, ci se lasă să crească în mod natural.

Rep.: Aveți deja trei ani în România, ați avut timp să vizitați și sate românești? Chiar văd că aveți aici un ștergar cu motive tradiționale românești, ceea ce este o surpriză pentru mine să văd așa ceva în biroul dvs., și pe care l-ați primit de la fostul premier Viorica Dăncilă.

Søren Jensen: Da, chiar îmi place să vizitez România și satele românești. România este o țară frumoasă și îmi place și bucătăria românească. Îmi plac și vinurile românești. Am vizitat și Muzeul Satului, locuiesc în apropiere și mi-am făcut o idee despre tradițiile românești. Sincer, sunt multe puncte comune între satele românești și cele daneze. Până la urmă, viața satului a fost concentrată în jurul producției și a agriculturii. Cred că există mult potențial în dezvoltarea satului românesc și este păcat că multor sate le lipsesc lucruri simple precum apa, chestiuni ce țin de igienă, Internet. Și aici este un domeniu în care companiile daneze ar putea ajuta foarte mult; România obține mulți bani pentru dezvoltarea zonei rurale de la Uniunea Europeană și este loc de a merge înainte și în acest domeniu.

Rep.: Deci vă plac satele, bucătăria și vinurile românești, care sunt în strânsă legătură cu agricultura. Dacă ați invita un prieten din Danemarca în România, care ar fi principalele trei motive care l-ar convinge?

Søren Jensen: Ei bine, pentru danezi întotdeauna există dorința de a vedea țări care au munți, Danemarca fiind o țară destul de plată. Suntem mereu fascinați să vedem țări cu munte, iar România are munți frumoși. Unul dintre locurile pe care le pot explica cel mai ușor este Transfăgărășan. Iar toamna este spectaculoasă datorită culorilor pe care le au copacii. De asemenea, mai încurajez oamenii să vadă și Delta Dunării, un loc minunat, unic în Europa. Coasta poate mai mult sau mai puțin, pentru că avem și în Danemarca, așa că nu suntem fascinați de această zonă, dar cu siguranță suntem fascinați de munte, de satele istorice – cum sunt cele din Transilvania, Bucovina, cele din sud. Este o mare varietate și sunt destul de diferite între ele. De asemenea, le mai spun să vină să se bucure de mâncare bună și de vin bun. Danemarca este unul dintre cei mai mari importatori de vin per capita din lume, ceea ce înseamnă că suntem obișnuiți cu vinul de calitate și cu prețul mic pentru că importăm vinuri care au preț scăzut. Oamenii sunt surprinși pentru că nu știu prea multe despre vinurile românești, deoarece România nu prea exportă vin. Chiar am vizitat câteva crame și mereu am recomandat să se aducă oamenii în aceste locuri pentru a degusta vinuri, pentru atmosferă și pentru a cunoaște alți oameni.

Simona Nicole DAVID

Agricultura din Italia. Paradisul aromelor de la Montagnana

Montagnana este o veche așezare din apropiere de Padova, cu fortificații medievale, un loc de un pitoresc tipic italian din nord-estul țării. La câțiva kilometri de o impunătoare cetate locuită de sute de ani, asemănătoare Sighișoarei, intrăm într-un uriaș complex de sere, întins pe 4 hectare. Aici se produc în fiecare an peste un milion de plante aromatice. O mică parte, livrate în ghivece, le regăsim și în marile magazine din România. Este o afacere de familie începută în anii ’90.

Federico Bonato, proprietarul serelor din Montagnana, ne spune că totul a fost gândit la cele mai înalte standarde tehnologice. Se cultivă aici peste 150 de specii de plante aromatice, provenite din toate colțurile lumii. Fiecărei specii i se asigură temperatura și umiditatea din locurile de origine. „Exportăm în toată Europa, dar o mare parte a producţiei este destinată nordului Italiei. Produsele noastre ajung şi în estul Europei, chiar şi în România. Producem toate aceste plante în nord-estul Italiei, într-o zonă asemănătoare climatic României. Poate că aici, totuşi, iarna nu este mai blândă… Multe plante aromatice din regiunea mediteraneană rezistă bine şi în condiţiile climatice din estul Europei, este o piaţă care ne interesează… Avem plante viguroase care rezistă şi în condiţii mai reci.“

La serele din Montagnana se experimentează, în fiecare an, introducerea unor noi specii de plante, multe provenite din Asia sau din America de Sud. „În fiecare an încercăm să introducem noi specii care să satisfacă nevoile şi dorinţele pieţei. În ceea ce facem respectăm natura şi, bineînțeles, ne respectăm clienţii. Suntem o societate certificată, avem norme clare pe care trebuie să le urmăm. Din punct de vedere logistic, avem mijloacele noastre de transport, chiar şi camioane de mare tonaj cu care distribuim marfa. Suntem o societate de familie, lucrăm noi şi câţiva colaboratori“, ne spune Federico.

În această uriașă varietate de plante cele mai atrăgătoare sunt, de fiecare dată, noutăţile, numai că multe dintre ele nu sunt chiar noutăți… „În realiate, nimic nu este nou, sunt plante care au fost folosite în trecut şi au fost date uitării. Noi am reuşit să le reintroducem în circuit şi să readucem în actualitate aromele de pe vremuri. Ne îmbogăţim oferta tot timpul. Avem, în ultimii ani, în vedere şi migraţia accentuată din Europa, dar și de la nivel global. Acest lucru înseamnă şi noi gusturi, noi mentalităţi culinare, noi culturi și, pentru afacerea noastră, înseamnă și noi specii de plante aromatice. Mă gândesc, de pildă, la coriandrul thailandez pe care localnicii îl folosesc aşa cum noi folosim pătrunjelul sau cum se foloseşte în România leuşteanul. Şi, apropo de asta, am introdus şi noi leuşteanul în cultură tocmai la cererea românilor din Italia. Avem plante interesante, aș aminti lemnul dulce, iarba piperată sau piperul de apă, cum i se mai spune, care poate substitui cu succes piperul obișnuit. Este o plantă care iubeşte umiditatea şi căldura. Lemnul dulce, în schimb, se poate cultiva şi în solurile pietroase, este mai puţin pretenţios la căldură şi umezeală. Noi oferim clienților o informare completă asupra produselor şi încercăm să ne reîntoarcem, pe cât posibil, la aromele pierdute.“

Federico ne mărturiseşte că secretul reuşitei este să ţină pasul cu piaţa care este în continuă schimbare, să anticipeze ce îşi doresc cumpărătorii.

În această împărăţie a plantelor cu iz deosebit găsim de toate, de la cimbrul cu iz de lămâie la capere, busuioc genovez sau grecesc, mentă fructată sau mirodenii din Orient, o lume a aromelor adunată pe câteva hectare.

Vasile BRAIC

Divizia europeană a BASF Agricultural Solutions are o nouă conducere

Gustavo Palerosi Carneiro (45 de ani) a fost numit Senior Vice President al diviziei europene BASF Agricultural Solutions, cu sediul în Limburgerhof, Germania, se arată într-un comunicat de presă. Anterior, acesta a ocupat funcția de Senior Vice President al diviziei Global Strategic Marketing Agricultural Solutions. În același timp, Livio Tedeschi (50 de ani), predecesorul său, va prelua funcția de președinte al diviziei BASF Agricultural Solutions.

“Evoluțiile recente din Europa au pus în evidență rolul esențial deținut de agricultură și de fermieri. Mai mult decât oricând, consider că este de datoria noastră să îi sprijinim cu soluții agricole durabile, pentru a continua consolidarea producției și securității alimentare, nu doar în Europa, ci la nivel global”, spune Palerosi Carneiro. “Obiectivul meu, în noua funcție de lider al diviziei agricole europene a BASF, este să oferim soluții pentru provocările actuale. În același timp, ne dorim să contribuim la realizarea strategiei Farm to Fork și să modelăm, în mod activ, transformarea către un sistem agroalimentar mai durabil”.

Gustavo Palerosi Carneiro s-a născut în Piracicaba, Brazilia, în 1976. A studiat Administrarea Afacerilor în Brazilia și Finanțe în Canada și deține un MBA la Universitatea din Sao Paulo, Brazilia. Palerosi Carneiro a lucrat pentru BASF încă din 1999, în diferite poziții și divizii din Europa, America Latină și Asia. A condus afacerile agricole ale BASF în regiunea Asia Pacific și, cel mai recent, divizia Global Strategic Marketing.

Syngenta a sprijinit plantarea a 8.000 de puieți forestieri la Stațiunea Didactică și de Cercetare-Dezvoltare Agronomică Moara Domnească

Importanța arborilor, arbuștilor și a perdelelor forestiere este vitală, la fel ca și acțiunile de plantare a acestora, acțiuni ce contribuie la eforturile globale de împădurire, la refacerea ecosistemelor deteriorate și atenuarea efectelor schimbărilor climatice. O veste bună a venit chiar de Ziua Internațională a Pădurilor, moment sărbătorit prin plantarea de arbori și arbuști, precum și de realizarea unor perdele forestiere. Acțiunea a fost sprijinită de Syngenta România, una dintre principalele companii globale prezente local, furnizoare de inputuri agricole. 

Astfel, Asociația Plantăm fapte bune în România și studenții Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București au marcat Ziua Internațională a Pădurilor, sărbătorită la 21 martie, cu o inițiativă de împădurire, pe o suprafață de 1,7 hectare la Stațiunea Didactică de Cercetare-Dezvoltare Agronomică Moara Domnească.

Poza4

Potrivit unui comunicat transmis de Syngenta România, „8.000 de puieți forestieri reprezentând mai multe specii de arbori și arbuști vor acoperi o suprafață de aproximativ 1,7 hectare, acțiune ce are ca scop creșterea gradului de conștientizare a importanței perdelelor forestiere în agricultură.”

Totodată, în cadrul proiectului, va fi plantată o perdea forestieră în zona fermei și o suprafață de 1 hectar pe un teren cu un sol depreciat.

"Activitățile de împădurire pe care le organizăm la Stațiunea Didactică și de Cercetare-Dezvoltare Agronomică Moara Domnească, alături de Plantăm fapte bune în România, cu sprijinul Syngenta România prezintă atât o componentă silvică (plantarea a 8.000 de puieți forestieri din 16 specii: stejar pedunculat, stejar brumăriu, stejar roșu, mesteacăn, tei, frasin comun, ulm, paltin, arțar tătărăsc, salcâm, sălcioară, măceș, păducel, salbă moale, sânger și porumbar, sub forma unei perdele de protecție), cât și una educativă, prin implicarea studenților noștri în toate etapele acestui demers, de la proiectare la execuție", a declarat Asist. Univ. dr. ing. Mihai Enescu (USAMV București, Facultatea de Agricultură, Specializarea Silvicultură).

Perdele forestiere 

În agricultură, perdelele forestiere pot atenua efectele schimbărilor climatice și pot contribui la creșterea calității solurilor. În 2018, compania Syngenta, împreună cu Stațiunea Didactică de Cercetare-Dezvoltare Agronomică Moara Domnească, au pus bazele centrului Interra® Farm cu scopul pregătirii și instruirii viitoarei generații de fermieri în domeniul practicilor agriculturii sustenabile. La acțiune au participat studenți ai Facultății de Horticultură din București, pentru care experiența practică are un impact semnificativ, prin planificarea unei astfel de activități, obiectivele pe care le urmărește crearea unei perdele forestiere și impactul asupra comunității.

”Activitățile ecologice sunt un obiectiv al misiunii noastre, fiind o modalitate excelentă de a cultiva responsabilitatea socială și de a crea ecosisteme durabile ca suport al educației și al valorilor științifice pentru generațiile actuale și viitoare.”, spune decanul Facultății de Horticultură, Adrian Asănică.  

Acțiunea de împădurire va fi precedată de o prezentare a importanței perdelelor forestiere în agricultură, pe care Asist. Univ. dr. ing. Mihai Enescu o va susține pentru studenții participanți.

Peste 2 milioane de puieți plantați

Din 2011, asociația Plantăm fapte bune în România a contribuit la plantarea și îngrijirea a peste 2.000.000 de puieți care împăduresc astăzi 524 de hectare din 42 localități (35 de județe) ale țării. Dacă până în pandemie, 44.000 de voluntari au participat la aceste acțiuni, în ultimii doi ani munca acestora a fost înlocuită cu zilieri și echipamente mecanizate. Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti (USAMV) este o instituţie de învăţământ superior şi de cercetare acreditată, pol de excelenţă al învăţământului universitar de specialitate, transformată constant pe parcursul celor 170 de ani de existenţă. USAMV are 7 facultăți și peste 11.000 de studenţi, fiind definită ca “o universitate pentru viaţă şi agricultură, prin educaţie şi cercetare de înaltă calitate”. Universitatea are în vedere patru direcţii strategice de dezvoltare în contextul actual: învăţământ de calitate (cu accent pe abilităţile practice urmărite de angajatori), cercetare avansată, internaţionalizare şi parteneriat cu mediul de afaceri.

Poza9

Clubul Fermierilor: „România este o țară puternică agricol, care are capacitatea de a asigura securitatea alimentară a cetățenilor săi”

Clubul Fermierilor Români are o înțelegere foarte bună a puterii și resurselor agriculturii românești și consideră că nu există niciun risc privind securitatea alimentară națională. România este o țară puternică agricol, din acest motiv nu trebuie dat curs speculațiilor privind riscul de securitate alimentară, se arată într-un comunicat de presă transmis de Clubul Fermierilor Români (CFRO). 

Clubul Fermierilor Români elaborează analize pe baza unor date concrete privind piața și comerțul cu cereale, realizând rapoarte de piață utile pentru fermieri, în scopul valorificării mai eficiente de către aceștia a producțiilor agricole.

Clubul Fermierilor Români trimite către autoritățile române analize săptămânale privind piața cerealelor la nivel național, regional și global, evidențiind impactul pentru România.

Clubul nu a făcut și nu va face estimări și scenarii de evoluție privind prețul la raft al produselor agroalimentare, ne referim in particular la speculațiile din ultimele zile privind o presupusă criză a uleiului de floarea-soarelui și evoluția prețului acestui produs.

În ceea ce privește situația stocurilor și tendințele privind prețul la semințele de floarea-soarelui și a uleiului procesat, Clubul Fermierilor Români precizează că mecanismele de piață stabilesc prețurile, iar contextul geopolitic poate genera speculații, dar acestea nu au niciun temei să se manifeste în prezent în România.

Guvernul României cunoaște și monitorizează situația stocurilor de cereale si produse agroalimentare la nivel național, are la dispoziție mecanisme de intervenție pentru a aplica strategia cea mai potrivită în funcție de evoluția situației în care România se regăsește la nivel regional și internațional.

Ca urmare a informațiilor vehiculate în spațiul public privind evoluția prețului la raft la uleiul de floarea-soarelui, Clubul Fermierilor Români face următoarele precizări în legătură cu declarațiile despre acest subiect și modul în care au fost interpretate datele referitoare la tendințele din piața de cereale, în mod particular cea a semințelor de floarea-soarelui, în contextul generat de războiul din Ucraina.

  • România este cel mai mare producător de semințe de floarea-soarelui la nivel european și are capacitatea de a-și asigura singură consumul intern și necesarul de procesare.
  • România este un rezervor de materie primă pentru Uniunea Europeană, este net exportator. Criza regională este un moment potrivit de analiză pentru a găsi modalitățile necesare de a procesa mai mult în țară, astfel încât să generăm valoare adăugată pentru țara noastră.
  • Conjunctura regională, care a creat o perturbare în aprovizionarea din bazinul Mării Negre, generează efecte care afectează toată Europa, nu doar România.
  • România are fabrici de procesare și capacități de producție pentru a susține producția de ulei din materia primă proprie necesară consumului intern și nu depinde de importul de ulei de floarea-soarelui pentru a asigura acest consum național.

Clubul Fermierilor Români susține cu responsabilitate că țara noastră are toate resursele agroalimentare, că dispune de o capacitate strategică europeană în domeniul agricol, iar contextul regional actual atât de dificil nu trebuie să fie folosit pentru a genera speculații privind presupuse riscuri la adresa siguranței și securității alimentare a cetățenilor României.

Divizia AGRO a grupului CIECH intră pe piața din România. Cât vrea să investească și ce cifră de afaceri vizează

Grupul CIECH și-a anunțat extinderea afacerii de agrobusiness în România prin înființarea CIECH Agro România. Noua companie va avea sediul în București și va deservi clienții din domeniul agricol din România, începând chiar din luna martie 2022. Investițiile în constituirea activității locale sunt estimate la 6,5 milioane euro în următorii 3 ani.

O echipă mixtă româno-poloneză formată din 20 de persoane va asigura derularea activității CIECH Agro România. Membrii echipei vor fi implicați în construirea unei rețele de distribuție a produselor fitosanitare din portofoliul companiei pe piața românească, în rândul principalilor comercianți cu ridicata și în distribuția numerică în unitățile de comerț cu amănuntul, precum și în asigurarea consultanței agrotehnice de către reprezentanții CIECH.

Înființarea CIECH Agro România este un nou pas în dezvoltarea activității agrobusiness a CIECH în România și survine în urma unei îndelungate activități de export de produse fitosanitare pe piața locală. Scopul acesteia va fi construirea unei rețele largi de distribuție și furnizarea către fermierii români a unor produse care asigură o protecție eficace a recoltelor, în special inovatoarea tehnologie BGT („Better Glyphosate Technology”), care reprezintă un răspuns la provocările legate de agricultura durabilă și Pactul Ecologic European.

„Clienții din România așteaptă produse de înaltă calitate, prețuri ajustate la economia producției de recolte și servicii de logistică fiabile. CIECH îndeplinește toate aceste criterii și, având în vedere experiența favorabilă și perspectivele optimiste în legătură cu dezvoltarea agriculturii în această țară, decizia de a înființa CIECH Agro România a fost o cale de dezvoltare firească pentru noi. Principalul obiectiv de afaceri al companiei va fi să extindă și mai mult activitatea agroindustrială a Grupului CIECH și să ofere fermierilor români produse care să asigure o protecție eficientă a recoltelor, în special inovatoarea tehnologie BGT, precum și o gamă largă de programe de protecție pentru porumb”, a declarat Wojciech Babski, CEO BU Agro CIECH.

Câte produse au în portofoliu

Portofoliul CIECH Agro România include 15 produse din oferta CIECH Sarzyna și a Proplan (un furnizor spaniol de produse fitosanitare, deținut de Grupul CIECH) și urmează să fie diversificat în viitor. Acest lucru va permite companiei să ofere erbicide și fungicide pentru protecția recoltelor esențiale din România, cum sunt cele de porumb și alte culturi de cereale.

Potrivit oficialilor companiei, produsele vor fi importate din Polonia și Spania, cifra de afaceri estimată în România fiind de aproximativ 4 milioane de euro.

Piața locală a produselor fitosanitare se dezvoltă într-un ritm alert, depășind în ultimii ani valoarea de 600 milioane de euro și, astfel, dublându-se în dimensiuni într-un interval de 10 ani. În anii următori, piața de produse fitosanitare din România este estimată să crească între 4% și 6%, în pofida dificultăților asociate cu Pactul Ecologic European. 

Glifosatul, plasa de siguranță a agriculturii conservative

Agricultura conservativă este prezentată, în mod obișnuit, ca o combinație inteligentă între eliminarea lucrărilor solului, acoperirea permanentă a acesteia și stabilirea rotațiilor adecvate. Uităm sistematic să subliniem că acest lucru este adesea posibil doar cu ajutorul erbicidelor totale care permit fermierului să scape de buruieni fără ajutorul aratului sau prășitului. Evoluția a constat în apariția unor molecule precum paraquat, 2-4 D, apoi glifosat, ceea ce a permis dezvoltarea simplificării lucrărilor solului și a semănatului direct.

De la începutul agriculturii, lucrarea solului a fost folosită, în principal, pentru fertilizarea culturilor prin oxigenarea materiei organice, arătura făcând posibilă îngroparea vegetației. În ultimele decenii, adâncimea și viteza arăturii au crescut foarte mult, odată cu dezvoltarea masivă a mecanizării.

Fertilizarea minerală în sine foarte eficientă și selecția soiurilor/hibrizilor potrivite s-au dezvoltat în paralel. Consecința este un salt gigantic al productivității care a permis corporațiilor industriale să încredințeze pentru prima dată producția agricolă fermierilor. În acest sistem, conceptul de sol hrănitor a cedat treptat locul solului „susținător“, pregătit, protejat și îmbogățit pentru a da o recoltă. Acest sistem a dat rezultate foarte bune până astăzi, permițând statelor slăbite și înfometate din anii 1940 să devină unii dintre principalii exportatori de produse agricole din lume. Contextul s-a schimbat însă odată cu apariția problemelor de mediu induse de folosirea necorespunzătoare a solului și care reflectă degradarea acesteia: eroziune, reducerea cantității de materie organică, pierderea elementelor fertilizante, reducerea activității biologice etc. Devenind din ce în ce mai puțin vii și fertile, solurile agricole nu mai pot face față fără structurări mecanice grosiere, fertilizare alogene organică sau minerală sau chiar irigații.

Glifosatul face posibilă suprimarea eficientă a vegetației nedorite fără a atinge solul, adică rapid, ușor de implementat, foarte economic și cu un consum de energie extrem de redus. De asemenea, are un avantaj agronomic semnificativ, și anume prășitul în același timp păstrând mulciul intact, fără a permite germinația, spre deosebire de distrugerea mecanică a buruienilor. Acest lucru explică, fără îndoială, popularitatea și utilizarea sa de către fermieri, precum și de către grădinarii amatori, de cei care întrețin podurile și drumurile sau chiar de către militari. Desigur, acest produs „miracol“ ridică probleme complexe. Prima întrebare ridicată este popularitatea glifosatului, ceea ce îl face cea mai bine vândută și utilizată moleculă de erbicid din lume, cu mult dincolo de cercul agriculturii de conservare. Rezultă că produsul este folosit de toată lumea, nu întotdeauna în condițiile potrivite, în dozele potrivite, nu întotdeauna din motivele corecte și, în consecință, îl găsim prezent în multe analize de calitate a apei.

Al doilea fenomen este o consecință a primului și devine mai îngrijorător la nivel agronomic: natura ocolește un obstacol cu atât mai ușor dacă acesta este repetat și răspândit. Utilizarea sistematică a glifosatului duce inevitabil la fenomene de rezistență. Aceste rezistențe nu sunt legate de glifosatul în sine, ci de modul și intensitatea de utilizare a acestuia. De exemplu, în Franța există mai multă rezistență a populațiilor de raigras și coada vulpii la sulfoniluree. Primul caz francez de buruiană rezistentă la glifosat a fost o populație de buruieni în podgorie, cultură în care acest produs este utilizat pe scară largă. Mai mult, aceste fenomene de rezistență apar mult mai rapid atunci când produsul este utilizat singur deoarece utilizarea mai multor ingrediente active face posibilă eliminarea încrucișată a indivizilor rezistenți (o plantă rezistentă la glifosat are șanse mici de a fi mai rezistentă la un alt ingredient activ). Astfel, australienii au fost nevoiți să reintroducă paraquat-ul în combinație cu glifosatul pentru a obține ceea ce ei numesc o „băutura dublă“. Același fenomen se observă în America de Nord și de Sud, unde soia și porumbul modificate genetic RR (Round-Up Ready) sunt utilizate pe scară largă și induc un număr mare de treceri pre-emergență și postemergență.

Al treilea și ultimul punct este desemnare a glifosatului ca simbol al agriculturii intensive, care distruge mediul și dăunează sănătății umane.

Această stigmatizare este, fără îndoială, de trei feluri: utilizarea internațională masivă a produsului, legătura sa evidentă cu OMG-urile cultivate astăzi și, în sfârșit, implicarea de lungă durată a companiei Monsanto în operațiuni militare cu guvernul Statelor Unite de la războiul din Vietnam la pulverizarea concentrată de glifosat pe plantațiile de coca din America Latină.

Scopul glifosatului este de a suprima organismele vegetale: molecula este un analog de aminoacid căruia i se grefează o grupă chimică diferită: glicină-fosfonat, a cărui contracție dă numele moleculei. Acest compus perturbă sinteza anumitor aminoacizi esențiali și compuși vegetali, ducând la moartea plantei care a absorbit erbicidul.

Deoarece glifosatul este slab absorbit în stare pură i se adaugă aditivi meniți să faciliteze absorbția acestuia (surfactant, surfactanți etc.). Deoarece glifosatul acționează în mod specific într-o cale biochimică a plantelor, a fost mult timp considerat inofensiv pentru animale și mediu. Cu toate acestea, datorită popularității și a legăturii sale puternice cu problema OMG-urilor, o multitudine de studii științifice au fost efectuate în întreaga lume și pun în perspectivă siguranța ingredientului activ.

În primul rând, glifosatul, care nu este foarte mobil, tinde să se concentreze în soluri care îl primesc în mod regulat. Această concentrație are ca efect perturbarea absorbției anumitor elemente minerale de către culturi, precum manganul, fierul, calciul sau magneziul. Această lipsă de absorbție ar putea fi cauzată de mai multe mecanisme conform lui D. Huber de la Universitatea din Purdue: ar bloca fizic o parte din oligoelementele disponibile în mediul rădăcină printr-un fenomen de chelare.

În al doilea rând, ar dăuna populațiilor de microorganisme din rizosferă care facilitează absorbția mineralelor. În final, aceste fenomene ar fi amplificate pe o cultură RR care reemite în sol prin rădăcini glifosatul pe care l-a absorbit și pe care nu îl poate metaboliza (digera). Acest cercetător merge mai departe și crede că nu glifosatul este responsabil de moartea plantelor, molecula ar suprima doar sistemul imunitar al acestora din urmă care ar fi apoi victima ciupercilor și bacteriilor patogene. Semănatul direct, concentrând materia organică la suprafață, ar putea amplifica fenomenul prin concentrarea glifosatului în apropierea rizosferei. Acest tip de rezultat a fost confirmat și de profesorul Romheld, de la Universitatea din Stuttgart, care a arătat impactul negativ al glifosatului asupra creșterii rădăcinilor culturilor RR în prezența glifosatului, rapid și în doze mici în comparație cu alte erbicide.

Începând cu reforma PAC-ului din 1992, fermierii francezi au căutat și cultivarea solului redusă pentru a comprima costurile de producție. Totuși, spre deosebire de sistemele de pionierat din America de Sud, Europa de Est sau Australia, agricultura europeană a evoluat într-un context social, de reglementare și de mediu mult mai restrictiv, forțând-o să meargă mai departe de trusa „semănat direct + OMG + glifosat“ și conducând în special să crească schimburile cu actorii din agricultura ecologică, ei înșiși în căutarea unor soluții agronomice și tehnice. Sistemele de agricultură de conservare (sau chiar agroecologică, pe sol viu, ecologic intensiv etc.), ale căror principii le-am redefini drept agricultură bazată pe organizarea naturală a solului (nelucrat și mereu acoperit), urmăresc producerea unui maxim de biomasă vegetală în mod permanent pentru a-i crește fertilitatea fizică, chimică și biologică. În acest context, glifosatul sau alte materiale active existente sau viitoare fac posibilă exercitarea controlului asupra acestei biomase fără a atinge solul. Pe baza principiului conform căruia, controlul resturilor vegetale este legat de controlul plantelor existente în sistem (sufocare, competiție, alelopatie, mulcire, fertilizare localizată, rotație etc.), erbicidele sunt un mijloc de împingere a sistemelor foarte departe fără a prelua controlul riscului excesiv.

Acest lucru întărește ideea că utilizatorii trebuie să se protejeze în mod imperativ, să ia măsurile necesare pentru a preveni „plutirea“ moleculelor în atmosferă și în apă și, în sfârșit, că este esențială implementarea unor soluții tehnice și agronomice pentru a reduce utilizarea la maximum a pesticidelor.

Odată cu „bolul de praf“ american din anii 1930, apoi cu problemele serioase de eroziune din Brazilia în anii 1970, fermierii și oamenii de știință descoperă că eliminarea lucrărilor solului poate reduce sau chiar elimina problemele de degradare a solului. Continuând această operațiune de „nelucrare“ în mod continuu, ei realizează că solurile își găsesc o organizare comparabilă cu cea a unei lunci, ceea ce face posibilă producerea ca într-un sistem convențional sau chiar mai mult, cu costuri de producție foarte reduse în mecanizare și în forța de muncă. Într-un fel, tot ce trebuie să faci este să prășești solul, să semeni o cultură, să o protejezi și să o fertilizezi pentru a produce recolte bune: agricultura americană a trecut de la lucrarea mecanică a solului la cea chimică. Odată cu introducerea rezistenței la glifosat în culturi, sistemul devine și mai simplu și mai profitabil, dacă nu și sustenabil în timp.

În concluzie, trebuie recunoscut că datorită glifosatului fermierii și tehnicienii de pionierat dezvoltă sisteme agroecologice performante, eficiente și inovatoare, bazate pe soluri vii. Și, cu cât dezvoltăm și validăm mai mult soluții alternative, cu atât va deveni mai puțin necesar.


Pentru a urmări dezvoltarea agriculturii conservative, fără a-și asuma riscuri nechibzuite, strategia constă în găsirea de noi pârghii de acțiune, chiar dacă înseamnă restrângerea utilizărilor produsului fără a-l interzice. Glifosatul a fost pilonul de bază al semanatului direct, devenind plasa de siguranță a agriculturii conservative.


Daniel BOTĂNOIU

Criza forței de muncă din agricultură. Un fermier din Bucovina și-a adus muncitori din Indonezia

Mihai Tivodar, din Câmpulung Moldovenesc, este un om ambițios și, ca orice bucovinean, când se apucă de treabă vrea să o facă cât mai bine. Are o mică fermă de pui de care se ocupă de aproape 10 ani.

„Afacerea are trei componente. Primul segment este vânzarea de pui vii către populație, apoi creșterea și abatorizarea, pe de altă parte. Am investit și într-un punct de abatorizare, de capacitate mai mică decât cele industriale. Al treilea segment este al creșterii și vânzării curcanilor; am un partener în Austria cu care lucrez. Am plecat de la zero, am împrumutat 20 de mii de lei de la mama și așa am pornit. Am făcut totul cu forțe proprii, fără rate la bănci, fără bani europeni.“ Mihai spune că, înaintea beneficiilor financiare, și-a pus, întotdeauna, clienții. „Trebuie să faci muncă de calitate ca să-ți păstrezi clienții, orice compromis te costă pe piață... Ai un client nemulțumit, îți pleacă alți zece. Suntem foarte atenți și cum ne creștem puii pentru sacrificare, vrem ca oamenii să mănânce sănătos. Producem noi hrana pentru păsări, nu folosim antibiotice și, dacă este cazul, întrebuințăm medicamente din plante.“

Din Jakarta la Câmpulung

Lucrurile au mers bine, mărturisește Mihai, până în momentul în care nu a mai avut cu cine să lucreze. „Am muncit eu cu soția, dar cu greu am putut să facem față. Soția mea este din Indonezia, am cunoscut-o grație tehnologiei moderne, pe Internet, ne-am întâlnit, ne-am plăcut, ne-am căsătorit. Acum avem și un băiat de șapte ani și, mai în joacă, mai în serios, ajută și el la hrănirea puilor...Când mi-am dat seama că nu mai găsesc oameni cu care să lucrez, am discutat cu soția și ne-am gândit să aducem din Indonezia.“

Cristina este o femeie curajoasă. După ce l-a cunoscut pe Mihai și s-au căsătorit, a trecut de la cariera în modeling din Jakarta la creșterea puilor și curcanilor în Câmpulung Moldovenesc. „Mi-a fost greu la început, recunosc. Sunt aici de zece ani și în primul an din cauza frigului am făcut tot felul de alergii. Nu eram obișnuită cu iarna și cu gerul, m-am obișnuit treptat și acum chiar mă simt ca acasă, aici în Bucovina, nu mai sufăr când vine frigul. La început eu și cu soțul meu ne ocupam cu toate la fermă. Pentru mine a fost greu până am învățat. Acum am adus  femei din Indonezia să ne ajute. Le-am dat cazare și masă și un salariu mult mai bun decât ar fi câștigat acolo. Sunt harnice, lucrează foarte bine.“

Feny este una dintre indoneziencele care lucrează la fermă. „Mă simt fericită că am venit aici, este o altă lume, am învățat multe într-un an de când lucrez. Nu știam nimic despre creșterea puilor, dar am învățat repede, nu mi se pare foarte greu. De când sunt aici am reușit să strâng bani, acasă, în Jawa, n-aș fi reușit.“

Criza se va accentua...

Mihai Tivodar crede că actuala criză a forței de muncă care a lovit și agricultura României se va accentua în următorii ani și este convins că mulți fermieri îi vor urma exemplul.

„Am ajuns să nu mai avem oameni serioși cu care să putem lucra. Dacă autoritățile nu se vor implica și nu vor găsi soluții eficiente, singura variantă rămâne forța de muncă de afară, din Orient, în special. Fetele care lucrează la mine sunt mulțumite, le dau în jur de 400 de dolari pe lună, echivalentul salariului minim pe economie din acest an. În Indonezia un venit mediu ar fi în jur de 100-150 de dolari. Aici au asigurate toate condițiile și pot să-și economisească banii pe care-i primesc. Probabil că, pe termen lung, nu aceasta ar fi soluția, să importăm și să exportăm, la rândul nostru, forță de muncă. Cei care guvernează ar trebui să se gândească mai profund la acest lucru. Oamenii buni pleacă din țară pentru că sunt dezamăgiți de ceea ce li se oferă. Odată cu pandemia și creșterile uriașe de prețuri nici nu văd lucrurile prea bine în următoarea perioadă. Cred că abia la toamnă se va vedea mai bine efectul scumpirilor din ultimele luni.“

Chiar dacă nu pare prea optimist, în condițiile economice actuale, Mihai și-a făcut, ca orice om întreprinzător, planuri de viitor. Vrea să-și dezvolte capacitatea de abatorizare și să înceapă să investească în agroturism și gastronomia locală pentru că Bucovina este o permanentă atracție turistică. Cristina speră că, dacă proiectele lor vor prinde viață, își va putea întâmpina oaspeții și cu delicatese de la ea de acasă, din Indonezia.

Vasile Braic