Primăria Iaşi a lansat o nouă licitație pentru reabilitarea energetică a unei unităţi şcolare. De data aceasta este vorba despre renovarea a două corpuri de clădire ale Colegiului Agricol „Vasile Adamachi“: internatul şi cantina.

Noul contract are o valoare de 7,2 mili­oane lei, fără TVA. La acest moment, Primăria Iaşi are în derulare 13 licitații pentru reabilitarea de şcoli.

Dintre acestea, contractele în cazul a 12 proceduri sunt finanţate prin intermediul PNRR şi au o valoare totală de circa 80 milioane lei. Aceste licitaţii au fost lansate începând cu luna octombrie 2023. Cealaltă procedură vizează Colegiul Pedagogic „Vasile Lupu”, iar contractul are o valoare de 70 milioane lei, cu o sursă distinctă de finanţare: un program naţional de renovare a clădirilor în care funcţionează şcoli şi care prezintă risc seismic.

Licitaţiile sunt în diverse etape de evaluare a ofertelor. Până în prezent, niciun contract nu fost semnat. Cea mai întârziată procedură este cea aferentă Colegiului Pedagogic: licitaţia a fost lansată în martie 2023, iar Primăria a fost obligată, recent, să facă o a treia evaluare a ofertelor, după ce au fost admise două contestaţii.

Municipalitatea va lansa, în aceste zile, şi alte licitaţii pentru reabilitarea de şcoli, în condiţiile în care există contracte de finanţare semnate în cadrul PNRR.

Beatrice Alexandra MODIGA

La aceste manifestări au fost aşteptaţi să ia parte, începând cu ora 1100, preşedintele Senatului Nicolae Ciucă, reprezentanţi ai Guvernului, lideri ai partidelor politice, europarlamentari. Printre participanţii la evenimentele din Piaţa Unirii din Iaşi au fost şi delegaţii din Republica Moldova.

Manifestările din Piaţa Unirii din Iaşi au început cu puţin înainte de ora 1000, cu un concert de muzică populară intitulat „Noi suntem români“, susţinut de artişti locali, Ansamblul Folcloric „Floare de Bujor“ şi Ansamblul Artistic Profesionist „Constantin Arvinte“.

De la ora 1100, spectacolul a fost întrerupt aproximativ o oră, pentru desfăşurarea manifestărilor organizate de oficialităţile ieşene cu prilejul Unirii Principatelor. Astfel, după oficierea unui Te Deum de către mitropolitul Moldovei şi Bucovinei şi reprezentanţi ai Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi, autorităţile din Iaşi şi Bucureşti au ţinut discursuri, după care s-au depus coroane de flori la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza din Piaţa Unirii.

Peste 330 de militari din cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne au defilat pe strada Cuza Vodă. În cadrul ceremoniei militare au participat militari şi angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne, de la Brigada 15 Mecanizată, Batalionul 151 Infanterie, Batalionul 53 Comando „Smaranda Brăescu“ Bacău, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Iaşi, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Iaşi, Colegiul Liceal Militar „Ştefan cel Mare“ din Câmpulung Moldovenesc, Şcoala Militară de Subofiţeri de Jandarmi „Petru Rareş“ Fălticeni.

După parada militară, a fost intonată Hora Unirii şi s-a dansat hora populară. Pentru cei care au venit în Piaţa Unirii municipali­tatea ieşeană a pregătit peste 5.000 de plăcinte tradiţionale moldoveneşti „poale-n brâu“ şi ceai cald.

Un alt punct important al manifestărilor organizate pentru celebrarea Unirii Principatelor a fost cel în care autorităţile şi politicienii au depus coroane de flori la mormântul domnitorului Cuza, la Mănăstirea Trei Ierarhi, după care au luat parte la o slujbă de pomenire a acestuia.

Seara a avut loc tradiţionala ceremonie de retragere cu torţe, începând cu ora 1800, pe traseul Muzeul Unirii – Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt – Strada Palat – Palatul Culturii.

Beatrice Alexandra MODIGA

Câți ați face asta? Elvis Iulian Mocanu, un fermier din județul Iași, care cultivă o suprafață de aproximativ 1.000 de hectare pe raza mai multor comune din județ, a scos utilajele agricole pe ulițele comunei Rediu, pentru a ajuta zeci de persoane înzăpezite.

„Luăm pe rând străzile, aleile, fundacurile“

Mai mult, el a făcut și un anunț pe Facebook, îndemnându-i pe cetățeni să îi semnaleze situațiile urgente.

„Oameni buni, am scos utilajele de la fermă, încercând să-i ajut pe toți aceia care sunt blocați. Am primit zeci de solicitări, nu știu dacă le voi putea rezolva pe toate, deși voi lucra cât mai mult. Luăm pe rând străzile, aleile, fundacurile. Dacă sunt situații foarte urgente, scrieți-mi. Acestea vor fi prioritare“, este anunțul fermierului ieșean.

Stratul de zăpadă a ajuns la aproape 30 de centimetri în Iași

Ninsorile de la începutul lunii ianuarie au fost adevărat coșmar pentru o bună parte din zona Moldovei. Trafic blocat și școli închise în Iași, chiar după prima zi de viscol și ninsori. Stratul de zăpadă a ajuns la aproape 30 de centimetri în multe județe.

Traficul în Capitala Moldovei a fost perturbat, după ce stratul de zăpadă a ajuns la aproximativ 30 de centrimetri, iar în zonă a continuat să ningă. Patru drumuri județene şi un sector de drum naţional din Iași au fost închise. Şcolile, liceele şi grădiniţele din municipiul Iaşi şi din judeţ au fost de asemenea închise.

Și activitatea pe Aeroportul Internaţional Iaşi s-a desfăşurat în condiţii de iarnă din cauza ninsorii abundente.

Beatrice Alexandra MODIGA

Solul este viață pentru Andrei-Cristi Poncu, un tânăr inginer agronom de 24 de ani, a ales să treacă la o agricultură cu prelucrare minimă a terenurilor, respectiv minimum-till, în ferma sa din localitatea Luceni, comuna Victoria, județul Iași, pentru că își dorește să facă o agricultură durabilă și sustenabilă.

De la prestări servicii la propria fermă

„În anul 2003, tatăl meu a cumpărat un tractor U650 cu care, inițial, făcea mai mult prestări servicii. Însă, în timp, a început să ia în arendă teren agricol. În anul 2008 a accesat un proiect cu fonduri europene, prin care a mai achiziționat un tractor. În prezent, avem în fermă toate utilajele ce ne sunt necesare. Cultivăm o suprafață de 180 de hectare cu culturile de grâu, porumb și floarea-soarelui“, declară tânărul fermierul.

Pentru Andrei, motivația de a alege acest domeniu a venit din faptul că a fost înconjurat de agricultură de mic. Dincolo de faptul că e o profesie, este și o mare pasiune, poate chiar un stil de viață, spune tânărul. Ieșeanul este preocupat de practicarea unei agriculturi durabile, cu atenție pentru sol și tot ce ține de mediu, inclusiv pentru creșterea gradului de fertilitatea a solurilor și menținerea gradului de umiditate în sol.

Agricultura are nevoie de oameni ambițioși…

„În timp am adunat toate utilajele de care avem nevoie pentru a ne ușura munca, având în vedere că doar eu și tatăl meu ne ocupăm de toate lucrările. Principalul obiectiv e utilizarea tehnologiilor care conservă cât mai multă apă în sol, seceta afectând foarte mult producțiile de câțiva ani încoace. Recomand acest domeniu persoanelor care au suficientă determinare să se dedice atât prin studiu, cât și prin practică. Agricultura e un sector al economiei indispensabil vieții, aș putea spune, reprezentând principala sursă de hrană. Din acest motiv este nevoie de oameni ambițiosi și muncitori care să producă hrană și să aibă grijă de sol“, adaugă Andrei-Cristi Poncu.

Minimum-till, o agricultură prietenoasă cu mediul

Lucrarea minimă a solului (minimum-till) sau lucrarea redusă a solului se referă la prelucrarea sau afânarea întregii suprafeţe a solului, dar scăzând intensitatea şi frecvenţa de lucrare, în principal prin eliminarea unor lucrări mecanice practicate în sistemul convenţional. În categoria lucrărilor reduse ale solului sunt încadrate trei tipuri majore de practici de afânare redusă a solului, şi anume: discuirea solului urmată de semănat, afânarea cu plugul cizel sau cu paraplugul, urmată de semănat și lucrarea cu freza sau alte maşini rotative, urmată de semănat, ne dă o definiție tânărul fermier, dar ne și spune cum aplică el această tehnologie în fermă.

„Pentru suprafețele însămânțate cu grâu, pregătirea solului constă doar într-o trecere cu discul după recoltarea florii-soarelui, dar asta facem dintotdeauna. Anul trecut, dar și anul acesta, pentru porumb și floarea-soarelui am renunțat la arătură, am folosit un disc care are talerele cu un unghi mai agresiv“, încheie fermierul din județul Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

Ne îndreptăm atenția asupra celui mai sustenabil bistro din România: CUIB – Centrul Urban de Inițiative Bune, pe care îl găsiți în Iași. În ciuda costurilor mari, CUIB a reușit mereu să-și țină promisiunea de a promova și practica un stil de business și de viață sustenabil, după ideea practice what you preach.

Povestea CUIB a început odată cu Asociația Mai bine. În cadrul acesteia, firul conductor al celor patru arii de acțiune (ecologie și protecția mediului, economie socială, educație pentru dezvoltare durabilă, responsabilizare civică) este consum responsabil.

Încă de la fondare, în anul 2009, CUIB a promovat prin diverse acțiuni această abordare a consumului ca forma cea mai la îndemână la nivel individual de a spori impactul pozitiv în comunitate și de a diminua impactul negativ asupra mediului. Destul de curând s-a înțeles că promovarea teoretică nu este suficientă dacă nu are și una practică și, astfel, a apărut interesul de a furniza și alternative concrete.

Bistro cu produse sustenabile

Astfel, în 2011, la CUIB s-a decis să se înceapă cu cea mai importantă dimensiune a consumului – hrana, aplicând la cea mai populară și importantă competiție pentru întreprinderi sociale din acea vreme din România cu ideea de a deschide un bistro cu produse sustenabile. În 2012 a fost câștigată această competiție și una similară, iar premiile financiare obținute, în valoare de aproximativ 20.000 euro, le-au permis antreprenorilor de la CUIB să deschidă în decembrie 2013 Centrul Urban de Inițiative Bune – CUIB.

Abordarea definitorie la CUIB, precum și în Mai bine este cea holistică, pe toate cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile – natură, societate, economie.

Din interesul de a furniza alternative sustenabile de consum, CUIB este un proiect al unei organizații, deținut de această organizație, încadrându-se în sectorul întreprinde­rilor sociale, respectiv al afacerilor pentru care profitul nu este o finalitate în sine, ci un mijloc de a obține impact social.

Nu se vinde apă!

CUIB funcționează într-un sector foarte competitiv, cum este HoReCa, unde există mari costuri de oportunitate ca urmare a prioritizării obiectivelor sociale și de mediu.

Costurile în termeni financiari, de timp, de resurse umane, sunt mult mai mari decât ale oricărei companii convenționale (de exemplu, aici se folosesc ingrediente cât mai naturale și băuturi certificate ecologic și fair trade, dar se încearcă să se păstreze prețurile aliniate cu cele ale celorlalte spații centrale din Iași, nu se vinde apă, ceea ce se traduce în pierderi de zeci de mii de euro, nu se oferă mâncarea la pachet, ci se fac livrări spre a se evita obiectele de unică folosință etc.).

Perceput inițial ca un spațiu radical, înaintea timpului său, de nișă, cu produse vegetariene, fără băuturi precum pepsi, cola etc., astăzi este prima recomandare din toate ghidurile turistice străine, prima recomandare pe TripAdvisor pentru hrană locală și vegetariană și este lăudat și apreciat în numeroase rețele și pe multiple platforme.

CUIB este mai mult decât un restaurant sustenabil și responsabil, este un hub unde artiștii locali își pot expune și vinde produsele create de ei (în mod responsabil, desigur).

Având la bază principii ecologice, cum ar fi apă pentru toți, slow food, hrană fără carne, CUIB își dorește să sporească impactul social pozitiv și să diminueze impactul negativ asupra naturii. Produsele pe care le comercializează au la bază criterii de etică, echitate, ecologie, utilitate și solidaritate. Reprezintă model de urmat pentru restaurantele din toată lumea.

Recomandăm cu căldură tuturor celor care vizitează Iașul să meargă la CUIB, unde vor savura mâncăruri vegane preparate din produse de sezon. Iar dacă sunteți din Iași și nu ați fost încă în CUIB, neapărat trebuie să le faceți o vizită! Terasa este o adevărată oază de liniște și verdeață, chiar în centrul orașului.

Beatrice Alexandra MODIGA

La Iași se găsește prima și singura pâine din maia certificată ecologic. Este făcută de morărița Cecilia Țugulia, cu făină măcinată la moara ei din Probota. Gustul este delicios, iar ingredientele folosite sunt 100% naturale, fiind certificate ecologic de un operator agreat de Ministerul Agriculturii.

Atestat de „produs tradițional“

Producătorul local ieșean și-a dorit să continue afacerea pe care părinții săi i-au încredințat-o. Și anume, o moară aflată în comuna Probota din județul Iași. De aici și-a dorit să scoată produse cât mai naturale, până a ajuns să creeze pâinea din maia 100% naturală.

„M-am uitat puțin în piață și atunci am văzut că nu exista un producător de pâine curată, cu eticheta curată, cu ingrediente curate și atunci am zis: «Ok, hai să facem o astfel de pâine care să respecte principii de alimentație sănătoasă». Adică să folosim doar apă, făină, sare, eventual drojdie, dacă vorbim de o pâine cu drojdie sau maia. Am reconstruit un cuptor cum văzusem la bunica mea, cuptor tradițional cu lemne, și am început să fac primele teste. În momentul în care am scos primele pâini, lumea a fost foarte încântată pentru că era foarte diferită și era evident că se află în fața unei pâini care necesită o altfel de atenție. Procesul de fabricare este mai îndelungat, durează undeva la 30 de ore până faci o pâine cu maia. Nu este ca la o pâine cu drojdie pe care o faci în trei-patru ore“, a adăugat Cecilia Țugulia.

Deși morărița Cecilia a obținut atestarea de „produs tradițional“ pentru pâinea ei cu maia încă din 2019, puțini sunt cei care îi cunosc povestea și care știu că Iașul are produse de panificație 100% naturale. De curând, morărița a fost prezentă la un eveniment organizat de Academia Română din Iași, unde s-a discutat despre un ecosistem de cunoaștere, care are la bază practicile alimentare ale omului urban din Iași, dar și din regiune, totul pentru a promova și susține o hrană și un comportament alimentar mai sănătos. Tot de aici am aflat și ce trebuie să facă producătorii locali din Iași dacă își doresc să obțină certificarea ecologică.

„În primul rând, e necesară seriozitatea producătorului și a operatorului care certifică, pentru că sistemul ecologic în România este reglementat pentru a comercializa produse ecologice, bio. Mulți își prezintă produsele pe social media, în campaniile dumnealor de marketing, ca fiind certificate. Trebuie să ia legătura cu un certificator, să urmeze anumiți pași, tehnici, prin care se ajunge la certificare. Morărița Cecilia Țugulia este singurul producător local din județul Iași care a făcut acest pas în industria morăritului și a panificației. Este un exemplu că legătura dintre Academie, mediul universitar academic și micul antreprenor dă roade, de aceea sperăm că, un număr cât mai mare de producători se vor alătura acestei comunități. De asemenea, trebuie să înțeleagă rolul pe care noi îl avem în societate“, a precizat Sebastian Brumă, cercetător la Academia Română Filiala Iași.

Să cunoaștem familia morăriței...

Morarul, dom’Mircea, cum îi spun cei care-l cunosc, are 72 de ani, macină, repară orice, conduce orice mașină, și-a făcut adresă de mail, are cont de Facebook, face shopping online și e bunic.

„Mi-a spus că vrea să facă o rețetă de pâine după cum știe el de la un brutar bătrân, din altă zonă a țării. Nu a acceptat decât să o modelez eu și să o coc. A așteptat cu emoție rezultatul și opinia mea. Ce a ieșit a fost bucurie pură. Nu ne puteam opri din mâncat, așa de bună a ieșit. Așa că a intrat în producție. Cum se numește? Cum a ales el, Pâinea Bunicului“, adaugă Cecilia Țugulia despre tatăl ei.

În desele momente când Cecilia rămâne fără oameni la brutărie, mama ei se transformă în ajutorul ei de nădejde.

„Ori de câte ori vreau să dau înapoi, ea mă împinge din spate și îmi spune: «Eu te susțin! Ești descurcăreață, tu poți! Dumnezeu nu ne lasă niciodată!» Credința ei e de netăgăduit, e credința bunicii mele și a tuturor celor de dinaintea mea. De dragul lor, eu sunt astăzi morărița. Dar, de fapt, ea este o adevărată morăriță, bunica mea este adevărata brutăriță, iar eu nu sunt decât fata lor. Când e vorba de treabă, de muncă, de lucru bine făcut e aspră și iute ca un prâsnel. Dacă vă plac sărățelele din Magazia Morăriței, ea m-a învață să le fac. Dacă vă plac fursecurile, tot ea m-a învățat să le fac. Dacă vă place zâmbetul de pe chipul meu, tot ea l-a făcut! Despre mama aș putea scrie multe, dar vă las pe voi să vedeți ce vă spune chipul ei, ce vă spun mâinile ei. Toate vorbesc când te uiți la ea! Dar ce nu se vede în poză este faptul că mama nu mă refuză niciodată, că e în stare la aproape 72 de ani să mute munții din loc pentru mine“, mai spune morărița, Cecilia Țugulia.

În prezent, morărița a ajuns să producă mai multe produse de panificație din ingrediente naturale și să aibă propriul magazin unde să-și vândă marfa.

Beatrice Alexandra MODIGA

Ziua Națională a României, sărbătorită la 1 decembrie, marchează Marea Unire de la Alba Iulia din 1918. Această zi simbolizează realizarea idealului național de unitate și suveranitate pentru poporul român. Ziua Națională a României a fost celebrată cu fast şi la Iaşi. După ceremonia religioasă şi defilarea militarilor, ieșenii au primit fasole cu cârnați la ceaun.

Această zi importantă a fost marcată prin mai multe momente și o serie de manifestări.

Vineri, 1 decembrie, Ziua Națională a României a fost marcată la Iași printr-o serie de manifestări oficiale de tradiție, ceremonii militare și religioase, masă tradițională, dar și prin deschiderea amenajărilor specifice organizate de Primăria Municipiului Iași cu ocazia Sărbătorilor de iarnă.

În prima parte a zilei au fost programate ceremoniile oficiale, după un prim concert de muzică populară intitulat „Noi suntem români“. Parada militară a cuprins tehnică militară de la Brigada 15 Mecanizată, Batalionul 151 Infanterie şi autospeciale de la Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Iaşi, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Iaşi, Inspectoratul de Poliţie Judeţean, Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră, Ministerul Justiţiei – Penitenciarul Iaşi, Direcţia Regională de Informaţii Moldova-Nord, alături de detaşamentul călare al Poliţiei Locale.

În total, au participat la ceremonia organizată cu ocazia Zilei Naţionale aproximativ 480 de militari, angajaţi MAI şi ai altor instituţii, cu aproximativ 40 de mijloace tehnice.

Discursurile prefectului Bogdan Cojocaru, al vicepreședintelui Marius Dangă și al primarului Mihai Chirica au îndemnat la unitate, în memoria celor care au realizat unirea și în perspectiva proiectelor pe care le implică dezvoltarea României.

Aproximativ 10 mii de oameni au participat de-a lungul străzii Anastasie Panu și în fața Palatului Culturii. Este un record de participare, mai ales că și vremea a fost caldă față de normalul lunii decembrie, spre deosebire de frigul pătrunzător din anii trecuți.

La tribuna oficială, seria discursurilor a fost deschisă de IPS Teofan, mitropolitul Moldovei și Bucovinei. El a menționat „marea provocare“ cu care se confruntă țara, numărul foarte mare de români plecați în străinătate. IPS Teofan a adăugat că au fost vremuri grele, dar că a venit timpul pentru ca cei plecați să se întoarcă acasă.

O oră mai târziu, ieşenii care au profitat de vremea caldă şi însorită au putut să asiste la Te Deum-ul oficiat deopotrivă de reprezentanţii Bisericii Ortodoxe şi ai Bisericii Catolice, urmat de discursurile oficialităţilor (prefectul, preşedintele CJ, primarul oraşului), depunerea de jerbe şi coroane de flori şi de mult aşteptata paradă militară.

Sute de ieșeni au venit în centrul Iașului, majoritatea cu stegulețe tricolore în mâini, pentru a fi prezenți la manifetările de 1 Decembrie.

„Cu ocazia Zilei Naționale a României, Primăria Municipiului Iași a asigurat scena cu ecran, sonorizarea, amplasarea unui tricolor pe turnul central al Palatului Culturii, stegulețe și cocarde tricolore pentru spectatori“, au declarat reprezentanții Primăriei Municipiului Iași.

Iluminatul festiv a fost aprins tot de Ziua Națională. Aprinderea iluminatului festiv, montat cu ocazia Sărbătorilor de iarnă, a avut loc tot vineri, 1 decembrie, la ora 17.25 - 17.30, în zona bradului de pe pietonalul Ștefan cel Mare și Sfânt, în fața sediului Primăriei Municipiului Iași. Momentul a fost marcat cu un mic spectacol pentru copii.

Beatrice Alexandra MODIGA

Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad“ Iaşi a lansat proiectul „Construire infrastructură pentru învățământ dual – AGRITECH“, în cadrul unei conferințe organizate joi, 23 noiembrie 2023, la sediul USV Iași, în prezența reprezentanților partenerilor.

Valoarea proiectului este cea mai mare din istoria instituției ieșene, 25 de milioane de euro. Finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Componenta 15 – Educație, proiectul va permite USV Iași și partenerului său principal, Universitatea Tehnică „Gh. Asachi“ din Iaşi (UTI), să construiască un întreg complex la Ezăreni, în comuna Miroslava, destinat învățământului dual.

„Lansăm astăzi proiectul pentru învățământul dual, în care partenerii principali sunt TUIASI și USV Iași. Este un cadru în care toți aceștia își vor uni forțele. Valoarea proiectului este mare, 25 milioane euro, va fi un nou campus, o construcție frumoasă care, sperăm noi, va atrage cât mai mulți elevi. Deocamdată nu au fost elaborate planurile de încadrat pentru nivelul de licenţă. Deja suntem în faza în care lansăm proiectul de sarcini pentru studiul de fezabilitate. Termenul limită este anul 2026. Scopul este acela de a pregătit elevi, studenți, cadre didactice pentru a lucra în cadrul învățământului dual. Acesta presupune o colaborare foarte strânsă între mediul academic și cel economic“, a transmis prof. univ. dr. ing. Gerard Jităreanu, Rectorul USV Iași.

Proiectul este o reconfirmare a parteneriatului solid dintre cele două universități.

„Acest proiect le conferă elevilor de liceu motivările să aleagă o universitate. Sper ca finanțările să vină în ritmul programat și poate în anul 2026 să ne apropiem de final“, a menționat prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, rectorul TUIASI.

Campusul va cuprinde un cămin studențesc cu o capacitate de aproximativ 140 locuri, distribuite în 70 camere, o clădire multifuncțională, care include cantină pentru aproximativ 200 de persoane, săli de curs, cabinet medical, birouri pentru personal, o sală de sport de dimensiune medie, cu o capacitate în tribună de 100 locuri, o clădire pentru recepția produselor, care va include şi un laborator de analiză a produselor.

Într-o altă clădire, vor fi amenajate cinci ateliere de practică dedicate specializărilor agricole, incluzând simularea proceselor din ferme, medicină veterinară, două pentru digital farming în sectorul vegetal și zootehnic, precum și unul pentru practică în industria alimentară.

De asemenea, o altă clădire va fi dedicată elevilor care urmează specializările sisteme industriale avansate, mecanică smart, inginerie chimică și design industrial, precum și inginerie civilă, arhitectură și prospecțiuni terestre.

„Sunt 100 de hectare, tot ce înseamnă curți construcții, hale şi microproducţie şi 107 hectare teren agricol pentru practică, experimente în câmp, pe suprafața fermei. Acolo va fi construit acest campus. În țară se vor dezvolta zece proiecte pentru învățământul dual, dar acesta este singurul din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est“, a mai precizat rectorul Gerard Jităreanu.

Capacitatea acestui program este de 200 de elevi anual, împărțiți în funcție de specializările solicitate de operatorii economici. Învățământul dual presupune o colaborare strânsă între universități, colegii și firmele care solicită absolvenți în anumite domenii.

Operatorii economici propun specializările dorite, iar instituțiile de învățământ asigură atât pregătirea teoretică, cât și cea practică în cadrul campusului și al firmelor partenere. Activitatea se va desfășura cam cu 50% teorie, 50% practică şi în al doilea an se poate ajunge la 55-60% practică şi diferența pregătire teoretică.

Pe parcursul programului de învățământ dual, elevii primesc o diplomă echivalentă cu cea obținută în învățământul post-liceal. De asemenea, ei au opțiunea de a continua studiile la nivel universitar, la nivel de licență.

Pentru acest tip de învățământ la nivel de licență, normele și strategiile încă nu au fost elaborate, dar instituțiile de învățământ se pregătesc pentru implementare, asigurând resurse precum campusuri și locuri de practică, în așteptarea elaborării planurilor de învățământ și strategiilor la nivelul ARACIS, urmate de stabilirea modalităților de finanțare și a tipurilor de diplome acordate.

Beatrice Alexandra MODIGA

Pasionații de gastronomie, studenți și elevi deopotrivă, și-au demonstrat talentul în cadrul Concursului Național Studențesc „Tradiție și Inovație în Arta gastronomică“, organizat la Universitatea de Științele Vieții din Iași. Participanții s-au întrecut în gusturi care mai de care, de la papanași pe pat de piure de mango și până la mămăligă cu ciocolată sau chisaliță, realizând adevărate minuni culinare în farfurie.

MasterChef la Universitate

Este un concurs inedit de „Tradiție și Inovație în Arta gastronomică“ în cadrul unui Concurs Național Studențesc destinat pasionaților de gastronomie, studenți și elevi deopotrivă. Totul e organizat în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Iași, eveniment care a avut loc marți, 14 noiembrie a.c., la USV Iași.

Pe lângă studenții de la USV Iași, la această ediție a concursului au mai participat tineri de la instituții de învățământ precum Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu, Facultatea de Inginerie Alimentară din Suceava, Universitatea „Dunărea de Jos“ din Galați, Colegiul „Virgil Madgearu“ Iași, Colegiul Agricol și Industrie Alimentară „Vasile Adamachi“ Iași, Liceul Tehnologic Economic de Turism Iași, Colegiul Tehnologic „Olga Sturdza“ Miroslava, Liceul Tehnologic Economic Pașcani și Liceul Tehnologic Hârlău.

„Este un concurs care se desfășoară de câțiva ani, strict studențesc, care a pornit din inițiativa studenților și pe care noi, Universitatea, ne-am străduit să-l ducem la un alt nivel, în condițiile în care la vremea respectivă, când a demarat se desfășura în câteva camere de cămin, câteva bucătării ale căminelor, acolo unde era cazul. După care am avut un cămin nou, unde bucătăriile au fost mai silențioase, au fost și altfel echipate, după care am început și am zis că, dacă studenții își doresc acest lucru, din acest punct de vedere ar trebui să facem mai mult și am intrat în parteneriat cu diferiți beneficiari“, a transmis prof. dr. Vasile Stoleru, prorector cu activitățile sociale al USV Iași.

Educația culinară care susține interesul crescut al studenților și elevilor pentru arta gustului

Concursul organizat de USV Iași a avut ca principal scop educația culinară, care susține interesul crescut al studenților și elevilor pentru arta gustului și, mai ales, dezvoltarea culturii gastronomice locale, aflată într-o evoluție în România. De ani buni, instituția de învățământ superior derulează asemenea competiții. Rolul acestora este acela de a-i provoca, în special pe tineri, în a se documenta despre mâncare, cultură gastronomică și de a veni cu rețete tradiționale. Acest tip de activități atrag, an de an, zeci și zeci de concurenți. Cei mai buni vor fi premiați și încurajați să meargă pe acest interesant drum.

Festivitatea de premiere s-a realizat separat atât pentru elevi, cât și pentru studenți, iar marele premiu îl va motiva pe câștigător să aleagă o meserie în domeniul culinar.

Beatrice Alexandra MODIGA

Dacă v-ar fi plăcut vinurile sau ați fi vrut să aflați cât mai multe despre aceste licori senzaționale, Festivalul „Hai cu pluta“ ar fi fost un prilej deosebit. Publicul a putut alege de la vinuri albe răcoritoare până la cele roșii pline de profunzime și vinuri spumante care încântă simțurile, dar a avut și ocazia să interacționeze cu producători pasionați și să afle povestea fiecărei crame. Despre acest eveniment inedit am stat de vorbă cu somelierul Yvona Mardare, cea care l-a inițiat și care își dorește să-l transforme într-o frumoasă tradiție.

Un număr de 50 de crame din trei ţări au fost prezente, în 28 şi 29 octombrie a.c., la a doua ediţie a Festivalului de Vin „Hai cu pluta“, organizat de somelierul Yvona Mardare.

Potrivit organizatorului, la evenimentul care a avut loc la Centrul de evenimente Agora au participat reprezentanţii ai cramelor din România, Republica Moldova şi Italia.

„Agora a găzduit, pe 28 și 29 octombrie, cel mai mare festival pe care l-am organizat eu în cei nouă ani de carieră. Am avut aproximativ 50 de standuri, la care vizitatorii au putut degusta vinuri preponderent din România, dar și din Republica Moldova, Italia etc. De asemenea, au fost standuri și din zona gastronomică, la care s-au putut degusta preparate delicioase – brânzeturi, zacuscă, pâine, ulei de măsline etc. Papilele noastre gustative au putut savura din plin acest spectacol al bunului gust. A fost, totodată, un bun prilej, în special pentru domeniul HoReCa, de a cunoaște vinurile, cramele, de a face networking, La acest festival al vinului au luat parte atât nume cunoscute în această industrie, dar şi oenologi, specialişti în gastronomie şi nu numai. Gustările delicioase au completat fiecare picătură de vin, transformând-o într-o adevărată simfonie pentru simţuri. Participanţii au avut posibilitatea să se bucure de o selecţie vastă de vinuri, de la cele autohtone până la varietăţi internaţionale, fiecare cu povestea şi caracteristicile sale unice“, a specificat somelierul Yvona Mardare.

„Workshopuri, seminarii şi discuţii cu experţii din domeniu au completat programul festivalului, oferind o perspectivă aprofundată asupra lumii vinurilor. Festivalul și-a propus să celebreze tradiţia şi arta vinificaţiei, aducând la un loc producători, cunoscători şi iubitori ai vinului. Evenimentul nu a fost doar o ocazie de a degusta vinuri de calitate, ci şi un prilej de a învăţa despre istoria licorilor, varietăţile de struguri şi tehnicile de producţie”, a mai transmis organizatoarea.

La a doua ediție a Festivalul „Hai cu pluta“ au participat peste 20.000 de personae.

Beatrice Alexandra MODIGA

Pasiunea pentru peisagistică l-a adus pe Călin Ababi din comuna Holboca, județul Iași, student al Facultății de Horticultură USV Iași, pe drumul antreprenoriatului, în momentul în care a decis că vrea să fie propriul șef. A accesat prin intermediul proiectului e-Antreprenor suma de 40.000 de euro și așa a apărut un business în peisagistică.

„Cine nu vrea să fie propriul șef? Ideea de a lucra pentru tine, de a face ceea ce ai visat mereu este ceea ce cu toții ne imaginăm în secret. Marele avantaj este libertatea pe care o ai, dar care vine cu un preț: mult mai multe ore de muncă. Trebuie doar să ai curaj și o intuiție bună“, ne spune tânărul Călin Ababi.

DSC02980

Arta amenajării peisagistice, o afacere românească profitabilă

Călin Ababi (22 ani) din comuna Holboca, județul Iași, student în cadrul Facultății de Horticultură USV Iași, face parte din rândul acelor tineri care pun în practică idei valoroase, susținute de cunoștințe bine dobândite, pe parcursul unei facultăți de profil. Încă din timpul facultății, tânărul ieșean a studiat profund domeniul peisagisticii. Apoi, a decis că vrea să facă un business doar al lui.

Hortimpact, experții în grădina ta

Împreună îl cunoaștem pe Călin Ababi de la Hortimpact – Amenajări Grădini, student în anul IV la Facultatea de Horticultură USV Iași. Tânărul și-a deschis o afacere în domeniu, încă de pe băncile facultății, prin intermediul proiectului e-Antreprenor.

„Mă ocup cu amenajarea grădinilor. Firma mea se numește Hortimpact și am beneficiat de un ajutor de minimis în cadrul proiectului e-Antreprenor. În anul 2022 am accesat aceste fonduri, mai exact 40.000 de euro. Suma primită m-a ajutat în achiziționarea a două utilaje, unul dintre ele care nivelează și însămânțează terenul, și un excavator care mă ajută foarte mult în mutarea și îndreptarea terenului. Doresc să mă dezvolt, să achiziționez din ce în ce mai multe utilaje, mai performante, să am mai mulți angajați“, a precizat Călin Ababi.

Grădina este cartea de vizită a unei case, iar amenajarea oricărui petic de pământ se poate transforma într-un loc de poveste. În ultimii ani, din ce în ce mai mulți români s-au mutat de la bloc la casă pentru a-și crea acea oază de confort și relaxare, cu efecte benefice asupra stării de spirit a unei familii.

Oamenii au înțeles că relația cu natura este una ce trebuie apreciată și alocă sume importante de bani pentru a avea grădina mult dorită.

e-Antreprenor

Proiectul s-a adresat studenților (minimum anul II de studii), masteranzilor, doctoranzilor și cursanților din universitățile acreditate publice și private din Regiunile Nord Est și Sud Est. Acesta a fost structurat pe două dimensiuni:

– dezvoltarea competențelor antreprenoriale a 350 de studenți (minimum anul II de studii), masteranzi, doctoranzi sau cursanți prin furnizarea de cursuri de formare profesională;

– susținere financiară prin alocare de granturi în valoare de maxim 40.000 euro/afacere pentru minimum 33 de planuri de afacere selectate în cadrul unei competiții, business-uri care activează în domenii economice cu potențial competitiv, identificate conform SNC, și domenii de specializare inteligentă conform SNDCI.

Beatrice Alexandra MODIGA

Ziua Porumbului a fost sărbătorită sămbătă, 7 octombrie a.c., la Movileni, județul Iași, pe platforma fraților fermieri Rimbu. Sute de fermieri și producători de utilaje agricole au luat parte la o platformă de demonstrații agricole, prezentări de tehnică agrară și soluții complete pentru cei interesați. Evenimentul a fost organizat de Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice „Grânarii Dă-te pe brazdă“ Iași, membră a Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România.

Zeci de hibrizi în testare pe platforma de la Movileni

Roadele din această toamnă au fost sărbătorite în comuna Movileni, județul Iași. În fiecare an, Asociația Grânarii organizează evenimentul dedicat „Zilei Porumbului“, manifestare ce reprezintă o oportunitate pentru fermierii care cultivă porumbul în această regiune.

Evenimentul a reunit fermieri, profesioniști ai companiilor producătoare de semințe, distribuitori de inputuri, utilaje, bănci și asiguratori din domeniu, producători locali, dar și furnizori de soluții complete în agricultură.

„Este sărbătoarea recoltei și ziua în care noi vom trage niște concluzii în urma recoltării platformelor de porumb. Realizăm clasamente și vedem ce hibrizi am avut. Am prezentat 47 de hibrizi pe platformă, care au fost recoltați. I-am cântărit, le-am măsurat umiditatea și i-am gradat. Este un eveniment fanion pe care în fiecare an îl organizăm și sperăm ca prezența să fie din ce în ce mai numeroasă, participanții cu hibrizi, producătorii de porumb să fie cât mai mulți, să putem testa, dezbate și să alegem înțelept viitorul fermelor noastre“, a precizat ing. Cristian Stoica, președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice „Grânarii Dă-te pe brazdă“ Iași, la deschiderea evenimentului.

Platformă de 25 hectare organizată de Asociația Grânarii

Totodată, pe platforma de la Movileni au fost prezentate rezultatele după testarea celor 47 de soiuri folosite, influența factorilor climatici și tehnologici asupra dezvoltării plantelor, precum și potențialul hibrizilor într-un mod comparativ, astfel încât rezultatele să crească pentru zona județului.

„Evenimentul a fost organizat la decizia Asociației Grânarii din care facem parte. Am organizat o platformă de porumb, unde, în colaborare cu partenerii noștri, producătorii de sămânță, am înființat această platformă cu un număr de 47 de hibrizi de porumb din gama timpurie până la gama foarte târzie. În acest moment sărbătorim acest eveniment printr-o prezentare a hibrizilor și rezultatele obținute ca urmare a cultivării lor, inclusiv avem foarte multe prezentări de utilaje agricole ale firmelor producătoare“, a specificat gazda evenimentului, Cristian Rimbu.

La Ziua Porumbului au fost prezenți și producători de utilaje agricole care au făcut demonstrații practice cu echipamentele expuse.

Nu au lipsit producătorii locali din zona Iașului

Evenimentul a fost organizat pe o suprafață de 25 hectare și a oferit vizitatorilor acces la un program de demonstrații agricole, prezentări de tehnică agrară și soluții complete pentru fermele oferite de companiile prezente la eveniment. Acțiunea a găzduit nume sonore ale domeniului, producători de semințe și furnizori de echipamente zootehnice și inputuri, precum și prestatori de servicii pentru agricultură.

Beatrice Alexandra MODIGA

Un deceniu de agricultură! Cu ce probleme se mai confruntă fermierii din Regiunea Moldovei? Aflăm răspunsuri de la gazda noastră, fermierul ieșean Elvis Iulian Mocanu, care cultivă o suprafață de aproximativ 1.000 de hectare pe raza mai multor comune din județul Iași.

20 de hibrizi de floarea-soarelui testați

În acest an, pe platforma de floarea-soarelui a fermierului Elvis Iulian Mocanu, situată în comuna Rediu, sat Horlești, județul Iași, cei prezenți, specialiști în domeniu, au putut descoperi rezultatele unui an greu de trudă, unde au fost cultivați în testare aproximativ 20 de hibrizi de la mai multe companii producătoare de semințe, printre care și compania Syngenta. Împreună cu partenerul Dicor Land – Utilaje Agricole, recoltarea a fost făcută cu un heder special de floarea-soarelui, pe 8 rânduri, marca Olimac, model Drago Gold. Când? Sâmbătă, 16 septembrie 2023, Asociația Grânarii din Iași a sădit în jurul fermierilor un nou eveniment marca Grânarii.

„Cultivăm o suprafață de aproximativ 1.000 de hectare pe raza comunei Rediu, Valea Lupului și Popricani. Aici este un lot demonstrativ de floarea-soarelui, unde sunt cultivați în testare aproximativ 20 de hibrizi, de la mai multe companii producătoare de semințe. Noi, împreună cu Asociația Grânarii și ceilalți parteneri, am organizat acest test de hibrizi care se pretează pe zona noastră pentru ca fermierii să fie într-o anumită cunoștință de cauză cât mai reală cu privire la achizițiile de semințe, care se pretează unei producții constante pe terenurile pe care le folosim. Proba cântarului este oarecum satisfăcătoare în ceea ce privește condițiile de climă. Precipitațiile au fost relativ scăzute în raport cu pregătirea pe care am făcut-o noi la semănat, cu tehnologia aplicată, cu cantitatea de îngrășăminte administrată, dar mulțumim și pentru atât deoarece venim după un an cu încercări destul de mari, foarte greu din punct de vedere climatic. Anul trecut ne-a arătat că nu putem recolta nimic“, specifică fermierul ieșean.

Ridicarea restricțiilor de import de tranzit pentru Ucraina descurajează fermierii români

Anul acesta, proba cântarului este satisfăcătoare pentru fermierii din județul Iași, în schimb dezamăgirea acestora este legată de prețul la comercializare, adaugă fermierul Elvis Iulian Mocanu.

„Știm foarte bine că zilele acestea se va decide într-un final ridicarea restricțiilor de import de tranzit pentru Ucraina, lucru care pe noi, din punct de vedere comercial, ne descurajează în sensul vânzărilor. Este un moment destul de greu pentru fermierii români, se cunosc dezavantajele produse de acest tranzit întrucât multă marfă staționează și pe teritoriul țării noastre. Trebuie să fim realiști, acesta este adevărul, și în condițiile acestea bursa la vânzare este foarte scăzută în zona noastră. Anul trecut au fost costuri ridicate la înființarea culturilor agricole, motorina a costat 9 lei/litrul, îngrășămintele au ajuns între 5.000-7.000 de lei/tona, prețul pesticidelor și erbicidelor, semințelor a crescut lejer de 15% până la 30%, deci costul de înființare a culturilor a fost destul de ridicat. Iar astăzi vindem la jumătate din prețul care a fost anul trecut. Dacă în 2022 s-a comercializat floarea-soarelui la recoltare cu un preț mediu de 3.000 lei/tona, astăzi a ajuns la 1.550 lei/tona. Ar trebui să facem o producție triplă ca să acoperim deficitul de balanță dintre venituri și cheltuieli, dar noi suntem niște luptători, o să mergem înainte indiferent de ce se prefigurează în zona euro, nu ne lăsăm intimidați. A fost un an bun pentru noi în zona asta, slavă Domnului că am avut ceva precipitații, o să tragem după noi și anul greu de anul trecut, pentru care încă plătim cheltuielile, dar sperăm că, în viitor, poate vom primi o subvenție mai mare din partea Uniunii Europene.“

Contabil, apoi fermier

Povestea fermierului Elvis Iulian Mocanu a început în urmă cu 10 ani, ca o pasiune micuță, încurajat de fondurile pentru instalarea tânărului fermier. Pe atunci avea sub 40 de ani.

„Am accesat prima Măsură 1.1.2. de instalare și am prins un pic de curaj. De profesie sunt contabil. Am absolvit un liceu agricol cu profil economic, în schimb timpurile de atunci, de la terminarea liceului, m-au îndreptat către o altă carieră profesională. Desființându-se în mod repetat fermele agricole, zootehnice, am prins perioada aceea imediat după Revoluție și astfel m-am mutat către zona juridică. Am lucrat 20 de ani în siguranță națională și ordine publică, după care ușor-ușor m-am reîntors la vechea pasiune“, încheie fermierul Elvis Iulian Mocanu.

Beatrice Alexandra MODIGA

În satul Schitu Hadâmbului, nu prea departe de Iași, într-un codru de pădure ce a adunat la umbra sa închinările pelerinilor de pretutindeni, în anul 1659 s-a ridicat, cu voia boierului grec Iani Hadâmbul, lăcașul cuprins de pace și iubirea Domnului, Mănăstirea Hadâmbu. Hramul lăcașului sfânt este pregătit cu minuțiozitate de către vrednicii călugări de aici și se sărbătorește la data de 8 septembrie.

Mănăstirea luminată de pe culmi are trei puncte principale pe care vizitatorii le zăresc când pașii lor ajung în pragul complexului monahal, „Zidul de incintă“, „Turnul de intrare“ și Biserica „Nașterea Maicii Domnului“; acesta din urmă a fost înălțată pe rămășițele unui schit din strămoși ce era închinat Sf. Nicolae.

Clădirea ansamblului monahal e construită din piatră de carieră, astfel priveliștea de fortăreață amintește de timpurile când turcii și tătarii dădeau târcoale și jefuiau mănăstirile. Până-n vremea când mănăstirile au fost date în proprietatea statului (reforma din timpul lui Al. Ioan Cuza), lăcașul era sub protecția Patriarhiei Ierusalimului. După jumătatea anilor 1800, călugării greci, ce au slujit mănăstirii mulți ani, au fost nevoiți să plece din cauza acestei reforme.

Turnurile circulare, turnul clopotniță de la intrare, planul dreptunghiular scot în evidență arhitectura în stilul moldovenesc al sec. al XVII-lea. Meșteri din satul Oglinzi din Neamț au lucrat la clădirea pentru oaspeți a mănăstirii (arhondaric), aceasta este impresionantă prin numărul mare de încăperi ce pot adăposti aproximativ 500 de persoane.

Vreme de șapte decenii, locul a fost lăsat în paragină, acesta fiind zărit la un moment dat de istoricii N.A. Bogdan și Nicolae Iorga, ce-și exprimau în scrieri respectul față de lăcașul de cult, dar și regretul ce venea din atmosfera miloasă lăsată de oamenii ce se închinau de la distanță, dar și de strigătul disperat al singurătății zidurilor dornice să simtă umanitatea din nou.

Pentru aproximativ douăzeci de ani, la Mănăstirea Hadâmbu au venit călugări romăni și ieromonahul Ion Mazilu; aceștia au recondiționat o parte din ansamblu pentru a putea viețui. Însă, în anul 1959, mănăstirea s-a desființat.

Mănăstirea Hadâmbu și-a redeschis poarta în anul 1990, sub ocrotirea mitropolitului Moldovei și Bucovinei, Daniel Ciobotea. Din donații ale credincioșilor și ale oamenilor de seamă au fost ridicate: o cameră pentru oaspeți, biserica „Acoperământul Maicii Domnului“, muzeul și un magazin bisericesc, dar și decoruri precum fântâni, mobilier și picturi. Aranjamentul cu marmura de Rușchița și pereții atent pictați de prof. Vasile Buzuloiu în tehnica fresco au adus bisericii o nouă viață, lumina ce ochii o văd, fie că privim în sus, fie că atingem piciorul pe finețea de sub tălpi.

Un incendiu neașteptat a distrus în anul 2003 chiliile, cărți religioase și alte obiecte însă, ca prin minune, Icoana Maicii Domnului a rămas neatinsă de flăcările mistuitoare. Aceasta datează din anul 1938 și a fost pictată de preotul Octavian Zmău; meșterul Ion Contfas a ferecat-o în argint, iar familii cu dare de mână din Piatra Neamț au donat pentru decorul cu pietre prețioase safire, aur și rubine ale coroanelor Mântuitorului și Maicii Domnului. Se pare că din icoană izvorăște mir în anumite perioade, iar credincioșii nu contenesc în a se închina cu speranță ori de câte ori vin aici; icoana a fost acoperită ulterior și cu foiță de aur.

Chilia Sf. Ioan Botezătorul este locul unde starețul Mănăstirii Hadâmbu, arhimandritul Nicodim Gheorghiță, a locuit timp de un an, înainte de redeschiderea ansamblului monahal. Donată de familia Drânceanu, Icoana Sfântului Ioan Botezătorul este făcătoare de minuni și izvorâtoare de mir. În fața acesteia se susține slujbă zilnic la ora 14, citindu-se acatistul Sf. Ioan Botezătorul.

După îndurări și tristețe, multă răbdare și stăruință, aici, în lumina dealurilor Iașilor s-a făcut liniște. Aripile păsărilor se înalță tot mai sus, le aud acum cum duc către cer ecoul de la slujba Sfintei Liturghii și cântă până la Cel de Sus minunile săvârșite din ruga îngenunchiată adânc aici, în fața Icoanei Maicii Domnului făcătoare de minuni din sufletul veșnic nestins al Mănăstirii Hadâmbu.

Aurora GRIGORE

Crescători de ovine și caprine, producători locali și zeci de persoane au participat în luna septembrie a.c. la Podu Iloaiei, la Târgul Crescătorilor de Animale din Iași, ediția a II-a, ce s-a desfășurat în incinta Colegiului Tehnic „Haralamb Vasiliu“ Podu Iloaiei.

În cadrul evenimentului au fost organizate workshopuri prin intermediul cărora instituții publice cu activități în sectorul agricol au prezentat informații privind: înregistrarea animalelor; subvențiile acordate de stat crescătorilor de animale, precum și ce fonduri europene pot fi accesate pentru zootehnie.

Târgul Crescătorilor de Animale din Iași a fost organizat de Direcția pentru Agricultură Județeană Iași, în colaborare cu Primăria Orașului Podu Iloaiei, cu Colegiul Tehnic „Haralamb Vasiliu“ Podu Iloaiei, Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași și cu Asociația Crescătorilor de Ovine și Caprine „Tradiția Moldovei“ Iași.

Evenimentul, unic în județul Iași, a fost dedicat crescătorilor de animale din județ și a avut ca scop prezentarea de rase de animale și rezultate de producție, degustarea și valorificarea de produse locale, prezentarea noutăților din domeniul creșterii animalelor, dar și realizarea unui schimb de experiență între participanți.

targ de oi

Bogdan Bulat, președintele Asociației Crescătorilor de Ovine și Caprine „Tradiția Moldovei“ Iași:

„La noi creșterea oilor este pasiune, este suflet sau hobby, dacă vreți. Din cadrul Direcției Agricole Iași aici avem undeva la o sută de mii de capete de ovine și caprine. Noi, în cadrul Asociației, dispunem de cca 37.000 de capete pentru că suntem în perioada în care facem contractele pentru anul următor și asta ar fi suma mamelor aflate în Controlul oficial al producțiilor din județul Iași.“

Seceta, dar și temperaturile ridicate le-au creat ceva probleme crescătorilor de ovine și caprine din județul Iași, adaugă Bogdan Bulat, președintele Asociației Crescătorilor de Ovine și Caprine „Tradiția Moldovei“ Iași.

„Seceta a scumpit hrana pentru animale, dar în ceea ce privește în furajul păios, fân, dar, dacă este să vorbim despre cereale, prețul este un pic mai mic decât anul trecut.“

Totodată, organizatorii au urmărit, prin intermediul acestui eveniment, și promovarea și încurajarea consumului de produsele locale. În acest sens a fost amenajată o stână în care s-a pregăti, după metoda tradițională, urdă.

Fotoreportaj de Beatrice Alexandra MODIGA

Primăria Municipiului Pașcani, Consiliul Local Pașcani, în colaborare cu Direcția pentru Agricultură Județeană Iași și Consiliul Județean Iași, au organizat la începutul lunii septembrie 2023 Târgul Comunelor, care s-a desfășurat pe esplanada din Pașcani.

Evenimentul a fost organizat cu sprijinul și implicarea primăriilor comunelor Butea, Ciohorăni, Heleșteni, Mircești, Miroslovești, Ruginoasa, Sireṭel, Tătăruṣi, Todireṣti, Valea Seacă și a Grupului de Acțiune Locală ,,Siret – Moldova“, care au prezentat la standurile proprii proiectele implementate, perspectivele ṣi oportunitățile locale.

targul comunelor Pascani Iasi

La eveniment au participat producători locali și meșteri populari din cele 10 localități din apropierea municipiului, care și-au promovat produsele, iar prestatorii de servicii și-au  prezentat oferta. Tot în cadrul acestui eveniment au răspuns pozitiv invitației artiști din localitățile participante.

Evenimentul a constat în expunerea cu vânzare a diverse produse meșteșugărești realizate de meșteri populari, produse tradiționale și agroalimentare, flori și fructe, iar în cadrul expoziției au avut loc acțiuni de promovare a valorilor economice şi tradiționale ale producătorilor locali, furnizorilor de servicii și antreprenori din Municipiul Pașcani şi din comunele participante.

Participanții la eveniment au avut asupra lor, în ziua evenimentului, documentele care fac dovada legalității de autorizare și funcționare (certificat de producător, certificat de înregistrare la registrul comerțului pentru agenții economici și alte documente de care dispune) și suport de expunere a produselor (masă).

Beatrice Alexandra MODIGA

Lecții de la un tânăr crescător de animale de doar 33 de ani din localitatea Mihail Kogălniceanu, comuna Țigănași, județul Iași, care are un efectiv de aproximativ 100 de capete din rasa metis autentic românesc, dar și două măcelării, un fast food și un supermarket. Pe viitor, businessul său va lua amploarea pentru că ieșeanul vrea să investească și într-o sală de tranșare. Împreună îl vom cunoaște în cele ce urmează pe Lucian Duca.

Materie primă pentru măcelării

„Acesta este unul dintre cele cinci puncte de lucru pe care le avem. Eu împreună cu familia mea administrăm o fermă de văcuțe, două măcelării, un fast food și un supermarket. Ferma de văcuțe a luat viață în urmă cu cinci ani; ne-am gândit că avem nevoie de materie primă pentru măcelării datorită faptului că oamenilor de la țară le este foarte greu să crească animale. Astfel am ales să începem să ne creștem propriile animale, să avem pentru magazinele noastre. Practic, am început cu un efectiv de 10 capete adulte, iar în prezent avem un efectiv undeva la 100 de capete, rasa metis autentic românesc. Ne-am bazat pe o rasă mixtă de carne și lapte, pentru că lucrăm cu montă artificială și naturală, astfel avem o siguranță că vaca poate produce destul lapte pentru vițel. Media este între 15-18 litri/vacă/zi; ele produc destul lapte și atunci putem să adăugăm chiar 2-3 viței per văcuță“, specifică antreprenorul din Iași.

Cu vaca de carne este mai eficient de lucrat

Legat de desfacere, acesta are două măcelării, una se află în Târgul Obor Cârniceni, iar cealaltă se află în piața Nicolina din Iași.

„La aceste două puncte de vânzare lucrăm doar cu vită și porc, practic pentru asta este înființată firma, de a avea materie primă la măcelării. Pentru carnea de porc lucrăm cu un producător din Botoșani, efectiv căutăm ca totul să fie cât  mai autentic. Atât timp cât nu ai contact cu lactația este mai facil pentru că acolo este o muncă suplimentară. Am încercat și noi și am văzut că avem nevoie de mai mulți oameni, este vorba de igienă, și atunci ne-am zis că nu avem posibilitatea și timpul necesar; fiind cinci puncte de lucru trebuie să ne împărțim atribuțiile în afacerea de familie, de aceea am prefera să ținem animalele doar pentru carne, pentru viței. Lucrăm cu abatoare pentru că noi nu sacrificăm vaca adultă.“

Crescătorul a început să dea contur acestui business în perioada pandemiei, mai exact în 2020, dar acesta specifică că, după pandemie, practic și-a recuperat pierderile. Cum a făcut asta?

„Pentru că o bună perioadă de timp, în jur de 9 luni de zile, am făcut livrări la domiciliu cu carne proaspătă, am căpătat o marjă foarte mare de clienți“, mai adaugă acesta.

Sala de tranșare, următorul obiectiv

Tinerii de vârsta lui Lucian nu prea frecventează piața, dar încet, încet au început să înțeleagă că este mai sănătos să lucrezi cu producătorul local, specifică fermierul.

„În ceea ce privește planurile de viitor, ne dorim să ne înmulțim cu acest efectiv, dar în mare parte vrem să ne schimbăm pe o rasă doar de carne, deoarece în viitorul apropiat vom construi și o sală de tranșare pentru a putea produce, ambala produsul nostru, respectiv să vindem la o scară mai mare, iar atunci va trebui să avem și un efectiv mai mare de animale“, încheie Lucian Duca, crescător de animale din județul Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în parteneriat cu Carrefour România, a organizat, la finele lunii august, Târgul de produse românești „Bunătăți de soi din România“, în incinta centrului comercial Era Shopping Park Iași. Evenimentul a făcut parte din campania de promovare a produselor agroalimentare românești și de creștere a accesului românilor la alimente de calitate obținute pe plan local, sub sloganul „Cumpără românește!“.

Cei prezenți la târg au avut ocazia să-și procure preparate dintr-o gamă variată de peste 40 de produse din județele: Botoșani, Galați, Iași, Neamț, Suceava sau Vaslui, atestate de MADR ca produse tradiționale. Oferta operatorilor economici care obțin aceste produse bazate pe rețete transmise din generație în generație este diversificată din categorii precum: carne și lapte, ouă, pește, legume și fructe, produse de patiserie, miere și produse apicole, vin și băuturi spirtoase. De asemenea, la târg s-au regăsit fructe și legume uscate, ceaiuri, produse apicole și produse lactate care au dobândit mențiunea „produs montan“.

În cadrul târgului, producătorii au avut ocazia de a discuta și cu autoritățile, fiind prezent la Iași secretarul de stat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Iulian Bucur. Acesta a promis sprijin producătorilor locali și o promovare mult mai amplă a produselor românești. Autoritățile promit că vor mai organiza astfel de târguri pentru susținerea producătorilor locali.

„Suntem prezenți la Iași în parteneriat cu retailerii pentru promovarea produselor tradiționale și a produselor românești din industria alimentară. Vom mai organiza astfel de târguri pentru a aduce cât mai aproape producătorii români de retalieri și a-i integra în această rețea de distribuție în toată țara și vrem să fim cât mai alături de producători, de procesatori și să reușim să simplificăm legătura între retaileri și producătorii locali, români și pentru produsele tradiționale. Sperăm să fie niște acțiuni de succes care vor urma și vom avea cred și rezultate mult mai bune“, a precizat în deschiderea evenimentului Iulian Bucur, secretar de stat MADR.

De asemenea, retailerii își doresc să colaboreze cu cât mai mulți producători locali tocmai pentru produsele naturale românești care sunt la mare căutare de către clienți.

„Noi avem un parteneriat cu mai mult de 1.300 de producători locali și ultralocali, din care 600 sunt ultralocali. Genul acesta de exercițiu cum este acum acest târg pe care îl organizăm în Iași este o formă prin care clientul aduce și are aproape produse de calitate, produse tradiționale, produse locale ultraromânești“, a specificat Narcis Horhoianu, director marketing retailer.

„Poftim Brânza Românească“, o nouă inițiativă de susținere a producătorilor locali

În weekendul 18-20 august, Carrefour a prezentat oficial cel mai nou program care sprijină producătorii locali, „Poftim Brânza Românească“, cu ocazia târgului de produse tradiționale „Bunătăți de soi din România“ desfășurat la Iași. Inițiativa, lansată încă din luna aprilie în format pilot în câteva magazine, format hipermaket și market, vine în sprijinul fermierilor români din numeroase regiuni ale țării pentru a aduce în atenția consumatorilor o selecție bogată de brânzeturi românești unice, maturate, fermentate și cu mucegai, toate create cu ingrediente locale de cea mai bună calitate.

„În căutarea echilibrului optim din circuitul producător-retailer-client, ne concentrăm eforturile pentru a identifica nevoile specifice consumatorilor, dar și ale producătorilor români pentru a găsi acele soluții benefice mutual. Așa a luat naștere cel mai nou program din portofoliul Carrefour, «Poftim Brânza Românească», lansat oficial cu ocazia târgului de producători de la Iași, prin care promovăm specialitățile din brânză realizate pe plan local de maeștri în gastronomia artizanală. Și nu ne oprim aici. Vom continua extinderea rețelei de parteneri locali și dezvoltarea de proiecte dedicate misiunii noastre de conservare a gusturilor și a tradițiilor românești“, a declarat Narcis Horhoianu, director marketing Carrefour România.

Astfel, ieșenii s-au putut delecta cu bucate alese, naturale și 100% românești, cu prețuri pe măsură. Vizitatorii au putut găsi în cadrul târgului „Cașcavalul de Săveni“ din arealul geografic al județului Botoșani, care din anul 2021 a dobândit protecția europeană Indicație Geografică Protejată – IGP. Din cadrul târgului, cumpărătorii au avut ocazia de a degusta și alege vinuri albe, roșii, roze, vinuri liniștite și spumante, cu Indicație Geografică sub marca „Cotnari“, parte din regiunea viticolă a Podișului Moldovei.

Legume proaspete și gustoase

Cooperativa Agricolă „Legume Probota“ din județul Iași a participat la târgul „Bunătăți de soi din România“ cu legume proaspete de sezon.

Cooperativa a fost înființată în anul 2020 de cinci producători, dornici să continue tradiţia zonei de zeci de ani de cultivare a legumelor. Legumicultorii vor să pună pe masa consumatorilor cât mai multe legume proaspete și gustoase pe o perioadă cât mai îndelungată, de la tomate, vinete, ardei, castraveți, pepeni, până la rădăcinoase și verdețuri.

Legendarul cașcaval de Săveni, doar din lapte, cheag şi sare

Familia Șvabu duce mai departe tradiția legendarului cașcaval de Săveni, continuând să-l producă așa cum a învățat, doar din lapte colectat din zona Săveni, cheag şi sare. A înființat firma Viofanny Lact Prodcom SRL Săveni, iar în curtea casei a amenajat şi o mică fabrică.

„Totul este natural, fără conservanți și produs în cantități mici. Fiind totul natural şi tradițional, am început să avem din ce în ce mai mulți clienți. Facem cașcaval, buric, urdă dulce, telemea, caș, mai multe sortimente de rulade. Avem patru ani de când producem şi vindem în Botoșani, Iași, Suceava“, a precizat Viorel Şvabu.

Vinuri de la SCDVV Iași

Mâncarea și vinul fac casă bună, așa că între expozanții târgului „Bunătăți de soi din România” se află Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Iaşi.

În cei peste 65 de ani de existenţă, SCDVV Iași a realizat şi difuzat sistematic cercetările proprii în zona sa de influenţă, care a cuprins judeţele Iaşi, Vaslui, Botoşani şi Neamţ. Modalităţile au fost multiple: verificarea în ferme pilot, ferme etalon, a tehnologiilor optime de cultură a viţei-de-vie şi a pomilor, alegerea terenurilor şi avizarea proiectelor de înfiinţare a plantaţiilor de vii şi pomi, îndrumarea producerii de material săditor, acordarea de asistenţă tehnică, articole de îndrumare tehnică.

Beatrice Alexandra MODIGA

Cultivarea fructelor de pădure, o afacere de succes. Aflaţi povestea unui fermier cu o producţie de câteva tone de fructe la hectar. Mihai Sandu, un tânăr de 33 de ani din Miroslava, județul Iași, s-a apucat în anul 2019 de cultivarea fructelor de pădure, mai exact mure și zmeură. Acum cultivă o suprafață de 1,5 ha, mai multe soiuri, iar producția este de 10 tone/ha.

„Avem o plantație de zmeur și mur pe o suprafață de 1,5 ha. Pe lângă aceasta mai avem și o minifermă de păsări, prepelițe și găini ouătoare în Vorovești, comuna Miroslava, județul Iași. În acest moment a început deja să se coacă zmeura și murele, dar noi avem mai multe soiuri, ca să lungim perioada de fructificare până toamna târziu, până cade bruma.

Avem cinci soiuri de mur, pe o suprafață de 7.000 mp, respectiv Arapaho, Triple Crown, Locnest, Navaho şi Chester. Am 33 de ani, iar pasiunea aceasta a început văzând pe Internet alți producători și fermieri care aveau deja culturi înființate; mi-a plăcut foarte mult, iar noi, lucrând în străinătate, în Italia, ne-am întrebat ce business ne-am putea face cu banii strânși. Ne-a atras din prima cultura de mur, iar ulterior ne-am apucat și de zmeură. Singura problemă la această cultură este apa, în rest plantele sunt foarte viguroase, rezistând foarte bine la frig. Am înființat plantația în anul 2019, toamna, având plantația în al patrulea an. Noi producem undeva la 10 tone/ha, dar anul trecut am produs doar jumătate, dacă nu chiar mai puțin“, specifică Mihai Sandu, producător local din Miroslava, județul Iași.

fructe de Vorovesti zmeura mure

Vârful de recoltă a murelor este în lunile iunie-iulie, atunci când temperaturile sunt crescute și grăbesc coacerea fructelor. Este recomandat să le culegi atunci când sunt mari și uniforme și să le consumi proaspete; murele sunt fructe perisabile, așadar le poți depozita în frigider pentru a le putea consuma o perioadă mai îndelungată de timp.

Beatrice Alexandra MODIGA

Celebrul cinematograf în aer liber, clasic pentru filmele americane şi prea puțin exploatat în România, a ajuns la Iași. Cinema SKY este un nou concept ce a luat naștere în Iași odată cu începutul verii. De pe 1 iunie, ieșenii pot viziona filme în mijlocul naturii, în pădurea de la Releu, în zona fostelor Căbănuţe.

Cinematograful este poziționat în zona fostelor Căbănuţe de la Releu, într-un spațiu privat, amenajat cu 200 de bean bag-uri (fotolii puf) pentru public.

Filmele sunt difuzate o dată sau de două ori pe săptămână și va fi păstrat acest concept de cinematograf în aer liber atât pentru copii, cât și pentru adulți.

40.000 € prin proiectul E-antreprenor

Releu Iasi

Noul concept este dezvoltat la Iași de Alexandra Raţă, o tânără de 23 de ani, absolventă a Facultății de Informatică Economică și a Facultății de Psihologie. În urma participării la un concurs de antreprenoriat organizat de Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi, ea a dezvoltat acest proiect cinematografic. S-a numărat printre cei 33 de câștigători și a primit finanțare europeană pentru Cinema SKY.

„Această poveste a început odată cu înscrierea mea în programul E-antreprenor. Acolo a trebuit să-mi dezvolt un plan de afaceri pe baza unei idei. Trecând prin filtrul propriu mai multe idei posibile, dar și luând în considerare suma de bani pe care am primit-o și afinitatea mea pentru activități în aer liber, am reușit să văd o oportunitate în sfera cinematografiei, fiind inspirată și de anumite cinematografe exterioare de peste hotare. Așa că am ales să merg mai departe cu această idee, considerând-o cea mai potrivită pentru mine. Eu am primit un grant de 40.000 € prin proiectul E-antreprenor. Așa cum am descris și mai sus, a trebuit să ne facem un plan de afaceri, să dăm un examen pentru acreditare și după am avut oportunitatea să aplic pentru suma respectivă de bani. Din fericire, după mai multe etape de verificare, am fost printre cei 33 câștigători. Acest proiect a constat în niște cursuri de antreprenoriat la care am participat, apoi examenul pentru diplomă și după aplicarea planului pentru grant“, specifică tânăra antreprenoare ieșeancă.

Alexandra Rață consideră că a reușit să aducă pe piața din Iași o activitate nouă și diferită față de ce a mai existat până acum în această sferă.

„Înainte de film avem un program de 1h 30 în care lumea poate să admire locația și să asculte muzică live pusă de dj-ul nostru și după poate viziona filmul sub cerul înstelat. Nu avem un program fix, acesta fiind foarte mult modelat și de condițiile meteorologice exterioare. Din dorința de a oferi o experiență completă clienților noștri, alegem zilele de proiecție astfel încât să fie cât mai facile din punctul de vedere al vremii. Consider că am avut o deschidere foarte mare din partea publicului și suntem profund recunoscători pentru toată susținerea pe care am primit-o până acum din partea acestuia. Locația este inedită din punctul nostru de vedere și unică în Iași. Avem oportunitatea de a avea o bucățică din pădurea Releu doar pentru noi“, încheie Alexandra Rață.

Beatrice Alexandra MODIGA

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti