Situaţia economică din România pentru perioada 2012-2013 este percepută ca fiind una dificilă în contextul unei pieţe nefiscalizate evaluate la aproximativ 46% din valoarea industriei alimentare româneşti, dar cu valori semnificative mult mai mari, de până la 80%, în industria de morărit şi panificaţie, sectorul de fructe şi legume sau comerţul tradiţional, relevă raportul 'Romanian Food Compass 2012-2013: Executive Survey & Market Trends" realizat de organizaţia independentă EFMI Business School România.

Evoluţia preţurilor materiilor prime şi instabilitatea din zona euro sunt printre cei mai importanţi factori ce pot afecta, în perioada următoare, companiile autohtone din industria alimentară şi comerţul cu amănuntul din România, se menţionează în raport.

Cercetarea se bazează pe opiniile agregate ale managerilor din industria alimentară şi a comerţului cu amănuntul referitoare la cele mai relevante aspecte ce ţin de evoluţia economiei româneşti, a industriei alimentare şi a comerţului cu amănuntul, a mediului intern al companiilor din sector şi a consumatorului român. 
Conform opiniei majoritare a managerilor participanţi la cercetare, evoluţia preţurilor materiilor prime (100%) reprezintă cel mai temut factor care ar putea afecta activitatea companiilor din industria alimentară în perioada următoare, urmat de instabilitatea din zona euro (75%), instabilitatea politică şi legislativă din România (57%), evoluţia şomajului (43%) şi corupţia (36,5%). 

Raportul arată că, pe termen mediu (1-3 ani), majoritatea managerilor participanţi la cercetare (66%) estimează o creştere anuală uşoară (cuprinsă între unu şi trei puncte procentuale) a economiei româneşti în ansamblu, 11% scădere economică, 11% stagnare şi doar 12% creştere de peste trei puncte procentuale. 
De asemenea, reprezentanţii companiilor din industria alimentară şi a comerţului cu amănuntul nu întrevăd o modificare a TVA în intervalul 2012-2013 (72%). Mai mult, doar 4,5% dintre respondenţi consideră că această taxă va creşte şi 23,5% se aşteaptă ca TVA să scadă doar la produse alimentare.

"În general, situaţia economică din perioada 2012-2013 este percepută ca fiind dificilă în contextul unei pieţe nefiscalizate evaluate la aproximativ 46% din valoarea industriei alimentare româneşti cu excepţii semnificativ negative (cu valori de pană la 80%) în cazul următoarelor industrii: morărit şi panificaţie, lactate, fructe şi legume, carne şi produse din carne şi comerţ tradiţional. Restanţele consumatorilor la credite cât şi factorii demografici sunt, de asemenea, temeri majore pentru executivii intervievaţi, însă ponderea acestor factori este mai semnificativă pe termen mediu şi lung", se arată în raport. 

Companiile participante la studiul 'Romanian Food Compass 2012-2013: Executive Survey & Market Trends' sunt Albalact, Grup Angst, Barilla, BDG Group, Billa România, Caroli Foods Group, România Hypermarche Cora, Heidi Chocolat, Kamis Condimente, Muller Dairy Ro, Rompak - Pakmaya, Montebanato - Pangram, Profi Rom Food, Selgros Cash & Carry, Tchibo Brands, Titan, Tymbark Maspex Romania, Zeelandia. 

EFMI Business School România este o organizaţie independentă afiliată cu EFMI Business School, Olanda, ce îşi propune să creeze şi să facă schimb de cunoştinţe, concepte şi studii de piaţa în industria alimentară românească.

Sursa: AGERPRES

România a cerut în cadrul consiliului AGRIFISH (reuniunea miniştrilor agriculturii şi pescuitului din UE) mărirea la 5% a procentului din plăţile directe utilizate pentru plăţile suplimentare către tinerii fermieri din pilonul I al Politicii Agricole Comune (PAC) şi creşterea până la 100 de hectare a suprafeţei agricole pentru care se acordă prime de instalare în agricultură în cadrul pilonului II, a declarat marţi secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Achim Irimescu.

Secretarul de stat Achim Irimescu precizează că două sunt aspectele importante privind plăţile suplimentare către tinerii fermieri discutate în cadrul propunerii de regulament privind plăţile directe, respectiv cele privitoare la procentul acestora şi la obligativitatea aplicării lui.

"România a susţinut propunerea comisarului Dacian Cioloş privind necesitatea aplicării obligatorii, pentru că sunt câteva state care nu se confruntă cu probleme foarte mari ale tineretului, cum ar fi Germania şi Franţa, dar restul ţărilor au în general probleme cu stabilirea tinerilor în agricultură, România fiind probabil printre cele mai afectate. Şi, în acest sens, noi am susţinut poziţia comisarului, împreună cu state ca Portugalia, Spania, Bulgaria şi sperăm ca în final să fie o minoritate de blocaj care să impună propunerea comisarului Cioloş, aplicarea obligatorie", a declarat oficialul român.

Al doilea aspect ar fi majorarea plafonului, în condiţiile în care în prezent propunerea comisarului Cioloş prevede că 2% din plăţile directe se utilizează pentru plăţile suplimentare către tinerii fermieri în primul pilon al PAC. "Noi am cerut să crească până la 5% procentul plăţilor directe suplimentare către tinerii fermieri. Concret, conform calculelor noastre, dacă România va avea, în 2016, 1,9 miliarde de euro pe an plăţi directe, 2% din această sumă se va acorda pentru plăţi suplimentare tinerilor fermieri. Noi am cerut ca această sumă să crească până la 5%, pentru a permite încurajarea mai multor tineri", a precizat Achim Irimescu.

Propunerile de reformare a PAC privesc şi măsurile de stimulare din pilonul II, care prevăd deja stimulente pentru tinerii fermieri, cum ar fi pentru stabilirea în agricultură "cu prime de instalare care ajung la 40.000 de euro în România şi care în perspectiva următoare ar putea urca la 70.000 de euro pentru cumpărarea de utilaje".

"Dar propunerea actuală vizează acordarea a 25% în plus. De exemplu, un fermier român care va lua în 2016 200 de euro dacă are până în 40 de ani şi este în primii cinci ani de la instalare în agricultură mai primeşte 25% din plăţi, deci va primi 250 de euro în loc de 200 de euro la hectar. Comisarul a propus ca această schemă să se aplice pentru suprafeţele de până la 25 de hectare, dar noi şi alte state membre am cerut să crească până la 100 de hectare. 100 de hectare apreciem noi că nu este o fermă mare şi îi încurajăm pe tineri să se stabilească în ferme de dimensiuni economice mai bune", a mai spus secretarul de stat din Ministerul Agriculturii.

Alte subiecte discutate la consiliul AGRIFISH de interes pentru România au fost propunerea de regulament privind fondul european de pescuit pentru viitoarea perspectivă financiară, prilej cu care s-a abordat şi necesitatea modernizării flotei de pescuit, şi cea privind regulamentul de organizare a pieţelor, în sensul consolidării poziţiei producătorilor şi a poziţiei acestora.

Sursa: AGERPRES

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, a declarat marţi, într-o conferinţă de specialitate, că, din 2013, trebuie regândit tot ceea ce înseamnă forme de sprijin în agricultura românească, care să fie incluse într-un plan de măsuri pe termen mediu şi lung.

"Trebuie să regândim din 2013 tot ceea înseamnă forme de sprijin în agricultura românească şi să le includem într-un plan de măsuri pe termen mediu şi lung, după ce vom discuta cu toţi reprezentanţii din sector. Îl vom prezenta şi Parlamentului astfel încât, indiferent cine va veni la guvernare, să urmeze acest plan şi elementele principale ale sale. Consider că dezvoltarea sectorului de irigaţii trebuie să fie baza fiecărui sector de activitate când vorbim de producţie în România", a spus Constantin.

Acesta a precizat că, încă de la începutul anului viitor, vor începe discuţiile cu reprezentanţii tuturor sectoarelor din agricultură pentru o nouă abordare în privinţa sprijinului acordat.

"Vreau să vă spun că nu este uşor ca o persoană care se bate zi de zi pentru fonduri să meargă să justifice de ce acordă sprijin cam la toate sectoarele care există în România, fiind o viziune care nu are un corespondent foarte mare în piaţă. Când vorbim de sprijin ar trebui să ne uităm pe piaţă, respectiv ce se cere şi care este perspectiva imediată şi pe termen lung ca să dezvoltăm aceste sectoare care au căutare nu numai pe piaţa românească ci şi pe cea internaţională", a adăugat Daniel Constantin.

Acesta a participat marţi la o conferinţă privind importanţa generării de valoare adăugată pentru produsele agricole prin includerea lor în circuitul de procesare, evenimentul fiind axat pe industria berii din România, care are un rol dovedit de multiplicare la nivelul sectorului agricol.

Sursa: AGERPRES

Industria berii din România este un model de utilizare a producţiei agricole pe tot lanţul, a declarat, marţi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, într-o conferinţă de profil.

"Industria berii din România este un model de utilizare în producţie pe tot lanţul agricol. Cred că lucrurile au evoluat destul de bine. Din fericire, nu putem vorbi de evaziune pentru că sectorul este în totalizate fiscalizat. Practic, 98% din consumul de bere de pe piaţa românească este asigurat din producţia internă şi doar 2% din importuri", a spus Constantin.

Potrivit sursei citate, România nu stă la fel de bine şi la materia primă folosită în industria berii, respectiv la orz şi hamei.
"Din păcate, la materia primă lucrurile nu stau la fel de bine la principalele ingrediente folosite la bere, pentru că suprafeţele şi volumul au scăzut în mod constant la orz şi hamei în ultimii ani. Dacă în anii '90 aveam o suprafaţă cultivată cu hamei de 270.000 hectare, acum mai avem numai 240 de hectare, chiar dacă sprijinul este destul de consistent şi sectorul beneficiază de un sprijin suplimentar. Poate nu este suficient, dar există 119 euro la hectar de la UE, la care se adaugă şi sprijinul suplimentar de la buget", a adăugat şeful MADR.

De asemenea, în ceea ce priveşte orzul şi la această cultură suprafaţa a scăzut semnificativ în ultimii ani.
''În 2011 am avut o suprafaţă cultivată cu orz de 515.000 hectare, iar în 2012 de 414.000 hectare. Producţia medie a fost la orz de 3,1 tone la hectar anul trecut şi de numai 2,4 tone anul acesta, din cauza secetei. Anul trecut am avut un an de excepţie în agricultură, chiar dacă nu s-au făcut lucruri extraordinare, ci pentru că a plouat când trebuie. Cu toate acestea, dacă la hamei asigurăm doar 10% din necesar din producţia internă, la orz asigurăm 50% din producţie'', a subliniat ministrul Agriculturii.

Daniel Constantin participă marţi la o conferinţă privind importanţa generării de valoare adăugată pentru produsele agricole prin includerea lor în circuitul de procesare, evenimentul fiind axat pe industria berii din România, care are un rol dovedit de multiplicare la nivelul sectorului agricol.

Sursa: AGERPRES

In perioada 31.10 - 04.11.2012, ROMEXPO, in parteneriat cu Camerele de Comert si Industrie din Romania organizeaza, sub patronajul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, cea de-a XVII-a editie a Targului International de produse si echipamente in domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii si zootehniei  - INDAGRA.

Evenimentul reprezinta cea mai complexa manifestare de acest gen din Romania destinata promovarii potentialului zootehnic autohton, produselor traditionale bio, cat si a soiurilor de vin romanesti recunoscute international.

Tematica sub care se desfasoara aceasta editie vizeaza reprezentanti din Romania si strainatate din domeniile:

• Producatori si distribuitori de utilaje agricole, echipamente pentru irigatii
• Producatori si distribuitori de seminte si material saditor, ingrasaminte, sere si solarii
• Producatori si distribuitori de echipamente zootehnice, pentru cresterea animalelor si pasarilor, abatorizare
• Producatori si distribuitori de produse si echipamente in domeniul horticulturii si viticulturii
• Prestatori de servicii financiare si asigurari
• Prestatori de servicii de consultanta si formare profesionala in domeniu
• Proiectare si distributie de software dedicat

Cunoscut fiind faptul ca cele mai bune afaceri sunt cele incheiate prin contact direct, INDAGRA isi propune sa devina timp de cinci zile cadrul ideal de ofertare, negociere si contractare dintre cele mai mari companii din industrie si specialistii din domeniul agricol. De asemenea, fermierii aflati in cautarea de solutii alternative la problemele intampinate in cadrul propriilor exploatatii sau interesati de rase de animale care sa aduca mai mult profit, vor beneficia cu aceasta ocazie de o platforma optima de dezvoltare a afacerilor.

In scopul facilitarii dialogului intre participanti, organizatorii, impreuna cu partenerii evenimentului, vor oferi si in acest an un bogat program de evenimente conexe ce va cuprinde concursuri, mese rotunde, demonstratii si prezentari, totul intr-o atmosfera antrenanta ce coincide perfect cu sezonul agricol autumnal 2012.

INDAGRA 2011 in cifre

Editia anterioara a targului a reunit un numar de 380 de firme expozante care au expus pe o suprafata totala de peste 30.000 mp. Gradul de internationalizare al manifestarii a fost de 32 %, iar numarul de vizitatori care au trecut pragul Centrului Expozitional a fost unul record, de peste 48.000 de persoane.

In urma acestui bilant, INDAGRA a obtinut categoria 1 de acreditare din partea Asociatiei Globale a Industriei de Targuri – UFI, plasand astfel evenimentul pe primele locuri in topul manifestarilor de profil din lume.

Pentru mai multe detalii va invitam sa accesati site-ul dedicat evenimentului www.indagra.ro

Contact ROMEXPO:

Andreea Bordeanu – Specialist PR

Tel: 021 207.70.00 Int. 1113

Mobil: 0757.065.654          

E-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

www.romexpo.ro

Semănatul orzului s-a încheiat în judeţul Teleorman, fermierii depăşind suprafaţa programată iniţial, circa 16.000 de hectare, cu peste 20%.

Purtătorul de cuvânt al Direcţiei pentru Agricultură Teleorman, Stelian Găină, a declarat luni pentru AGERPRES că, de asemenea, a fost finalizată însămânţarea la orzoaică pe cele aproximativ 4.120 de hectare cuprinse în prevederile campaniei de toamnă.

Potrivit sursei citate, cea mai importantă lucrare a perioadei, semănatul grâului, s-a făcut pe mai mult de 85% dintr-un total de circa 164.430 de hectare.

O altă cultură, rapiţa, a fost însămânţată pe 81% din programul de 28.900 de hectare, dar perioada optimă din tehnologie a fost depăşită de mai mulţi producători. Restanţe mari se înregistrează la plantele de nutreţ, unde din 1.650 de hectare s-au semănat aproximativ 40%.

Deşi în ultima perioadă vremea s-a menţinut frumoasă, chiar călduroasă, lucrările de pregătire a patului germinativ şi semănatul s-au desfăşurat în această toamnă în Câmpia Teleormanului în condiţii deosebit de dificile, din cauza lipsei îndelungate a precipitaţiilor.

"Seminţele puse în pământ au nevoie acum de ploaie, altfel putând apare riscul compromiterii viitoarei recolte încă de la înfiinţarea acestor culturi", a precizat sursa citată.

Sursa: AGERPRES

Numărul controalelor privind exploatarea masei lemnoase şi respectarea regulilor silvice de exploatare a crescut, în acest an, faţă de 2011, cu aproape 530%, eficienţa acestor controale fiind tradusă în valoarea amenzilor aplicate, care a crescut, de asemenea, cu 186 de procente.

"Dacă anul trecut s-au efectuat 296 de controale, cu o valoare a sancţiunilor de 16.100 lei, anul acesta, numărul controalelor a crescut la 1.558, iar cel al amenzilor, la 30 mii lei. În schimb, analiza pe numărul de controale, volum confiscat, valoarea materialului confiscat, numărul şi cuantumul amenzilor aplicate, se poate concluziona că acestea sunt în scădere, la societăţi comerciale care se ocupă cu prelucrarea, depozitarea şi comercializarea lemnului, ca de altfel şi cu circulaţia materialului lemnos', a declarat luni, la Reşiţa, Romel Buzescu, directorul Inspecţiei Silvice şi de Vânătoare Caraş-Severin.

Principalele nereguli pentru care au fost aplicate amenzi se referă la depozitarea de materiale lemnoase fără documente de provenienţă, transportul de materiale lemnoase cu avize de însoţire necompletate corespunzător, neasigurarea pazei pădurii de către proprietarii persoane fizice şi juridice prin structuri silvice autorizate. Alte nereguli întâlnite pe parcursul controalelor sunt tăierile ilegale de arbori nemarcaţi şi nedestinaţi procesului de exploatare forestieră, sau neutilizarea, lipsa raportării şi a operării datelor în sistemul informaţional integrat de urmărire a materialelor lemnoase. 

Directorul Inspecţiei Silvice şi de Vânătoare Caraş-Severin susţine că se constată o oarecare scădere a fenomenelor contravenţionale şi infracţionale, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, fapt datorat acţiunilor de control întreprinse împreună şi cu alte instituţii abilitate. 

De altfel, luni, în şedinţa Colegiului Prefectural Caraş-Severin, a fost aprobat şi Planul de măsuri privind organizarea acţiunilor de control desfăşurate în comun de căztre Inspecţia Silvică şi de Vânătoare, cu organele de poliţie, Direcţia Silvică, Garda Financiară şi Garda de Mediu Caraş-Severin.

Sursa: AGERPRES

O suprafaţă de aproximativ 20.000 hectare terenuri agricole cu sol nisipos din sudul judeţului Mehedinţi sunt afectate de fenomenul de deşertificare.
Preşedintele Asociaţiei de Producători Agricoli Mehedinţi, Cornel Stroescu, a declarat, luni, pentru AGERPRES că această situaţie este urmarea defrişării abuzive a perdelelor forestiere de protecţie şi a desfiinţării culturilor cu viţă de vie şi a plantaţiilor de pomi fructiferi care fixau solul şi opreau înaintarea nisipurilor.

''Suprafeţele de terenuri situate în perimetrul comunelor Burila Mare, Gogoşu, Pătulele, Jiana, Devesel şi Pristol sunt scoase în procent de aproape 80% din circuitul agricol, pe ele nu se mai poate cultiva nimic din cauza eroziunii solului'', a precizat Stroescu.

Potrivit sursei citate, singurele soluţii pentru fertilizarea acestora ar fi reabilitarea sistemelor de irigaţii Cujmir-Izvoarele şi Crivina-Vînju Mare care totalizează o suprafaţă amenajată de 70.000 hectare, refacerea perdelelor de protecţie şi înfiinţarea de noi plantaţii de pomi fructiferi, viţă de vie şi arbori care se pot uşor adapta la condiţiile solului din zonele respective.

''Este necesară o strategie pentru diminuarea efectelor fenomenului de deşertificare. De asemenea, guvernanţii trebuie să asigure fonduri pentru ca în următorii ani o parte din Mehedinţi şi din judeţele învecinate - Dolj şi Olt, să nu devină un adevărat deşert'', a concluzionat Stroescu.

Sursa: AGERPRES

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a efectuat plăţi de aproape 700 de milioane de euro către beneficiarii care au efectuat investiţii în modernizarea fermelor şi în construirea unor spaţii de depozitare şi unităţi de procesare, valoarea totală a proiectelor contractate fiind de aproape 1,6 miliarde de euro.
Potrivit datelor APDRP, furnizate AGERPRES, Agenţia de plăţi a primit pe măsura 121 'Modernizarea exploataţiilor agricole' din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 7.219 cereri de finanţare, din care au fost contractate 2.047 de proiecte cu o valoare nerambursabilă de aproximativ 789 milioane de euro. Această sumă reprezintă 75,65% din alocarea totală pentru această măsură de finanţare, alocare în sumă de 1,04 miliarde de euro. Totodată, au fost efectuate plăţi totale în valoare de 395 milioane de euro. 

De asemenea, măsura 123 'Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere' a fost accesată de 2.482 de beneficiari, fiind semnate până în prezent 1.038 de contracte de finanţare în valoare publică de peste 810 milioane de euro. Aceste sume includ Schemele de Ajutor de Stat valabile doar pe parcursul anului 2008, dar şi noua Schemă N578 din anul 2010. Pentru proiectele de creştere a valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere au fost efectuate plăţi în valoare de peste 291 de milioane de euro. În cazul acestei măsuri de finanţare, valoarea proiectelor contractate reprezintă 74,74% din totalul de 1,08 miliarde de euro bani publici nerambursabili alocaţi până în anul 2013.

APDRP a plătit până în data de 11 octombrie 2012, suma de 4,11 miliarde de euro din fondurile alocate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007 - 2013. La această valoare se adaugă suma de 571 de milioane de euro acordată deja României de către Comisia Europeană ca prefinanţare. 
Până în prezent au fost depuse pe PNDR 139.299 cereri de finanţare, din care au fost selectate 67.965 de cereri. Proiectele contractate, în număr de 64.359, însumează peste 5 miliarde de euro din cele 7,34 miliarde de euro, care reprezintă suma totală alocată măsurilor de investiţii pe care APDRP le implementează.

Sursa: AGERPRES

BRD-Groupe Société Générale a semnat o nouă convenţie cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, în baza căreia vor fi acordate credite de finanţare a capitalului de lucru beneficiarilor de plăţi naţionale directe complementare (PNDC) pentru sectorul zootehnic, pentru anul 2012.

Potrivit unui comunicat al băncii remis luni AGERPRES, graţie acestui nou acord, deţinătorii de ovine, caprine şi bovine vor putea beneficia de prefinanţarea a 90% din valoarea sumelor de încasat, certificate prin Adeverinţa APIA, în baza unei documentaţii simplificate.

"Agricultura reprezintă o zonă de interes pentru BRD. Pentru a veni în întâmpinarea fermierilor, banca a creat atât credite pentru nevoi curente - creditul pentru campania agricolă, creditul în baza certificatelor de depozit "Primul Siloz", credite de prefinanţare a subvenţiilor APIA - SAPS/Axa II/Bunăstarea animalelor), cât şi credite specifice de investiţii, inclusiv cele acordate pentru sprijinul proiectelor cu cofinanţare din fonduri europene", se menţionează în comunicatul citat.

BRD - Groupe Société Générale este cea de-a doua bancă din România după totalul activelor şi are cea de-a patra capitalizare bursieră la BVB. BRD face parte din Grupul Société Générale, unul dintre cele mai mari grupuri de servicii financiare din zona euro. AGERPRES