Bani scoși din buzunarul apicultorilor! - Presiuni economice suplimentare prin impozitarea de anul acesta a camioanelor apicole

Apicultura este aproape de colaps, asta spune Răzvan Coman, președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România. Situația aceasta este cauzată de schimbările climatice din ultimii ani, dar și de importurile masive de miere din afara Uniunii Europene.

Răzvan Coman spune că apicultorilor le este din ce în ce mai greu să se descurce. Costul de producție al mierii în Uniunea Europeană, spre exemplu, este mai mare decât prețul de comercializare a mierii importate, iar anul acesta vine cu presiuni economice suplimentare.

Albina, singura specie pentru care se plătește TVA de 21%

– În contextul economic actual, cu toate creșterile de taxe și impozite, cum se vor descurca apicultorii? Ce se anunță în sectorul apicol?

R.C: – Camionul apicol, spre exemplu, care până în decembrie, anul trecut a fost scutit de plata impozitului, de anul acesta va fi impozitat și capacitatea lor este destul de mare. Camioanele apicole sunt vechi, fără normă de euro și atunci taxele sunt destul de mari. Pot ajunge și la 7.000 de lei.

Vă dați seama că asta se transpune în prețul de producție și atunci iarăși cresc costurile, iar concurența cu ceea ce vine din afara Uniunii Europene este uriașă.  Un alt exemplu este greșeala Guvernului când a modificat Codul Fiscal.

Toate animalele beneficiază de TVA redus. Albinele pentru că ele consumă zahăr au taxă de 21%. Asta nu este normal. Nu am nimic cu celelalte specii, dar nu se poate ca în cazul albinelor să se plătească TVA pentru hrana pe care o consumă. În urma tuturor demersurilor pe care le-am făcut nu avem nici măcar un răspuns în privința aceasta.

– Care este relația Asociației Crescătorilor de Albine din România cu MADR? În ce măsură vă sprijină?

R.C: – Sincer? Această relație nu există. La toate demersurile pe care le-am făcut am primit niste răspunsuri automatiste. Poate că în viitor va fi mai bine. Avem înaintate solicitări pentru acordarea unui sprijin de minimis, pentru modificarea hranei la albine, pentru scutirea de la impozit a camioanelor apicole și nu am primit niciun răspuns. Și nu doar de la MADR, ci nici de la Camera Deputaților. Să vă dau un exemplu.

După ce o propunere legislativă trece de două comisii la Senat trebuie să ajungă la Camera Deputaților. La un moment dat, la o solicitare de a noastră care a ajuns la Camera Deputaților ni s-a spus că în Minister nu se vrea să ni se dea curs solicitării pentru că sunt cheltuieli în plus și atunci va pica. Astea sunt vremurile pe care le trăim. Numărul familiilor de albine crește doar pe hârtie, în realitate scade

– Care ar putea fi explicația pentru aceste dezinteres?

R.C: – Din păcate, apicultura este văzută ca o ramură foarte mică, insignifiantă și atunci nu prea este luată în seamă. Poate că unii nu înțeleg importanța ei, poate că nu se știe dimensiunea exporturilor realizate sau nu unii nu sunt foarte bine informați. Se invocă, spre exemplu, de fiecare dată faptul că familiile de albine sunt în creștere. În fiecare an sunt publicate date cum că familiile de albine sunt în creștere.

– Și nu este așa?

R.C: – Nu, este un fapt ireal. Doar pe hârtie crește numărul familiilor de albine, în realitate scade. Dacă este să luăm ultimele date pe care le avem, nici pe hârtie nu mai crește. Ca și dovadă este faptul că anul trecut, la începutul lui februarie, în România erau declarate oficial 1.500.000 de familii de albine.

Numai că la începutul lunii nu știam ce se va întâmpla în februarie și martie când cca. 40-50% din efectivul de albine a pierit. Și acest fapt a influențat producția de miere din România, și anume lipsa albinelor care să plece la cules, dar și schimbările climatice.

Cifre „umflate“ cu scopul de a combate cererile de renunțare la neonicotinoide

– De ce ar exista interesul de a declara mai multe familii de albine decât sunt în realitate?

R.C: – Mă vor critica mulți, dar singura armă de combatere a cererilor de a se renunța la pesticide și în special la neonicotinoide este așa, relatând faptul că an de an familiile de albine sunt mai multe.

– Adică să se demonstreze faptul că pesticidele și neonicotinoidele nu afectează albinele? Asta încercați să spuneți?

R.C: – Asta încearcă Ministerul să spună. Eu nu am nimic cu nimeni, dar trebuie să fie comunicare. Adevărul este că sunt ani în care floarea-soarelui ne salvează în momentul producției, dar ne omoară familiile de albine la o lună, două sau trei după.

Dacă albinele fac rezerve de iarnă din culesul la floarea-soarelui și unii apicultori lasă mierea aceea în stup, aceea ajunge să fie toxică și familiile de albine nu mai ies în primăvară. Noi atunci numărăm efectivul practic. Nu spun că aceasta este singura cauză de mortalitate la albine. Dar urmare a tuturor insistențelor Asociației Crescătorilor de Albine am putea evita acest lucru foarte simplu. Cultura de floarea-soarelui ar putea să nu mai fie tratată cu neonicotinoide.

Restul culturilor, porumb, rapiță, nu sunt atât de influențabile pentru că în momentul înfloririi lor se mai schimbă generațiile de albine și mierea de rapiță, spre exemplu, nu rămâne în stup pentru iarnă. În ceea ce privește mierea de floarea-soarelui, aceasta, în cele mai multe cazuri, rămâne pentru iernare.

Declararea unui număr de familii de albine mai mare este o metodă de combatere a faptului că albinele sunt ucise de neonicotinoide sau pesticide. Ministerul vine cu această formulă an de an. Cert este că nu o să mai poată să spună acest lucru.

Influența renunțării la aceste substanțe

– Studiile care arată corelația dintre neonicotinoide și mortalitatea albinelor sunt foarte clare, însă la nivelul țării noastre avem analize, rapoarte care pot demonstra negru pe alb că albinele mor din cauza acestor substanțe chimice?

R.C: – Rapoartele privind neonicotinoidele nu sunt de ieri de astăzi. Au fost realizate încă de acum 15-20 de ani și peste tot în lume. Acum că venim noi și spunem că trebuie să avem analize în România... De ce trebuie să mai inventăm noi încă o dată roata?

Analizele sunt mult și complexe. Chiar de curând, la Apimondia, reprezentantul zonei Oceania relata această influență pe care o au neonicotinoidele asupra albinelor. Acesta spunea că din momentul în care au renunțat la neonicotinoide, în urmă cu patru ani, populațiile de albine au început să se refacă.

Nu sunt absurd. Apicultorii trebuie să folosească pesticide pentru a obține producții. Nu pun culturile doar ca să obținem noi miere. Dar trebuie să existe comunicare, iar ceea ce se vede uneori în această direcție este un război artificial. Nu putem spune că toți apicultorii și toți fermierii au probleme de comunicare.

Laura ZMARANDA

REPORTAJ VIDEO