Caietul bunicului a devenit planul de afaceri al nepotului - inginer agronom din Iași care duce mai departe o moștenire începută în 1955

În satul Hermeziu, comuna Trifești, județul Iași, tradiția nu este doar o poveste spusă la mesele de familie.

Ea trăiește zi de zi în fiecare stup, în fiecare familie de albine și în fiecare borcan de miere care ajunge la clienți. Pentru familia Bujor, apicultura nu este doar o activitate agricolă sau o sursă de venit, ci o moștenire transmisă din generație în generație, construită prin muncă, răbdare și pasiune.

Alexandru Bujor este proaspăt absolvent al Facultății de Agricultură din Iași, specializarea Ingineria și Managementul Afacerilor Agricole, și reprezintă cea de-a treia generație de apicultori din familie. Deși pregătirea universitară îi oferă o perspectivă modernă asupra agriculturii, rădăcinile sale se află într-o poveste începută cu mult înainte de apariția tehnologiilor și a proiectelor de finanțare. Totul a pornit în anul 1955, când bunicul său a decis să învețe meseria de apicultor.

Totul a început cu o regină obținută în schimbul unei zile de coasă

În urmă cu 70 de ani, bunicul lui Alexandru a urmat timp de șase luni cursuri de apicultură la Curtea de Argeș. Caietele în care și-a notat fiecare informație sunt păstrate și astăzi și reprezintă una dintre cele mai valoroase moșteniri ale familiei.

Primele investiții au fost departe de ceea ce înseamnă astăzi o afacere agricolă. Prima regină a fost obținută în schimbul unei zile de muncă la coasă pentru un alt apicultor, iar primele albine au venit dintr-un simplu „pumn de albine” primit de la o rudă. Bunicul și-a construit singur stupii, iar o parte dintre aceștia sunt folosiți și în prezent pentru formarea roiurilor.

„Bunicul avea câte puțin din toate pe lângă casă: vaci, oi, porci, păsări. La un moment dat a văzut că un vecin avea stupi și și-a dorit să învețe această meserie. A mers la cursuri de apicultură, iar caietele lui au rămas până astăzi în familie. De multe ori le răsfoim și încă găsim informații utile. Sunt o adevărată comoară pentru noi”, povestește Alexandru Bujor.

De la 35 la aproape 150 de familii de albine

Pasiunea pentru apicultură a fost transmisă firesc către următoarea generație. Tatăl lui Alexandru a învățat meseria lucrând zi de zi alături de bunicul său, iar stupina a început să se dezvolte constant. De la un efectiv de aproximativ 35 de familii de albine, familia Bujor a ajuns astăzi la aproape 150 de familii. În anul 2009, părinții lui Alexandru au înființat un PFA, moment care a

„De când m-am născut am fost alături de părinții și bunica mea la toate lucrările din stupină. Am crescut printre albine și am participat la fiecare etapă a procesului tehnologic. Pentru mine, alegerea Facultății de Agricultură a venit firesc, pentru că am vrut să înțeleg și partea de management a unei afaceri agricole și să pot contribui la dezvoltarea ei.”

Mierea ajunge direct la clienți, iar următorul pas este intrarea în magazine

În prezent, familia produce patru sortimente principale de miere: rapiță, salcâm, tei și polifloră. O mare parte din producție este comercializată direct către clienții formați de-a lungul anilor, iar restul este valorificat către procesatori. În paralel, familia pregătește documentația necesară pentru a putea colabora și cu magazinele locale.

„Ne dorim să fim mai aproape de consumatori și să putem oferi produsele noastre și în magazinele din zonă. Avem deja clienți fideli care revin în fiecare an, iar acest lucru ne motivează să mergem mai departe și să dezvoltăm afacerea.”

Un an apicol cu provocări

Ca orice activitate agricolă, apicultura depinde în mare măsură de condițiile meteorologice. Anul acesta, ploile din perioada culesurilor de rapiță și salcâm au redus timpul în care albinele au putut lucra. Chiar și în aceste condiții, familia Bujor spune că rezultatele sunt satisfăcătoare și speră ca ultimele culesuri ale sezonului, la tei și floarea-soarelui, să completeze un an bun.

„La rapiță și salcâm am avut câteva zile ploioase care au îngreunat activitatea albinelor, dar, per ansamblu, suntem mulțumiți de producția obținută. Acum așteptăm să vedem cum vor evolua culesurile la tei și la floarea-soarelui.”

Pastoralul înseamnă mult mai mult decât mutarea stupilor

Dincolo de imaginea idilică a stupinei, activitatea presupune multă muncă și o organizare atentă. Transportul familiilor de albine în pastoral este una dintre cele mai solicitante perioade ale anului.

„Poate că lumea vede doar borcanul cu miere, însă în spatele lui sunt foarte multe ore de muncă și multe emoții. Am avut situații în care am rămas împotmoliți și am cărat stupii noaptea cu căruța unui localnic. Au fost și momente când un stup crăpat ne-a dat serioase bătăi de cap și ne-am ales cu multe înțepături. Sunt întâmplări care, atunci, par grele, dar peste ani devin amintiri.”

„Apicultura este moștenirea bunicului meu”

Pentru Alexandru, apicultura nu poate fi redusă la cifre sau producții. Ea reprezintă legătura cu bunicul care a pus bazele acestei povești și care continuă să fie prezent în fiecare decizie luată în stupină.

„Apicultura nu este doar afacerea familiei mele. Este moștenirea bunicului meu și, într-un fel, singura legătură pe care o mai avem cu el. De multe ori, când lucrăm la stupi, spunem: «În situația asta, bunicul făcea așa». Atunci îți dai seama că tradiția nu se transmite prin vorbe, ci prin exemplu, prin muncă și prin respectul pentru ceea ce ai primit.”

O pasiune pe care o recomandă oricui

Deși recunoaște că sunt perioade în care timpul pare insuficient și volumul de muncă este foarte mare, Alexandru spune că satisfacțiile compensează toate eforturile. Tânărul inginer agronom consideră că apicultura poate deveni atât o afacere, cât și un hobby pentru cei care iubesc natura.

„Sunt zile în care nu te uiți la ceas, ci doar la soare. Verifici roiurile, cauți reginele, completezi ramele sau hrănești familiile de albine și nici nu îți dai seama cum trece timpul. Sunt momente care te fac să înțelegi de ce iubești meseria asta. Nu trebuie să începi cu sute de stupi. Și cinci sau zece familii de albine pot fi suficiente pentru a produce miere pentru propria familie și pentru a descoperi această lume fascinantă. Apicultura te învață răbdarea, responsabilitatea și atenția la detalii, iar acestea sunt lecții care îți sunt utile în orice domeniu.”

Beatrice Alexandra MODIGA