Mortalitate crescută la albine în toată regiunea Balcanilor

Mortalitatea crescută în rândurile familiilor de albine creează îngrijorare în rândul apicultorilor. Anul trecut, în unele stupine, mortalitatea a fost și de 40-50%. Despre cauzele și măsurile preventive ce pot fi aplicate ne-a vorbit Răzvan Coman, președinte Asociația Crescătorilor de Albine din România.

Un cumul de factori a determinat pierderile mari din stupine

– În situația în care în stupină se înregistrează o pierdere de 50%, cum poate recupera apicultorul acest deficit? Cum se traduce asta în termeni economici?

– Se recuperează foarte greu. În anul respectiv nu va mai avea producții de miere. Recuperarea familiilor de albine presupune consum de miere și de material biologic. În loc să aibă o familie puternică, aceasta trebuie să fie împărțită în două pentru a genera noi populații de albine și pentru a reveni la numărul obișnuit de albine. Din punct de vedere economic este un dezastru pentru că foarte mulți apicultori au renunțat.

Lucrul ăsta nu se întâmplă doar în România, ci în toată zona Balcanilor, inclusiv până în Austria au fost pierderi masive de familii de albine în primăvara anului 2025.

Nu pot spune că aceste pierderi înregistrate au fost doar din cauza neonicotinoidelor, a fost un cumul de factori. Fenomenele meteo, lipsa polenului din toamnă, seceta care a generat asta și probabil și unele disfuncționalități. Au fost apicultori.Aceste pierderi s-au înregistrat în stupine ale unor apicultori cu 30-40 de ani de vechime.

Aceștia au făcut totul ca la carte și, totuși, au avut aceste pierderi pentru că în primăvara anului 2025 au fost fluctuații de +/-20°C. În condițiile acestea pierderile au fost inevitabile.

Din cauza secetei au apărut costuri în plus cu hrănirile cu resurse proteice

– Există aspecte la care apicultorul ar trebui să fie atent? Se poate face ceva pentru a diminua aceste pierderi?

– În ultimii ani mulți apicultori s-au adaptat și toamna hrănesc familiile cu resurse proteice și anume polen sau substituenți ai acestuia. În perioada de iarnă albine au nevoie de așa-zisul corp gras. Așa cum au oamenii țesutul adipos, albinele își formează un țesut similar pentru a rezista 4-5 luni peste iarnă.

Mulți apicultori s-au adaptat la aceste schimbări și le administrează hrană proteică tocmai pentru că seceta cruntă ce a avut loc în anii precedenți, în lunile august-septembrie, nu a permis plantelor să dezvolte flori. Albinele neavând această resursă proteică nu și-au dezvoltat acel corp gras.

– În momentul acesta, în luna ianuarie,  putem face niște estimări cu privire la anul acesta apicol?

– Dacă în martie variațiile de temperatură vor fi foarte mari nu știu ce să prognozăm. În principiu, o iarnă normală generează și o vegetație pe măsură. Dacă nu vor fi înghețuri târzii care să distrugă mugurele floral va fi bine. În 2025 asta s-a întâmplat, ne-am confruntat cu lipsa totală a florilor de salcâm.

Mercosur, o grijă în plus pentru apicultori

– Care sunt principalele probleme care se prefigurează în anul ce începe?

– Ca și în anii 2024 și 2025, lipsa pieței de desfacere este o problemă. Gândiți-vă cum este să produci mierea cu 11 lei și să fi pe aceeași piață în competiție cu mierea produsă cu 7 lei. O altă problemă este că în decembrie 2025 mulți apicultori au radiat mijloacele de transport pentru apicultură pentru că nu își permiteau să plătească acel impozit nou introdus. Nu mai suportau o cheltuială suplimentară de 5.000-7.000 de lei.

Ca să producă miere trebuie să se deplaseze cu familiile de albine. În ultimii ani, cu costuri de 10.000 – 15.000de lei, în funcție de distanța pe care au parcurs-o, au făcut acest lucru. Dar daca nu au avut niciun venit, atunci parte din ei au renunțat la activitate. Încercăm prin târgurile pe care le organizăm să educăm consumatorul cu privire la valoarea mierii produse în România.

Vine din afară miere sub diverse forme, de siropuri de hidrolizat de porumb sau de orez care face concurență mierii pe care o obținem din stup. Apicultorii vor fi din ce în ce mai presați. În plus, ne îngrijorează și pe noi Mercosur pentru că Argentina și Brazilia se aflau pe locul trei și dacă înainte de Mercosur ajungeau în Uniunea Europeană produse la prețuri mai mici decât se producea în Uniune, va dați seama ce se va întâmpla de acum înainte când sunt lipsite de taxe. Este o concurență neloială chiar foarte gravă.

Laura ZMARANDA