2024 a fost încă un an dificil pentru majoritatea apicultorilor și doar profesionalismul lor a făcut ca aceștia să își mențină familiile de albine în contextul condițiilor precare de mediu din ultimii ani.
Anul trecut culesurile și implicit producția de miere au fost condiționate de vremea capricioasă, ajutorul financiar oferit apicultorilor a fost insuficient, iar piața este în continuare o junglă în care supraviețuiește doar cine găsește singur soluții de a-și vinde marfa.
În condițiile acestea, apicultorii avertizează că multe stupine se vor închide sau își vor restrânge considerabil activitatea. Răzvan Coman, reprezentantul Asociației Crescătorilor de Albine din România, ne-a prezentat starea de fapt din apicultură la acest moment.
Datele arată pierderi de 50-60% în familiile de albine
Apicultura, nu doar cea din România, ci la nivel mondial trece printr-o perioadă grea. În Europa Centrală și de Vest, dar și în SUA, datele arată o pierdere de 50-60% în familiile de albine.
„Potrivit datelor INS la nivelul României sunt 1.900.000 de familii de albine, iar producția variază de la an la an. În anii buni, cum au fost 2017-2018, în România s-au obținut 30.000 de tone, dar condițiile de mediu foarte precare din ultima vreme au înjumătățit producția.
Temperaturile foarte ridicate din iarnă, când familiile de albine nu încetează ponta, urmate de perioade foarte reci, dar scurte, așa cum a fost episodul din februarie cu -20°C, generează pierderi mari în familiile de albine.“
Albina, spune Răzvan Coman, este un indicator de mediu care arată toate schimbările care intervin, multe cauzate de om. Este, de fapt, vorba despre o multitudine de factori care influențează starea ei.
Toxicitatea ridicată cauzată de pesticidele care se aplică este în continuare o problemă. Nevoia tot mai mare de a asigura hrana și expansiunea agriculturii, au împins apicultura la marginea preocupărilor celor care fac politicile agricole. Deși în mod repetat apicultorii au semnalat problemele cauzate de chimizarea excesivă a pământului, soluțiile au întârziat să apară. Astfel, mortalitatea albinelor a crescut considerabil.
Nu există încă un control riguros la intrarea mierii în Uniunea Europeană
În ceea ce privește condițiile de comercializare a mierii, încă nu se vede luminița de la capătul tunelului, spune Răzvan Coman. În Uniunea Europeană s-au legiferat anumite condiții, dar acestea nu s-au pus încă în practică în totalitate.
Acceptarea mierii din țările terțe fără a avea un control riguros al calității, fără realizarea mai multor analize a tot ceea ce vine din afara UE și fără menționarea pe etichetă a procentului aferent fiecărui sort de miere din acel borcan sunt doar câteva dintre aspectele pe care apicultorii le-ar vrea rezolvate.
„În România lucrurile astea sunt deja realizate pe jumătate pentru că în Legea zootehnie s-a prevăzut ca pe eticheta borcanului de miere să fie trecute toate țările de origine ale produsului. În schimb nu avem încă legiferat procentul de participare al fiecărui sort de miere din acel amestec.
Uneori ceea ce vine din țările terțe UE prezintă caracteristici care indică adăugarea unor altor produse in miere sau adulterare. Ultimele studii au dovedit că 50% din mierea care intră în Uniunea Europeană este adulterată.“
Adulterarea înseamnă că mierea nu provine din nectarul florilor, ci din diferite surogate de zahăr, hidrolizat de porumb sau de orez, adică siropuri obținute din aceste plante. În unele țări unde se folosesc antibiotice care nu sunt permise în Uniunea Europeană comercianții filtrează mierea pentru a elimina urmele de medicament, dar astfel mierea își pierde din caracteristici.
Doar analizele de laborator stabilesc dacă mierea este 100% naturală
Din nefericire, consumatorii nu pot distinge între un fals și o miere autentică. Cele două produse nu au caracteristici diferite ce pot fi identificate doar vizibil. Astfel, dacă o miere este naturală sau adulterată se poate stabili doar prin analizele de laborator. De aceea consumatorii pot fi atât de ușor induși în eroare.
„Categoric este nevoie de educarea consumatorilor finali. Deși România este un mare producător de miere, mare parte din ce se produce aici merge în afară și asta pentru că cei din vest apreciază calitatea. Consumatorul român nu conștientizează încă faptul că mierea este un produs extraordinar atât din punctul de vedere al alimentației, cât și al sănătății.“
- „Iarna 2024-2025 a fost un dezastru pentru apicultură. Din datele de la membrii ACA, putem spune că ar fi bine dacă pierderile ar fi de doar 50%.“ – Răzvan Coman
- „Cred că ar trebui ca toți cetățenii europeni să conștientizeze faptul că mierea produsă în UE are o calitate mult mai mare decât cea care vine din afara UE.“ – Răzvan Coman
Laura ZMARANDA
miere, familii de albine, apicultori, stupine, miere romaneasca, miere bio, ACA Romania, Razvan Coman