Suprafețele cultivate cu ardei sunt în creștere
Facultatea de Horticultură din cadrul USAMV București este inițiatoarea unor evenimente dedicate publicului general prin care se pun în lumină rezultatele cercetării românești. În toamna aceasta am participat la o degustare de ardei unde au fost prezentate diferite soiuri și hibrizi, iar dna prof. univ. Viorica Lagunovschi ne-a vorbit despre paleta de soiuri și hibrizi pe care legumicultorii o au la dispoziție, despre tehnologia de cultivare și perspectivele acestei culturi în România.
Cultivatorii încep să prefere ardeii în locul tomatelor
– Ce procent de cultivare are ardeiul în legumicultura românească?
– După tomate, care sunt cultivate atât în câmp, cât și în spații protejate, ardeiul este pe locul doi ca suprafața cultivată la această dată în România. Din fericire, în ultimii ani cultivatorii au început să mai renunțe la cultivarea tomatelor și au început să pună pe suprafețe mari ardei. Perisabilitatea ardeilor față de tomate este mai redusă și nu este atât de mare nici incidența bolilor și dăunătorilor. În plus, tehnologia de cultură este un pic mai simplă decât cea aplicată tomatelor. Ardeii nu necesită atât de multe lucrări de îngrijire și, din acest motiv, suprafețele cultivate cu ardei sunt în creștere.
– Există o regiune unde se cultivă cu predilecție această specie?
– Ardeiul este o specie destul de pretențioasă la căldură, iar bazinul legumicol din sudul țării are o tradiție în cultivarea ardeilor. Însă cine beneficiază de sere sau solarii încălzite poate cultiva ardei și în zone mai reci. Să sperăm totuși că o să mai putem cultiva legume și în câmp deschis. Din păcate, cel puțin pe speciile acestea foarte pretențioase există riscul să plantăm și să urmeze niște zile cu temperaturi foarte schimbătoare. Ele fiind specii foarte pretențioase, se pot ofili de la căldură, iar în toamnă pot fi, de asemenea, accidente climatice care să compromită culturile. Pentru genul acesta de specii cred că tot spațiile protejate vor fi soluția.
În cazul culturii de ardei tehnologia se îndreaptă către prădători naturali
– Ce ne puteți spune despre paleta de soiuri și hibrizi disponibilă acum pe piață?
– În cazul ardeilor avem rezultate bune obținute și de genetica românească, dar există și o varietate însemnată de hibrizi aduși din afară. Ardeiul gogoșar, care se folosește pentru murat, cel mai des, este cultivat pe scară mare în țara noastră. Vreau să vă prezint în mod deosebit un soi obținut la Institutul de Cercetare și Dezvoltare pentru Legumicultură și Floricultură Vidra. Este vorba despre Asteroid, care a înlocuit un alt soi de gogoșar, Cornel, care a fost multă vreme preferatul legumicultorilor români. Asteroid a început, însă, să câștige tot mai mult teren. De asemenea, avem și de la Banca de Resurse Genetice de la Buzău un soi care se numește Favorit. Și acesta este un gogoșar foarte bun pentru că la maturarea lui se colorează în roșu intens și românii pun de obicei la murat gogoșari roșii.
– Cum s-a schimbat tehnologia de cultivare a acestei specii?
– În cazul schimbărilor climatice, spre exemplu, avem soluția spațiilor protejate, dar avem în schimb probleme mari cu incidența bolilor și dăunătorilor. În cazul culturii de ardei tehnologia se îndreaptă către prădători naturali. Mulți cultivatori agreează ideea ca pentru tratamentele fitosanitare să folosească prădători naturali și doar în momentul în care aceștia nu mai fac față să intervină cu produse ecologice. Este bine și pentru consumatori pentru că astfel au certitudinea că nu consumă produse cu rezidii chimice.
– Este accentuată această conversie către agricultura ecologică?
– Va trebui să fie pentru că directiva Uniunii Europene spune ca până în 2050 să eliminăm din practică pesticidele.
Se încearcă identificare unor gene care să inducă rezistență
– Câte soiuri și hibrizi de ardei au fost prezentate?
– Am prezentat 19 cultivaruri de ardei lung și 30 de probe din acestea, asta însemnând că avem un cultivar din mai multe locații. Un fost student de-al nostru din Brăila a avut mai multe soiuri și hibrizi în cultură, de la institutele locale, dar și de import, iar cea mai bună producție a obținut-o la Charpathus. Soiul Ureche albă, de asemenea, a avut performanțe foarte bune la cultivarea în câmp în zona Brăilei. Mai avem opt cultivaruri de ardei gogoșar, dintre care trei soiuri românești, Asteroid, Favorit și încă un soi de la Banca de Resurse Genetice de la Buzău care nu este omologată încă, dar urmează și acest lucru. Avem șase cultivaruri de ardei de tip snack. Ardeii aceștia sunt mici și dulci și se consumă foarte mult în ultima perioadă. Avem și 11 cultivaruri de ardei iute, iar 9 dintre acestea sunt rezultatul geneticii românești. Avem, spre exemplu, soiul Cornul Caprei care este tradițional și este cultivat în România din 1920. Acest soi este genitorul altor soiuri de ardei iute obținute la Buzău.
– Care sunt principalele preocupări ale cercetării românești în acest segment, cel de produce a soiurilor de ardei?
– La Banca de Resurse Genetice Buzău, spre exemplu, există 1.000 de linii de ardei. Cercetările actuale din biologia moleculară încearcă să identifice niște gene care să inducă soiurilor rezistență la condițiile climatice, rezistență la anumite boli sau dăunători. Următorul obiectiv este transferul acestor gene către niște hibrizi sau soiuri care să aibă fructe de dimensiuni mari și să fie frumos colorate. Cred că în următorii șase ani cercetarea românească va avea rezultate în privința obținerii unor hibrizi cu rezistență mai mare la anumiți factori. Aici este, de fapt, o problemă.
casete
► Asteroid este un ardei de tip gogoșoar, cu o perioadă de vegetație de cca 135 de zile. Asta înseamnă că trebuie plantat destul de devreme. Fructele sunt de dimensiuni mari, de cca 250 – 300 de grame/bucata. La maturitatea deplină este de culoare roșie, este foarte dulce și are un pericarp destul de gros.
► Cultura ardeilor de tip snack este ușoară, plantele sunt destul de viguroase și produc abundent fructe extraordinar de dulci și gustoase.
► Blanciana este un ardei gras ce se remarcă printr-o calitate foarte bună și mai avem un soi foarte bun, de culoare galbenă, Talante, care, de asemenea, are fructe foarte dulci.
► Napoca este un ardei de tip capia. Este obținut de o companie din România, Hektar, care creează soiuri adaptate condițiilor pedoclimatice de aici. Soiul Napoca are fructe mari, de cca 300 de grame, cu pericarp gros și fructe foarte dulci.
Laura ZMARANDA
ardei, ardei iute, ardei gras, cultura ardeiului, soiuri ardei, rasad ardei
- Articol precedent: O fertilizare echilibrată ține viermii sârmă departe
- Articolul următor: Utilizarea plantelor companion pentru îmbunătățirea calității fructelor de căpșun