Tehnologia de cultivare a porumbului pentru boabe

La porumb, ca și la alte specii de cultură, obținerea producțiilor optime economic este influențată de alegerea celor mai potriviți hibrizi pentru fiecare areal de cultură.

Zonarea hibrizilor de porumb

La alegerea celui mai adecvat hibrid se va ține seama de:

• particularitățile specifice ale hibridului (producție ridicată și stabilă, capacitate de adaptare, rezistență la cădere și frângere, la boli și dăunători)
• cerinţele faţă de resursele termice existente în arealul de cultură (lungimea perioadei de vegetaţie, pentru a ajunge la maturitate în zona în care se cultivă);
• condiţiile naturale ale zonei (fertilitatea solului, aportul freatic, frecvenţa perioadelor de secetă şi arşiţă);
• tehnologia aplicată și asolamentul, modul de recoltare;
• în funcție de suma unităților termice utile (UTU), în țara noastră au fost stabilite 6 zone de cultură a porumbului (800-1750 UTU);
• în țara noastră sunt înregistrați hibrizi de porumb românești și străini, din diferite grupe de precocitate, fermierii având astfel posibilitatea de a alege hibrizii potriviți pentru zona unde este amplasată ferma;
• se recomandă ca în fermele cu suprafețe mari de porumb să se cultive 2-3 hibrizi din grupe de precocitate diferită;
• hibrizii de porumb creaţi la INCDA Fundulea, în condiţiile pedoclimatice ale Câmpiei Bărăganului, se caracterizează prin consum specific de apă redus, rezistenţă bună la frângere şi cădere, toleranţă la secetă și arșiță, boli şi dăunători, capacitate de a realiza producţii ridicate şi stabile în condiţii diferite de mediu;
• programul de ameliorarea porumbului de la INCDA Fundulea a creat, înregistrat și extins în cultură, de-a lungul timpului, un număr important de hibrizi din grupele de maturitate 300-500, care au ocupat suprafețe importante în toate zonele de cultură din România, dar mai ales din sudul și vestul țării, unde, până în anii ’90 ocupau cea mai mare cotă de piață;
• INCDA Fundulea recomandă hibrizii simpli de porumb: Oituz (FAO 301-400), Paltin (FAO 401-500), F376 (FAO 500), Olt (500-550), Iezer (FAO 401-500), F423 (FAO 401-500) și Felix (FAO 460).

Rotația culturii

• premergătoare valoroase pentru porumb sunt leguminoasele: mazărea, fasolea, soia, borceagurile, trifoi, lucernă;
• grâul de toamnă este principala plantă premergătoare, dar în rotația repetată grâu-porumb este favorizată dezvoltarea fuzariozei, boală comună ambelor plante;
• producții ridicate dă porumbul și după orz și secară de toamnă, cereale păioase de primăvară, cartof, sfeclă, floarea-soarelui, in și alte plante;
• nu se cultivă după sorg şi Iarba de Sudan;
• monocultura porumbului nu se recomandă pentru că duce la înmulţirea unor buruieni specifice (costreiul), la apariţia de boli şi dăunători, la deteriorarea însuşirilor fizice ale solului;

Fertilizarea

• consumul specific în principalele elemente nutritive, pentru realizarea producţiei principale şi a producţiei secundare aferente, este în funcţie de mărimea producţiei şi de hibridul folosit.
• îngrăşămintele cu azot se aplică în doze de 80-100 kg N/ha la neirigat şi 180-300 kg N/ha la irigat în funcție de hibridul cultivat, planta premergătoare, fertilitatea naturală a solului, aprovizionarea cu apă; doza de azot se fracţionează astfel: ½ - 2/3 din doză se aplică primăvara, la pregătirea patului germinativ sau concomitent cu semănatul, iar restul se administrează în vegetaţie, odată cu lucrarea de prășit mecanic;
• îngrăşămintele cu fosfor se administrează împreună cu azotul, dozele folosite fiind de 40-120 kg P2O5/ha, în funcţie de conţinutul solului în fosfor mobil, de aprovizionarea solului cu azot şi de producţiile planificate; fosforul se administrează toamna, înainte de efectuarea arăturii, sub formă de superfosfat sau de îngrăşăminte complexe, sau primăvara, la pregătirea patului germinativ (îngrăşăminte complexe).
• îngrăşămintele cu potasiu se încorporează sub arătura de bază, toamna, administrându-se sub formă de sare potasică sau îngrăşăminte complexe; dozele folosite sunt de 40-100 kg K2O/ha, în funcţie de aprovizionarea solului cu potasiu;
• gunoiul de grajd asigură elementele nutritive pe toată perioada de vegetaţie şi contribuie la îmbogăţirea unor însuşiri hidrofizice şi biologice ale solului; se administrează în cantităţi de cca 40 t/ha sau chiar mai mult, încorporându-se sub arătura de bază;
• dintre microelemente, zincul are o influenţă mai mare asupra producţiei de porumb. Insuficienţa lui poate să apară dacă s-au folosit doze excesiv de mari de fosfor şi azot sau în condiţii de monocultură; insuficienţa zincului apare pe solurile erodate din Moldova şi Bărăgan. Pentru contracararea insuficienţei de zinc se aplică 1-2 stropiri cu 0,4-0,6% sulfat de zinc, când porumbul are 7-8 frunze.
• folosirea amendamentelor este necesară pe solurile acide, cu pH sub 5,8 sau pe solurile sărăturate, cu pH peste 8; se folosesc carbonatul de calciu pe solurile acide şi fosfogipsul pe solurile bazice.

Lucrările solului

• pregătirea solului trebuie să înceapă imediat după recoltarea plantei premergătoare, asigurând astfel acumularea şi reţinerea apei în sol, acumularea de nitriţi prin activitatea microorganismelor; trebuie să se obţină o mobilizare profundă, o bună mărunţire şi nivelare a suprafeţei solului;
• după plantele care eliberează terenul devreme, se efectuează o arătură la 20-25 cm;
• după premergătoarele care eliberează terenul toamna, se face arătura la 25-30 cm;
• pe solurile grele şi cu exces temporar de umiditate se fac lucrări de scarificare o dată la 3-4 ani;
• înaintea semănatului se fac lucrările de pregătire a patului germinativ, în preziua sau ziua semănatului, printr-o lucrare cu combinatorul sau cu grapa cu discuri; acestea se corelează și cu administrarea erbicidelor aplicate înainte de semănat;
• în primăverile secetoase, când este deficit de apă în sol, trebuie evitată mobilizarea repetată şi adâncă a solului;
• pentru micşorarea numărului de treceri pe teren se recomandă folosirea agregatelor complexe cu care se fac mai multe lucrări la o singură trecere: pregătirea terenului şi erbicidare; pregătirea terenului şi administrarea îngrăşămintelor lichide etc.;
• odată cu răspândirea conceptului agriculturii durabile sunt promovate tehnologiile care presupun intervenția minimă asupra solului; prin sistemul de lucrări minime se urmărește efectuarea la timpul optim numai a lucrărilor solului strict necesare, evitând distrugerea structurii și tasarea solului prin înlăturarea trecerilor repetate cu mașinile pe teren.

Sămânța și semănatul

• sămânţa trebuie să aibă germinaţia mai mare de 90%, iar valoarea cold-testului 85%;
• trebuie să provină din loturi de hibridare certificate, să fie calibrată şi tratată împotriva bolilor şi dăunătorilor (cu produse avizate în acest sens);
• trebuie respectată cu stricteţe zonarea hibrizilor pentru a se evita folosirea unor hibrizi care nu pot ajunge la maturitate într-o anumită zonă de cultură;
• epoca optimă de semănat este atunci când în sol, la adâncimea de 10 cm, se realizează o temperatură de 8-10°C dimineaţa, iar vremea este în curs de încălzire;
• 1-20 aprilie în zona de câmpie din vestul şi sudul ţării, Dobrogea şi sudul Moldovei;
• 15-20 aprilie în câmpia Transilvaniei şi centrul Moldovei;
• 20-30 aprilie în zonele subcarpatice şi nordul ţării;
• densitatea optimă de semănat este în funcţie de asigurarea elementelor nutritive la nivelul optim de aprovizionare a solului cu apă şi aportul freatic, de însuşirile morfologice şi biologice ale hibridului folosit;
• în condiţiile în care se asigură o bună fertilizare, densitatea optimă la semănat este de 65-70 mii pl/ha pentru hibrizii mijlocii şi de 70-85 mii pl./ha la hibrizii timpurii;
• distanţa între rânduri la semănat este de 70 cm, astfel se obține cea mai bună distribuire a plantelor pe suprafaţa cultivată;
• adâncimea de semănat este de 6-8 cm pe solurile cu textură mijlocie din zona de stepă, care se usucă mai repede sau de 5-6 cm pe solurile argiloase, în zonele umede; foarte important este să se semene la adâncime uniformă, pentru a se asigura o răsărire uniformă;
• semănatul se face cu semănătorile pneumatice de precizie.

Combaterea chimică a buruienilor

• plantele de porumb nu pot concura cu buruienile în primele 4-6 săptămâni de vegetaţie datorită creşterii mai lente şi a densităţii reduse/m2, comparativ cu numărul mare de buruieni/m2 care sunt mult mai rapace în competiţia pentru lumină, hrană şi apă, putând provoca pagube foarte mari (între 30-80% pierderi de producţie), în funcţie de nivelul de infestare şi speciile de buruieni existente;
• la stabilirea metodei optime de combatere a buruienilor din cultura porumbului este necesar să se ţină seama de următoarele: gradul de infestare cu buruieni, speciile de buruieni dominante, tipul de sol (conţinutul în humus, argilă), reacţia soluţiei solului, condiţiile climatice şi rotaţia culturilor;
• combaterea chimică a buruienilor se va face conform cu exigenţele asolamentului practicat şi cu specificul îmburuienării (nivel de infestare, raportul buruieni monodicotiledonate, dominanţa speciilor, precum şi faza buruienilor la tratament), folosind diferite strategii de tratament cu erbicide avizate, aplicate înainte de semănat (ppi 3-4 cm), preemergent (imediat după semănat) și postemergent (în timpul vegetației);
• aplicarea erbicidelor înainte de semănat se recomandă pentru zonele secetoase, iar aplicarea preemergentă în zonele cu umiditate sau cu irigaţii; dozele de aplicare sunt stabilite în funcţie de tipul de sol;
• erbicide antigramineice și parțial dico preemergente: Dual Gold 1,0-1,5 l/ha, Frontier forte 0,8-1,4 l/ha, Stomp 4,0-5,0 l/ha, Successor pro 1,5-2,0 l/ha ș.a. erbicide avizate;
• erbicide preemergente pentru combaterea buruienilor dicotiledonate:Merlin Flex 0,300-0,420 l/ha, Calisto 480 EC 0,250 -0,350 l/ha ș.a. erbicide avizate;
• erbicide preemergente combinate: Adengo 0,35-0,4 l/ha, Merlin Duo 2,25-2,5 l/ha, Akris 2,5-3,0 l/ha ș.a. erbicide avizate;
• erbicide postemergente pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale și perene: Mustang 0,4-0,6 l/ha, Buctril D 0,8-1 l/ha, Dicopur Top 1l/ha, Lontrel 300 0,3-0,5 l/ha, Lancelot Super 0,33g/ha, DMA 6 1l/ha, ș.a.; se aplică când porumbul are 4-6 frunze și buruienile sunt în faza de rozetă;
• erbicide postemergente pentru combaterea buruienilor dicotiledonate și monocotiledonate: Titus plus + Trend 307 g + 0,1%, Principal Plus + Trend 0,440 g/ha + 0,25 l/ha ș.a. (porumb 4-6 frunze; buruieni mono 2-4 frunze, Cirsium , max.10 cm);
• erbicide postemergente selective pentru combaterea buruienilor monocotile în special costreiul din rizomi: Mistral 40 + Atplus (Adj)1,0-1,5 l/ha, Mistral 6 OD 0,75-1,0 l/ha, Equip + Mero (Adj) 1,75-2,5 l/ha, Innovate 240, 0,175-0,250 l/ha, ș.a.(porumb 4-6 frunze, costrei 15-20 cm max.) ș.a. erbicide avizate.

Prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor:

• Porumbul este o plantă gazdă pentru un număr mare de patogeni, peste 50; de asemenea, este atacat încă din primele faze de vegetaţie de foarte mulţi dăunători: gărgăriţa frunzelor (Tanymecus dilaticollis) şi larvele gândacilor pocnitori (Agriotes spp.), atac deosebit de periculos, care poate determina reducerea producţiilor şi, uneori, chiar compromiterea culturilor pe anumite suprafeţe. Din această cauză, în special în sudul ţării, se consideră ca necesar tratamentul generalizat al seminţelor de porumb.
• În condiţii de umezeală şi temperaturi scăzute, sub 13ºC, germinarea seminţelor are loc încet şi acestea pot fi colonizate de patogenii din sol, adaptaţi la aceste condiţii, în principal de specii ale genurilor Fusarium și Pythium.
• Pentru prevenirea apariției și manifestării acestor boli se recomandă tratarea seminţelor cu fungicide avizate în acest sens - Kinto Duo (2,5 l/t), Maxim XL 035 FS (1,0 l/t), Feuver (15 ml/50.000 semințe), Vibrance (15 ml/50.000 semințe).
• pentru evitarea pierderilor produse de gărgăriţa frunzelor (Tanymecus dilaticollis), la înfiinţarea culturilor trebuie să se aibă în vedere următoarele:
  • pentru solele în care plantele premergătoare au fost cerealele păioase de toamnă, borceagul, fasolea, soia, mazărea sau inul, nu se avertizează executarea tratamentelor chimice întrucât, în general, densitatea dăunătorului înregistrează valori scăzute, de până la 3 exemplare/m²;
  • dacă planta premergătoare a fost porumbul, floarea-soarelui, sfecla de zahăr se recomandă tratarea seminţei de porumb cu unul dintre insecticidele avizate, cu mențiunea că acestea au utilizare limitată, conform specificațiilor autorizării temporare aprobate de MADR.
• În cazul viermilor sârmă, pe lângă recomandările agrofitotehnice, de evitare a terenurilor cu păşuni, fâneţe, leguminoase perene, culturi foarte dese, sole care menţin stratul de la suprafaţa solului într-o anumită stare de umiditate, trebuie să se asigure tratarea seminţelor de porumb cu insecticidele avizate, cu mențiunea că acestea au utilizare limitată, conform specificațiilor autorizării temporare, aprobate de MADR, precum și cu insecticidele Force 20 CS (50 ml/50.000 semințe), Signal 300 ES (2 l/t), Trika Expert (10-15 kg/ha).
• Devenit recent un dăunător de importanţă economică, viermele vestic al rădăcinilor de porumb (Diabrotica virgifera virgifera) necesită o atenţie deosebită, în special în aria de răspândire; principalul factor care favorizează dezvoltarea şi înmulţirea excesivă este dat de monocultura porumbului; având în vedere faptul că, în etapa actuală, dăunătorul dezvoltă populaţii reduse numeric şi doar izolat se apropie de pragul economic de dăunare, se recomandă a se acorda o deosebită atenţie rotaţiei culturilor. Prin evitarea monoculturii de porumb se asigură o protecţie eficientă deoarece dăunătorul depune ouăle aproape în exclusivitate în culturile de porumb, iar larvele nou apărute în anul următor se hrănesc pe rădăcinile de porumb din noua cultură.
• În ceea ce privește atacul de Fusarium (contaminare cu fumonisine) și a atacului larvelor de Ostrinia nubilalis la hibrizii de porumb, singura metodă de prevenire este rezistenţa genetică a hibrizilor.

Irigarea culturii

• consumul de apă al porumbului se diferenţiază în funcţie de hibrid şi zona de cultură, fiind cuprins între 4.800-5.800 m3/ha.
• perioada critică pentru apă a porumbului începe cu 10 zile înainte de apariţia paniculului şi durează toată perioada formării şi umplerii boabelor.
• necesarul zilnic de apă al culturilor de porumb este de: 1,5-2,5 mm (15-25 m3/ha) în luna mai; 3,5-4,5 mm (35-45 m3/ha) în luna iunie; 5,0-6,0 mm (50-60m3/ha) în luna iulie; 3,5-4,5 mm (35-45 m3/ha) în luna august. La rezerve de umiditate a solului de sub 50 % din plafonul minim în faza de 6-8 frunze se reduce producţia cu 50-60%, iar în faza de înspicare-fecundare se poate reduce cu 50-70%, îndeosebi când temperatura aerului depăşeşte 30°C.

Recoltarea

Porumbul se recoltează în 2 variante:

• în ştiuleţi depănuşaţi – începe când umiditatea boabelor a ajuns la 30-32% şi se încheie când aceasta este cuprinsă între 24-26%;
• sub formă de boabe, când umiditatea boabelor este sub 25%. După recoltare boabele trebuie uscate la umiditatea de păstrare (sub 14%).

Pentru a diminua cheltuielile cu uscarea boabelor, se recomandă cultivarea hibrizilor timpurii şi semitimpurii, cu capacitate de pierdere rapidă a apei din bob în faza de maturare.

Cercetător științific Daniela HORHOCEA,
Colectiv Ameliorarea porumbului INCDA Fundulea