Atacul larvelor speciei Helicoverpa armigera și afltoxinele la porumb!

Zborul intens al celei de-a doua generații a omizii fructificațiilor, Helicoverpa armigera, reprezintă un important semnal de avertizare pentru cultivatorii de porumb.

Deși larvele nu provoacă, de regulă, pierderi cantitative foarte mari, leziunile produse pe știuleți pot favoriza instalarea ciupercilor din genul Aspergillus și contaminarea boabelor cu aflatoxine. În cazul depășirii limitelor maxime admise, întreaga recoltă poate deveni imposibil de valorificat.

În această perioadă are loc zborul intens al celei de-a doua generații a omizii fructificațiilor, unul dintre dăunătorii a căror importanță economică a crescut considerabil în ultimii ani.

Helicoverpa armigera este o specie polifagă, semnalată la peste 200 de plante-gazdă. Pe lângă porumb, larvele pot ataca floarea-soarelui, soia, lupinul, năutul, lucerna, tomatele, ardeiul, tutunul și numeroase plante ornamentale.

De asemenea, multe specii de buruieni pot reprezenta gazde intermediare pentru acest dăunător, contribuind la menținerea și dezvoltarea populațiilor în zonele agricole.

Cum atacă omida fructificațiilor culturile de porumb

Așa cum sugerează și denumirea populară, larvele se hrănesc în special cu muguri, organe florale și organe de fructificare, unde pot produce cele mai importante pagube.

Înainte de a pătrunde în organele de fructificare, larvele se pot hrăni și cu frunzele. În culturile de porumb, atacul poate fi observat inițial sub forma unor orificii apărute pe suprafața frunzelor.

Ulterior, larvele consumă mătasea porumbului și boabele aflate în faza de lapte-ceară. Atacul este întâlnit frecvent în zona vârfului știuletelui sau în treimea superioară, însă larvele pot ajunge și la boabele din zona centrală a știuletelui.

Pierderile directe de recoltă sunt, în cele mai multe situații, relativ reduse. Chiar și în cazul unui atac puternic, pagubele cantitative pot rămâne sub nivelul de 5-10% din producție.

Adevăratul pericol nu este însă reprezentat de cantitatea de boabe consumată.

Leziunile produse de larve favorizează apariția aflatoxinelor

Rănile provocate de omida fructificațiilor pe boabe și pe știuleți pot deveni porți de intrare pentru diferite specii de ciuperci, inclusiv pentru cele din genul Aspergillus.

În condiții favorabile, aceste ciuperci pot produce aflatoxine, compuși extrem de periculoși pentru sănătatea oamenilor și a animalelor.

Dacă nivelul aflatoxinelor depășește limita maximă admisă, recolta de porumb nu mai poate fi comercializată. Într-un asemenea caz, pierderea pentru fermier nu mai este de 5% sau 10%, ci poate ajunge la 100% din producție.

O cultură care produce 10, 12 sau chiar 14 tone de porumb la hectar poate părea extrem de profitabilă. Totuși, dacă analizele indică un nivel al aflatoxinelor peste limitele legale, marfa poate fi respinsă de la vânzare și poate necesita distrugerea sau gestionarea conform cerințelor sanitare.

Pentru o exploatație agricolă deja afectată de secetă, costuri ridicate și prețuri mici de valorificare, o asemenea situație poate genera pierderi financiare majore și chiar riscul intrării în incapacitate de plată.

De ce sunt aflatoxinele atât de periculoase

Aflatoxinele sunt produși ai metabolismului unor ciuperci din genul Aspergillus. Cercetările au demonstrat că acestea pot afecta ficatul și pot crește riscul apariției cancerului hepatic.

Aflatoxinele sunt clasificate în mai multe categorii. Aflatoxinele de tip B includ aflatoxina B1, considerată cea mai toxică și mai cancerigenă dintre formele cunoscute.

Aflatoxinele de tip G cuprind formele G1 și G2.

În laptele și urina animalelor hrănite cu furaje contaminate cu aflatoxine de tip B sau G pot fi identificate și aflatoxinele de tip M, respectiv M1 și M2.

Chiar dacă unele dintre aceste forme sunt considerate mai puțin toxice, obiectivul fermierilor trebuie să fie prevenirea contaminării recoltei sau menținerea nivelului de aflatoxine sub limita maximă admisă.

Numărul capturilor a crescut spectaculos în ultimii ani

Zborul omizii fructificațiilor a fost monitorizat la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea, în cadrul proiectelor sectoriale ADER 2.2.1 și ADER 2.1.5.

Datele obținute arată o creștere spectaculoasă a populației de Helicoverpa armigera.

În anul 2020 au fost înregistrate 246 de capturi, iar în 2021 numărul acestora a ajuns la 406.

În anul 2022, capcanele au înregistrat nu mai puțin de 5.064 de capturi. În 2023 au fost prinși peste 1.000 de fluturi, iar în 2024 numărul capturilor a depășit din nou 4.100 de exemplare.

Evoluția arată că un dăunător considerat minor pentru cultura porumbului în urmă cu 10-15 ani a devenit una dintre cele mai importante amenințări pentru calitatea recoltei.

Schimbările climatice favorizează dezvoltarea dăunătorului

O posibilă explicație pentru creșterea populației de Helicoverpa armigera este reprezentată de modificarea condițiilor climatice.

În ultimul deceniu, temperaturile au depășit frecvent mediile multianuale, inclusiv în lunile de iarnă, vară și toamnă. Iernile mai blânde pot favoriza supraviețuirea dăunătorului, iar verile și toamnele călduroase permit dezvoltarea mai rapidă a generațiilor.

Zborul maxim este înregistrat, de regulă, în luna august și în prima parte a lunii septembrie. Există posibilitatea ca, în anumite condiții climatice, generația a doua să se suprapună cu generația a treia.

Această situație complică foarte mult protecția culturilor. Puțini fermieri mai pot interveni cu tratamente la sfârșitul lunii august sau la începutul lunii septembrie, mai ales în culturile înalte de porumb.

În același timp, numeroși agricultori se confruntă cu dificultăți financiare provocate de seceta din anii anteriori, prețurile reduse de valorificare și creșterea costurilor pentru îngrășăminte, pesticide, semințe și carburanți.

Temperaturile ridicate și lipsa precipitațiilor de la sfârșitul verii sunt favorabile atât dezvoltării omizii fructificațiilor, cât și ciupercilor din genul Aspergillus.

Problemele asociate aflatoxinelor erau întâlnite, în trecut, mai ales în regiunile calde din Africa. În prezent, perioadele de secetă și temperaturile extreme înregistrate în România creează condiții similare și în culturile autohtone.

Atac de 100% în variantele experimentale analizate

În cadrul proiectului ADER 2.1.5 a fost analizat comportamentul a nouă hibrizi de porumb, semitimpurii și semitardivi, în ceea ce privește atacul omizii fructificațiilor.

În luna septembrie, frecvența atacului a ajuns la 100%. Practic, toți știuleții analizați prezentau semne de atac.

Fiecare știulete avea cel puțin o larvă, iar în unele cazuri au fost identificate câte două larve.

Probe din producția celor nouă hibrizi au fost transmise Laboratorului Sanitar-Veterinar și pentru Siguranța Alimentelor pentru determinarea nivelului de aflatoxine totale, reprezentând suma aflatoxinelor B1, B2, G1 și G2.

Rezultatele au indicat depășiri ale limitei maxime admise pentru aflatoxina B1 în toate variantele experimentale.

În unele cazuri, nivelul înregistrat a depășit de câteva sute de ori limita maximă admisă, ceea ce reprezintă un semnal major de alarmă pentru sectorul cerealier.

Capcanele feromonale pot indica momentul optim al tratamentului

Una dintre principalele măsuri recomandate este amplasarea capcanelor feromonale în culturile de porumb și verificarea zilnică a acestora.

Capcanele entomologice oferă informații privind momentul sosirii adulților în lan și intensitatea zborului.

În timpul verii, larvele de Helicoverpa armigera eclozează, de regulă, la două-trei zile după depunerea ouălor. În primele stadii de dezvoltare, acestea sunt mult mai sensibile la tratamentele fitosanitare.

Momentul optim pentru intervenție este cuprins între depunerea pontei și primele două zile după eclozarea larvelor.

Literatura de specialitate recomandă, în general, efectuarea tratamentului la trei-cinci zile după apariția primilor fluturi în capcanele feromonale.

Intervenția trebuie realizată înainte ca larvele să pătrundă în știulete. După ce acestea ajung sub pănuși și încep să consume boabele, eficiența tratamentelor poate scădea considerabil.

Monitorizarea culturilor devine esențială

În contextul schimbărilor climatice și al creșterii populațiilor de Helicoverpa armigera, monitorizarea culturilor de porumb nu mai trebuie limitată la primele faze de vegetație.

Fermierii trebuie să urmărească zborul adulților, prezența ouălor și a larvelor tinere, precum și apariția leziunilor pe mătase și știuleți.

Combaterea omizii fructificațiilor nu urmărește doar reducerea pagubelor directe, ci mai ales limitarea riscului de contaminare cu aflatoxine.

Într-un an favorabil dăunătorului și ciupercilor din genul Aspergillus, diferența dintre o recoltă profitabilă și o producție imposibil de valorificat poate depinde de câteva zile și de alegerea corectă a momentului de intervenție.

Dr. ing. Georgescu Emil, INCDA Fundulea