Porumbul recoltat la minus 10 grade aduce profit

2014 a fost un an agricol dificil pentru fermieri, mai ales în unele părţi ale ţării unde a plouat foarte mult. În atare condiţii, nu mai miră pe nimeni că porumbul nu a mai putut fi cules la timp şi s-a ajuns ca în anumite zone – cum ar fi Banatul, Ardealul, Oltenia sau Moldova – recoltatul să se facă în plină iarnă, la multe grade cu minus în termometru. Cei în cauză susţin că a fost mai degrabă o măsură de compromis, de pe urma căreia au avut totuşi de câştigat. Pe de o parte, n-au mai cheltuit cu depozitarea producţiei, iar pe de alta, preţul la porumb a crescut. Un risc până la urmă asumat.

Unul dintre judeţele în care recoltatul porumbului nu s-a putut face la timp este şi Bacăul, unde s-a intrat  în iarnă cu aproape 10.000 ha neculese, ceea ce reprezintă în jur de 10% din suprafaţa totală semănată cu porumb anul trecut.

„Ploile numeroase din iulie şi temperaturile nocturne scăzute au întârziat coacerea boabelor şi, drept urmare, şi timpul de recoltare. În plus, toamna umedă şi cu multă ceaţă a agravat situaţia, ajungându-se ca în luna noiembrie să nu se poată intra în teren din cauza umidităţii mari a porumbului“, a declarat, pentru AGERPRES, unul dintre cei mai cunoscuţi producători din judeţ, Ioan Chiriac, administrator al firmei Servchimex din Godineşti.

Acesta spune că până la urmă a avut de câştigat de pe urma întârzierii recoltării porumbului deoarece nu a mai trebuit să plătească lucrările de uscare, transport şi depozitare pe timpul iernii, iar între timp a crescut preţul porumbului. Iar un preţ de 50-55 de bani kilogramul de porumb face cultura rentabilă, după cum susţine Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR.

„Chiar dacă afară au fost temperaturi şi de -20° Celsius, bobul de porumb nu a fost deloc afectat. Mai trebuie spus că, în toamnă, de exemplu, kilogramul de porumb se achiziţiona de către marii traderi cu circa 30 de bani, ceea ce făcea ca acest tip de cultură să devină neprofitabil, chiar şi în condiţiile unei producţii de peste 5.000 de kilograme la hectar. Acum, preţul unui kilogram de porumb boabe a ajuns la 50-55 de bani, fapt ce face ca producţia să devină cât de cât rentabilă“, a mai declarat preşedintele LAPAR.

Şi Traian Ghinoiu, un agricultor din Gorj, spune că a fost nevoit să recolteze porumbul în ianuarie, când pământul a fost îngheţat. În ciuda costurilor mai mici – n-a mai cheltuit cu uscarea porumbului şi nici cu depozitarea lui –, fermierul recunoaşte că nu este o soluţie de luat în calcul în viitor, mai ales că se întârzie arăturile de primăvară.

„Din cauza acestei situaţii trebuie să ne reorientăm şi să trecem la hibrizi semitimpurii“, mărturiseşte agricultorul, care spune că nu este prima dată când agricultorii din zonă s-au confruntat cu această problemă după 1989, din cauza condiţiilor meteo dificile. În ceea ce-l priveşte, Ghinoiu a rămas cu vreo 35 ha de porumb nerecoltate în toamnă, de pe care în final a obţinut producţii de 5-6 tone la hectar, însă au fost agricultori care au avut suprafeţe şi mai mari nerecoltate, chiar în jur de 600 hectare.

În Gorj probleme au fost semnalate în special la hibrizii tardivi şi semitardivi, în contextul în care umiditatea a fost mare. În alte zone ale ţării, cum ar fi în Banat, de exemplu, recoltatul nu s-a încheiat nici până la acest moment, aşa că n-ar fi exclus să vedem chiar şi până la sfârşitul lunii februarie combinele pe câmp.

Ioana Guţe