Visul Verde în Ţara Stejarului

La numai 17 kilometri de reşedinţa de judeţ, înconjurată din aproape toate părţile de întinse păduri de stejar, goruni, fagi şi frasini bătrâni, există comuna Cocorăştii Mislii. Călătorul pornit să dea faţă cu natura, la sfârşit de an, descoperă aici o faună aproape montană cu urşi, lupi, vulpi, căprioare, mistreţi, veveriţe, dar şi o salbă de aşezări colinare, aflate aici la o altitudine medie de peste 300 metri. Sunt aşezări de peste o jumătate de mileniu: Cocorăştii Mislii, Goruna şi Ţipăreşti; aceste aşezări par a fi înşiruite pe un drum judeţean, care şerpuieşte alături de două pârâiaşe, ce îşi poartă apele repezi înspre miazăzi. Lipseşte la apel doar cel mai vechi, numit Gura Cumetrii, sat ştiut mai mult de bătrâni, dar dispărut de ceva timp.

În centrul Cocorăştiului Mislii, numit aşa după moşia boierului Cocorăscu, spre deosebire de alte moşii aflate la Cocorăştii Caplii, Cocorăştii Colţ sau Cocorăştii Grind, aflăm astfel de case vechi, cu cerdac, care poartă pecetea timpului, cu curţi chivernisite, căpiţe de fân, porumbare, grajduri cu vaci de lapte, oi şi, mai ales, capre. Case noi – tip vilă, după moda europeană, dar şi edificii publice moderne de cultură şi de sănătate, complexe sportive, cu instalaţii nocturne. Pe uliţe, ici-colo, oameni în straie vechi, scoase parcă...

...din lada cu zestre a bunicilor

Însoţitorul nostru, directorul căminului cultural din satul de centru, Gabriel Neacşu, ne asigură că mai sunt şi azi războaie de ţesut prin multe gospodării, chit că gospodinele mai şi şomează din lipsă de comenzi. Noroc cu fondurile europene! La Căminul Cultural din Goruna a fost instalat deja un război, mare, modern, care va da de lucru la cel puţin zece sătence. Vor fi fabricate aici ii, fote, o gamă largă de costume populare şi accesorii, alte obiecte din cusături naţionale, dar şi obiecte de artizanat, până la feţe de masă şi semne de... carte !

Peste drum dăm peste o firmă oarecum insolită, care anunţă trecătorii de sediul unei fundaţii, botezată ad-hoc Visul verde, fundaţie... ecologică, culturală şi sportivă, care editează şi ziarul local Glasul, publicaţie cu apariţie, deocamdată, lunară!

Ansambluri artistice, ca pe vremuri...

Din vorbă în vorbă aflăm că, pe lângă două cămine culturale cu activitate, mai există şi o modernă sală de spectacole, de 300 locuri, dotată cu instalaţii moderne. În localitate mai funcţionează şi două mari ansambluri artistice, concurente: Stejărelul şi Mărţişorul, ansambluri în care activează peste 80 de per­soane – adulţi şi şcolari, cu prezenţe naţionale şi europene. La unul dintre acestea conducătorul este şi instructor al Ansamblului artistic Periniţa al CJ Prahova. Aproape că nu este ţară de pe continent unde acestea să nu fi prezentat spectacole folclorice de ţinută, dovadă diplomele care împodobesc holurile primăriei, motiv de mândrie pentru edilul Daniel Alexandru. Acesta este încântat de reuşitele sale în plan cultural, dar şi de înfrăţirea cu localităţile Castenet Tolosan (Franţa) şi Selemet (Repu­blica Moldova). Acesta este şi un mijloc prin care sătenii din Cocorăştii Mislii îşi promovează tradiţiile păstrate de secole, la care participă aproape toţi cei 3.435 de locuitori.

De la Sfântul Nicolae şi până la Bobotează comuna este în sărbătoare...

Tradiţiile sunt aici la loc de primă mărime. Primarul Daniel Alexandru se îmbujorează când vine vorba de participarea comunei la Sfintele Sărbători de sfârşit de an.

„La noi oamenii au un cult pentru tradiţii, spune acesta. Fapt evident din exponatele prezentate la Muzeul Satului, unde sunt expuse o mulţime de obiecte vechi, documente despre atestarea localităţii de la Vlad Dracul, 1441, la Radu Paisie,1538, la Mircea Ciobanul, 1550, şi la Radu Mihnea, 1616.“

„Cele mai importate serbări sunt cele legate de colinde. Aici activează un mare număr de grupuri de tineri: băieţi şi fete. Se colindă începând din dimineaţa de Ajunul Crăciunului şi până la Sf. Ştefan. Atunci toate cele trei sate sunt pline de colindători, peste 200 de tineri la Cocorăştii Mislii şi alţi 200 la Goruna şi Ţipăreşti. La noi există tradiţia ca cei care sunt colindaţi să le ceară colindătorilor şi urări anume pentru ei, pe care urătorii le cunosc din alte împrejurări. Aceştia, la rândul lor, oferă urătorilor covrigi, plăcinte, fructe, nuci sau chiar bani.

Cât priveşte Pluguşorul, la noi este o prezenţă exclusiv masculină, iar Sorcova numai şi numai pentru fetiţe, care îi felicită pe vecini sau pe cei de pe uliţele învecinate. La Pluguşor nu lipsesc plugul, biciul, tălăngile, buhaiul, clopoţeii... După împrejurări, în funcţie de gazde, tinerii vin şi cu texte specifice.“

„Pluguşorul are loc în ziua de 30 decembrie, iar Capra şi Sorcova, pe 31 decembrie. La aceste serbări participă toţi cei 175 de copii şcolari, precum şi cei 75 de copii preşcolari. Numărul acestora, an de an, scade, însă. Este îndeajuns să aflăm cu amărăciune că în anul trecut au fost numai 15 naşteri, mereu mai puţine, în vreme ce decesele au fost peste 40. Cine vrea să petreacă zile frumoase de iarnă să poftească acum la Cocorăştii Caplii, în Prahova, pe şoseaua dinspre oraşul Plopeni. Va avea parte de zile de vis!“

Cristea BOCIOACĂ