Voluntariat la Camera Agricolă Judeţeană Suceava

Înfiinţarea noilor Camere agricole, în locul celor existente care au luat naştere în urmă cu trei ani pe structura fostelor Oficii judeţene de consultanţă agricolă, este amânată de doi ani de zile încoace, dar se pare că va deveni realitate anul acesta, după ce Guvernul a aprobat Ordonanţa de Urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 283/2010. Prin modificarea propusă se asigură cadrul organizării şi desfăşurării alegerilor pentru colegiile Camerelor agricole şi constituirea Camerelor agricole la nivel judeţean şi naţional, alegerile urmând a fi organizate în termen de maximum 90 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă. La Suceava, ca de altfel şi la alte judeţe, până la formarea noilor Camere agricole, angajaţii actualei structuri lucrează fără a mai fi remuneraţi pentru munca depusă şi aşteaptă să vadă dacă îşi vor mai găsi locul în noile structuri.

Ultimii bani primiţi, salariul aferent lunii martie

Cei 25 de angajaţi ai Camerei Agricole Judeţene Suceava nu au mai primit bani din luna aprilie. Instituţia a fost înfiinţată în baza H.G. nr. 1609/16.12.2009 şi a Hotărârii Consiliului Judeţean Suceava nr. 09/03.02.2010, fiind finanţată din venituri proprii şi subvenţii de la bugetul de stat. La înfiinţare, cei care s-au angajat la Camera Agricolă Suceava au crezut că, pe lângă salariu, vor putea obţine câştiguri suplimentare în urma atragerii fondurilor europene prin proiectele pe care le vor realiza împreună cu fermierii din judeţe. Astăzi s-a ajuns ca nici măcar salariile de bază să nu mai fie primite pentru că nu a mai existat repartizare bugetară pentru activitatea Camerei Agricole decât pentru primele trei luni ale acestui an, instituţia urmând să-şi înceteze activitatea odată cu schimbarea identităţii.

„Camera Agricolă Suceava este o instituţie care funcţionează cu 25 de oameni. În aprilie s-a primit salariul în proporţie de 50% pentru luna martie şi, de atunci, nimic. Ţinând cont şi de opiniile celorlalţi colegi din judeţ, situaţia este destul de gravă. Era vorba să se înfiinţeze cu o nouă identitate Camera Agricolă, condusă de fermieri. Acest lucru se va întâmpla cel mai devreme în septembrie – noiembrie, nu se ştie exact, când vor fi organizate alegerile pentru colegiile locale şi constituirea Camerelor judeţene şi naţionale.

În ultimele acte normative nu s-a vorbit nimic despre specialiştii care sunt angajaţi la Camera agricolă

în baza Hotărârii de Guvern nr. 1609/2009 prin care noi funcţionăm. Iniţial s-a preconizat că vom mai funcţiona până cel mai târziu în luna aprilie, motiv pentru care şi bugetul a fost diminuat cu 66%. Nu s-au făcut alegeri în aprilie şi s-a considerat printr-o prorogare că se vor face ale­geri în iunie, iar s-au amânat şi acum este vorba de septembrie, octombrie, noiembrie... Sunt judeţe precum Tulcea unde au fost asigurate salariile până în septembrie. Acolo sunt 9 oameni, dar fondurile repartizate au fost aceleaşi ca pentru Suceava, unde sunt 25 de oameni“, ne-a declarat ing. Viorel Marinache (foto), directorul Camerei Agricole Suceava.

Proiecte în valoare de 15 milioane de euro

Inginerul Viorel Marinache susţine că, în trei ani, cei 25 de salariaţi au adus în judeţ de la Uniunea Europeană peste 11,25 milioane de euro prin cele 1.500 de proiecte care au intrat la finanţare (o parte chiar în acest an) din cele peste 2.000 de proiecte declarate eligibile în valoare totală de 15 milioane de euro. Pe lângă această sumă, alţi peste patru milioane de euro au intrat în judeţ prin măsuri incluse în Planul Naţional de Dezvoltare Rurală, în baza unor proiecte realizate de specialiştii Camerei Agricole Suceava. Tot angajaţii instituţiei au făcut cursuri de calificare în diferite meserii specifice activităţii agricole cu peste 2.000 de persoane, actuali sau potenţiali fermieri, au organizat 100 de asociaţii profesionale agricole sau grupuri de producători.

Majoritatea proiectelor au avut o valoare de 7.500 euro şi au fost finanţate din FEADR pe Măsura 141 - Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă sau pe Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri. Şi celelalte proiecte au fost finanţate tot din FEADR, fondurile primite de fermieri fiind pe Măsura 121 – Modernizarea exploataţiilor agricole, Măsura 123 – Procesare industrie alimentară, Măsura 312 – Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi şi Măsura 313 – Încurajarea activităţilor turistice.

„Camera Agricolă este o instituţie a statului, care trebuie să se decidă dacă este nevoie de această instituţie sau nu. În condiţiile în care specialiştii din domeniul agricol sunt pe cale de dispariţie, eu consider că aceşti oameni ar trebui menţinuţi într-o structură pentru că ei trebuie să acorde asistenţă de specialitate în continuare. Există judeţe precum Satu Mare, Hunedoara, Bihor, unde în reşedinţa de judeţ, la fiecare colţ de stradă, sunt firme care redactează proiecte pentru măsurile mici. În Suceava, întâmplarea face ca numai oamenii din această instituţie să redacteze astfel de proiecte pe măsurile cu alocări mici. Firmele mari redactează proiecte pe măsurile consacrate, unde alocările financiare pentru un proiect sunt cât de cât consistente. Proiectele care se adresează micilor producători, cu cheltuieli eligibile mici, au fost şi sunt realizate de specialiştii Camerei Agricole. Dacă vom fi desfiinţaţi rezultatul se va vedea în sprijinul proprietarilor de suprafeţe mici sau cu un efectiv redus de animale ori albine. Oamenii au nevoie de un sfat, de un sprijin. Ţara are nevoie de specialişti, dar să-i plătească“, a declarat Viorel Marinache.

Principalii beneficiari: tinerii şi firmele mici

În 2012, specialiştii Camerei Agricole Judeţene Suceava au elaborat 487 de proiecte de dezvoltare rurală, cu o valoare de 3,93 milioane de euro, 12 dintre acestea fiind pe Măsura 1.1.2 – Instalarea tinerilor fermieri şi au o valoare de 370.00 de euro, iar 475 sunt Măsura 1.4.1 – Sprijinirea fermelor de semisubzistenţă. Tot anul trecut au fost întocmite 1.530 de dosare de plată şi progres pentru proiecte admise în anii 2009-2011 şi au fost organizate 10 cursuri de calificare, în cadrul cărora 325 de agricultori au învăţat despre creşterea animalelor, cultura plantelor şi apicultură.

„La noi au găsit la îndemână cele mai bune sfaturi şi sugestii pentru activităţile agricole pe care le desfăşoară în ferme sau în gospodăriile proprii. Producătorii agricoli au fost instruiţi pe diverse teme, cum ar fi formele de ajutor financiar acordate de la bugetul de stat şi Uniunea Europeană, înfiinţarea organizaţiilor profesionale pentru produsele agroalimentare, pregătirea păşunilor şi cerinţele minime pentru utilizarea îngrăşămintelor în cadrul plăţilor de agromediu, sistemul de păşunat în zona montană, orientarea creşterii ovinelor şi taurinelor către producţia de carne, asigurarea de plusvaloare materiilor prime din mediul rural, prin procesarea acestora, normele sanitar-veterinare pentru identificarea şi înregistrarea ovinelor, bovinelor şi familiilor de albine etc.“, a încheiat Viorel Marinache.

Silviu BUCULEI
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.14, 16-31 IULIE 2013