În ultimii ani se observă tot mai mult o creștere a numărului de tineri fermieri care încep pentru prima dată o activitate agricolă sau sunt dispuși să dezvolte fermele de familie. Sprijinirea procesului de modernizare a fermelor înființate cu banii obținuți prin accesarea proiectelor europene a încurajat tinerii să se îndrepte spre acest sector. În plus, studiile superioare în domeniu le-au oferit posibilități diverse tinerilor din mediul rural, cu un efect pozitiv asupra economiei naționale.

Proiect european în valoare de 350.000 euro

Cosmin Gavriliu, student la specializarea Exploatarea mașinilor și instalațiilor pentru agricultură și industria alimentară (EMIAIA), Facultatea de Agricultură Iași, cultivă în ferma familiei din localitatea Tămăoani, comuna Frumușița, județul Galați, o suprafață de 200 ha, cultură mare (grâu, orz, mazăre, porumb, floarea-soarelui) și deține aproape toată „flota“ de utilaje pentru efectuarea lucrărilor agricole (3 tractoare, semănători, prășitoare, pluguri, combină de recoltat). Pentru că este, așa cum spuneam, student, activitatea agricolă o desfășoară printre picături, în weekeend-uri sau în vacanțe.

„Ce avem noi este o fermă familială; lucrez doar eu cu tata și fratele meu, iar rolul meu este de operator mecanic și administrator. Am accesat fonduri europene în anul 2018, Submăsura 4.1 - Investiții în exploatații agricole, iar firma a fost eligibilă la o sumă de 350.000 de euro, din care am achiziționat o gamă variată de utilaje (combină de recoltată, tractor și alte utilaje). Pe viitor, după finalizarea proiectului vom mai accesa și alte fonduri pentru dezvoltare.“

Tânărul gălățean recomandă tuturor tinerilor acest domeniu deoarece este plin de suspans: „Eu m-am născut printre tractoare și am crescut cu ele, nu aș putea spune că există o altă meserie mai frumoasă decât cea de fermier. Agricultura este importantă pentru fiecare dintre noi. Suntem mici fermieri, doar noi, cei care în plină campanie stăm de dimineață până seara în câmp, înțelegem cât de importantă este această activitate. Consider că suntem una dintre puținele țări care produc cereale fără a folosi cantități mari de îngrășăminte chimice. Fără agricultura totul ar lua-o razna“, încheie Cosmin Gavriliu.

Fondurile europene, motorul de dezvoltare

Alexandru-Mădălin Țuțu, student la specializarea Agricultură, anul II de studii, gestionează împreună cu tatăl său o suprafață de circa 550 ha în comună Suhurlui, județul Galați. Acesta a ales să urmeze studiile în acest domeniu deoarece vrea să extindă ferma familiei prin accesarea de fonduri europene și, ulterior, prin achiziționarea mai multor utilaje și construirea de noi spații de depozitare a cerealelor.

„Odată cu absolvirea facultății mă gândesc să accesez fonduri europene pentru achiziționarea unui tractor mult mai puternic, cu toate utilajele necesare, și pentru construirea de noi spații de depozitare a cerealelor. Agricultura este practic totul, fără ea nu avem ce mânca, ne hrănește pe toți, zi de zi“, adaugă Alexandru-Mădălin Țuțu.

Pentru a avea randament în fermă, structura culturilor este diversă și are o gamă de utilaje agricole variate, mai specifică viitorul inginer agronom.

„An de an, cultura de grâu pe care o semănăm pe aproximativ jumătate din suprafață este preponderentă, urmată de porumb, floarea-soarelui, orz, mazăre și câteva culturi verzi, precum lucernă și sparcetă. Pentru a avea și randament în tot ceea ce facem, deținem utilaje noi, o combină New Holland, un tractor Deutz Fahr de 185 cai putere și toate utilajele necesare prelucrării solului, precum scarificator, disc, combinator, plug. Tractorul pe care îl avem este axat mai mult pe lucrările grele ale solului, iar utilajul John Deere de 155 cai putere este folosit la semănat, erbicidat, prășit mecanic“, încheie tânărul fermier Alexandru-Mădălin Țuțu.

Agricultura, un substantiv la feminin

De când era mică, Lăcrămioara Țuțu, studentă în anul III la specializarea Agricultură, a vrut să devină inginer agronom. În prezent, se ocupă de gestionarea birocrației și a activității administrative de birou în ferma familiei din comuna Suhurlui, județul Galați.

„Lucrăm o suprafață de 210 de hectare de cultură mare și urmează să înființăm și o plantație pomicolă. După finalizarea studiilor aș dori să accesez fonduri europene pentru dezvoltarea fermei și pentru a beneficia de cât mai multe oportunități. Recomand cu drag acest domeniu tuturor elevilor. Agricultura este o ramură de viitor și știm sigur că nu va muri niciodată. Cred că să fii student la Facultatea de Agricultură este printre cele mai frumoase lucruri pentru un tânăr la început de carieră. Ai parte de profesori pregătiți în domeniu, care îți sunt mai întâi prieteni și apoi dascăli! Și, mai mult decât atât, facultatea se implică în dezvoltarea noastră atât pe plan profesional, cât și pe plan personal. Știm că agricultura este un «joc de loterie», câștigi sau pierzi în funcție de vreme!“, adaugă Lăcrămioara Țuțu.

După estimările FAO, dacă femeile fermier ar avea acces în mod egal la resurse, precum bărbații, ar putea produce cu 20-30% mai multă mâncare. Conform site-ului www.un.org, în țările în curs de dezvoltare femeile din mediul rural reprezintă aproximativ 43% din forța de muncă din agricultură și din producția de prelucrare și procesare a unei părți considerabile din produsele alimentare. Astfel acestea au responsabilitatea principală pentru siguranța alimentară.

Beatrice Alexandra MODIGA