reclama youtube lumeasatuluitv

Tinerii fermieri aleg studiile superioare pentru a dezvolta afacerile de familie

În ultimii ani se observă tot mai mult o creștere a numărului de tineri fermieri care încep pentru prima dată o activitate agricolă sau sunt dispuși să dezvolte fermele de familie. Sprijinirea procesului de modernizare a fermelor înființate cu banii obținuți prin accesarea proiectelor europene a încurajat tinerii să se îndrepte spre acest sector. În plus, studiile superioare în domeniu le-au oferit posibilități diverse tinerilor din mediul rural, cu un efect pozitiv asupra economiei naționale.

Proiect european în valoare de 350.000 euro

Cosmin Gavriliu, student la specializarea Exploatarea mașinilor și instalațiilor pentru agricultură și industria alimentară (EMIAIA), Facultatea de Agricultură Iași, cultivă în ferma familiei din localitatea Tămăoani, comuna Frumușița, județul Galați, o suprafață de 200 ha, cultură mare (grâu, orz, mazăre, porumb, floarea-soarelui) și deține aproape toată „flota“ de utilaje pentru efectuarea lucrărilor agricole (3 tractoare, semănători, prășitoare, pluguri, combină de recoltat). Pentru că este, așa cum spuneam, student, activitatea agricolă o desfășoară printre picături, în weekeend-uri sau în vacanțe.

„Ce avem noi este o fermă familială; lucrez doar eu cu tata și fratele meu, iar rolul meu este de operator mecanic și administrator. Am accesat fonduri europene în anul 2018, Submăsura 4.1 - Investiții în exploatații agricole, iar firma a fost eligibilă la o sumă de 350.000 de euro, din care am achiziționat o gamă variată de utilaje (combină de recoltată, tractor și alte utilaje). Pe viitor, după finalizarea proiectului vom mai accesa și alte fonduri pentru dezvoltare.“

Tânărul gălățean recomandă tuturor tinerilor acest domeniu deoarece este plin de suspans: „Eu m-am născut printre tractoare și am crescut cu ele, nu aș putea spune că există o altă meserie mai frumoasă decât cea de fermier. Agricultura este importantă pentru fiecare dintre noi. Suntem mici fermieri, doar noi, cei care în plină campanie stăm de dimineață până seara în câmp, înțelegem cât de importantă este această activitate. Consider că suntem una dintre puținele țări care produc cereale fără a folosi cantități mari de îngrășăminte chimice. Fără agricultura totul ar lua-o razna“, încheie Cosmin Gavriliu.

Fondurile europene, motorul de dezvoltare

Alexandru-Mădălin Țuțu, student la specializarea Agricultură, anul II de studii, gestionează împreună cu tatăl său o suprafață de circa 550 ha în comună Suhurlui, județul Galați. Acesta a ales să urmeze studiile în acest domeniu deoarece vrea să extindă ferma familiei prin accesarea de fonduri europene și, ulterior, prin achiziționarea mai multor utilaje și construirea de noi spații de depozitare a cerealelor.

„Odată cu absolvirea facultății mă gândesc să accesez fonduri europene pentru achiziționarea unui tractor mult mai puternic, cu toate utilajele necesare, și pentru construirea de noi spații de depozitare a cerealelor. Agricultura este practic totul, fără ea nu avem ce mânca, ne hrănește pe toți, zi de zi“, adaugă Alexandru-Mădălin Țuțu.

Pentru a avea randament în fermă, structura culturilor este diversă și are o gamă de utilaje agricole variate, mai specifică viitorul inginer agronom.

„An de an, cultura de grâu pe care o semănăm pe aproximativ jumătate din suprafață este preponderentă, urmată de porumb, floarea-soarelui, orz, mazăre și câteva culturi verzi, precum lucernă și sparcetă. Pentru a avea și randament în tot ceea ce facem, deținem utilaje noi, o combină New Holland, un tractor Deutz Fahr de 185 cai putere și toate utilajele necesare prelucrării solului, precum scarificator, disc, combinator, plug. Tractorul pe care îl avem este axat mai mult pe lucrările grele ale solului, iar utilajul John Deere de 155 cai putere este folosit la semănat, erbicidat, prășit mecanic“, încheie tânărul fermier Alexandru-Mădălin Țuțu.

Agricultura, un substantiv la feminin

De când era mică, Lăcrămioara Țuțu, studentă în anul III la specializarea Agricultură, a vrut să devină inginer agronom. În prezent, se ocupă de gestionarea birocrației și a activității administrative de birou în ferma familiei din comuna Suhurlui, județul Galați.

„Lucrăm o suprafață de 210 de hectare de cultură mare și urmează să înființăm și o plantație pomicolă. După finalizarea studiilor aș dori să accesez fonduri europene pentru dezvoltarea fermei și pentru a beneficia de cât mai multe oportunități. Recomand cu drag acest domeniu tuturor elevilor. Agricultura este o ramură de viitor și știm sigur că nu va muri niciodată. Cred că să fii student la Facultatea de Agricultură este printre cele mai frumoase lucruri pentru un tânăr la început de carieră. Ai parte de profesori pregătiți în domeniu, care îți sunt mai întâi prieteni și apoi dascăli! Și, mai mult decât atât, facultatea se implică în dezvoltarea noastră atât pe plan profesional, cât și pe plan personal. Știm că agricultura este un «joc de loterie», câștigi sau pierzi în funcție de vreme!“, adaugă Lăcrămioara Țuțu.

După estimările FAO, dacă femeile fermier ar avea acces în mod egal la resurse, precum bărbații, ar putea produce cu 20-30% mai multă mâncare. Conform site-ului www.un.org, în țările în curs de dezvoltare femeile din mediul rural reprezintă aproximativ 43% din forța de muncă din agricultură și din producția de prelucrare și procesare a unei părți considerabile din produsele alimentare. Astfel acestea au responsabilitatea principală pentru siguranța alimentară.

Beatrice Alexandra MODIGA

Mobilierul pictat, pasiunea devenită afacere pentru familia Dîlganu

Pe doamna Rodica Dîlganu am cunoscut-o mai întâi prin intermediul unei rețele de socializare. I-am apreciat munca virtual, dar eram tare nerăbdătoare să pot face acest lucru și personal, să o cunosc personal și să o felicit pentru munca pe care o depune. Acest lucru s-a întâmplat la un târg cu specific agricol organizat chiar în orașul ei natal, Craiova. Dincolo de fotografiile pe care le admirasem până atunci, am cunoscut o persoană cu o poveste interesantă, ale cărei obiecte spun și ele o poveste. O poveste a tradiționalului în lumea modernă, care sigur își va păstra locul și în viitor.

Pasiune moștenită din familie

Ceea ce astăzi putem numi o afacere de familie a fost mai întâi o pasiune moștenită din familie. Pasiunea doamnei Rodica este dragostea pentru pictură și tradiție, iar a soțului ei, Viorel, tâmplăria. Chiar dacă este încă profesoară de limba engleză iar soțul economist, profesiile de zi cu zi nu-i împiedică să aibă și o a doua activitate. „Totul a început de la pasiunea pentru pictură pe care o aveam încă din copilărie. În trecut am făcut și studii la Școala Populară de Artă, pe care acum le aprofundez pentru a obține un certificat. Acum 10 ani am început în mod concret, dar făceam obiecte pe care le ofeream cadou. Dar de la pasiune la afacere a fost un singur pas, pentru că cei care aveau obiecte mai voiau și altele. Prima comandă mai mare am primit-o acum 3 ani, când am făcut un set întreg de mobilier pentru o pensiune din Polovragi. A fost o provocare, pentru că am avut de făcut 8 rafturi mari și o masă cu două băncuțe. Au fost pictate cu motive florale și un motiv de sezon cu dovlecei“, a declarat meșterul popular.

În 2015 au participat pentru prima oară la un târg de specialitate organizat la Craiova pentru a-și prezenta obiectele, iar de atunci au mers la astfel de manifestări aproape în toată țara, totul „din dragoste pentru mobilierul pictat“, după cum sună și sloganul familie Dîlganu.

Ce obiecte putem achiziționa?

Tăvi, tocătoare, suporturi, castroane, scaune, măsuțe, linguri, cuiere și obiecte de mobilier pe care le putem face pe comandă. Toate obiectele sunt confecționate din lemn de rășinoase sau de fag. De obiecte în sine se ocupă mai mult domnul Viorel, care are colaboratori pentru a putea achiziționa lemnul de esență tare, iar scândura de rășinoase și-o comandă de pe Valea Lotrului. El meșteșugește fiecare obiect și a specificat că nu e chiar atât de simplu cum pare, mai ales dacă vrem să avem la final un obiect de calitate. Lemnul trece prin mai multe etape de prelucrare, apoi este pictat și lăcuit de doamna Rodica. „Pentru multe persoane pare puțin atipic faptul că suntem din Oltenia și pictăm obiecte cu motive săsești și motive florale. Am preluat aceste motive poate și datorită faptului că în familia mea avem rude din zona Mediașului. Chiar dacă am adus aceste motive în prezent și uneori le oferim o notă de modernism, vrem și trebuie să păstrăm tradiția“, a mai speci­ficat Rodica Dîlganu.

Deși se ocupă de puțin timp de această afacere, familia Dîlganu este deja foarte apreciată de cumpărători. Pe pagina de Facebook își prezintă obiectele și tot acolo primește cele mai multe comenzi pe care ulterior le livrează în toată țara.

În prezent, Rodica Dîlganu este meșter popular afiliat Centrului de Creație Populară Dolj și susține că este nevoie de mult așteptata lege a meșteșugurilor.

„Chiar dacă suntem în acest domeniu de puțin timp, trebuie să spun că așteptăm această lege. Pot să vorbesc în numele tuturor colegilor mei, mai bătrâni sau mai tineri, pentru că unii o așteaptă de ani buni, iar unii poate nici nu o vor apuca dacă se va mai amâna mult aprobarea ei. Ar fi un lucru nemaipomenit, pentru că nu contează doar partea financiară, ci și promovarea pe plan local, național și, de ce nu, interna­țional a tuturor tradițiilor, meșteșugurilor și obiectelor tradiționale. Cred că atunci ar sta cu totul altfel lucrurile!“

GALERIE FOTO


 

Larissa SOFRON

  • Publicat în Traditii