Obiceiuri și superstiții de Sfântul Dumitru

Considerată cea mai importantă sărbătoare a toamnei, Sfântul Dumitru este celebrat în data de 26 octombrie. I se mai spune Sfântul Dimitrie și Izvorâtorul de Mir deoarece moaștele izvorau a mir bine mirositor atunci când au fost găsite.

În popor această sărbătoare este asociată cu sosirea frigului și a iernii, implicit cu moartea naturii. De aceea Sfântul Dumitru este asemănat cu Sfântul Gheorghe, cel care are grijă să înverzească codrul de ziua lui. În antiteză, Sfântul Dumitru are grijă să-l desfrunzească și să usuce toate plantele. Se spune că cei care nu vor munci în această zi vor fi feriți peste an de boli și necazuri.

De Sfântul Dumitru sau de Sânmedru, cum mai este cunoscută sărbătoarea în unele zone ale țării, se spune că vom afla și cum este iarna. De exemplu, așa cum va fi în această zi se spune că va fi toată iarna. Unii spun că, dacă în această zi e vremea aspră, iarna va fi una blândă, iar de vremea-i bună, toamna va fi lungă și frumoasă. Se mai spune și că, dacă în noaptea de Sânmedru e lună plină, iar cerul senin, vom avea parte de o iarnă blândă, însă dacă cerul e înnorat, atunci iarna va fi grea, cu zăpezi mari. În schimb, dacă este lună nouă, e semn că iarna va începe curând și va fi mai scurtă. Tot în această noapte au și ciobanii modul lor de a afla cum va fi iarna. Aceștia sunt atenți unde dorm oile și, dacă dimineața prima oaie care se va ridica și va pleca în jos este albă, atunci se anunță iarnă grea, iar dacă prima oaie este neagră și va pleca în sus, iarna va fi ușoară.

Sfântul Dumitru este considerat și patronul păstorilor și e ziua în care se încheie învoielile între oieri și ciobani și se strică stânele. Mai mult, în unele zone din țară se tunde coama cailor tineri de până în trei ani, tocmai pentru a avea păr frumos.

O altă tradiție importantă are loc în noapte de 25 spre 26 octombire, atunci când în unele zone ale țării, cum ar fi sate din Argeș, Brașov, Dâmbovița, Vâlcea, Călărași, chiar și Neamț, încă se mai păstrează obiceiul de a aprinde focuri peste care copiii trebuie să sară pentru a fi sănătoși tot anul. Nu este singura menire a focului, se mai spune că alungă spiritele rele și încălzește morții. Cenușa și chiar cărbunii rămași sunt luați de cei bătrâni și aruncați în grădini pentru a rodi mai bine primăvara următoare.

Superstițiile nu lipsesc din preajma acestei sărbători, ba chiar așa-zisa listă cu ce să nu facem în această zi este destul de lungă. De exemplu, se spune că nu-i bine să folosești pieptenul, altfel vei avea numai necazuri. Nu-i bine nici să ai datorii neplătite, trebuie să achiți totul până în această zi, altfel tot anul îți va merge prost. Femeile trebuie să împartă fructe pentru a le merge bine anul viitor, dar nu uită nici de sufletele morților pentru care împart colivă. Gospodinele din zona Bucovinei consideră că până în această zi trebuie să semene usturoiul, altfel tot anul următor recoltele vor fi slabe.

Următoarea zi, pe 27 octombrie, este sărbătorit Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou sau Basarabov, ocrotitorul Bucureştilor. Moaștele acestuia se află în Catedrala Patriarhală din Bucureşti încă din anul 1774. În preajma acestei sărbători are loc în Capitală un pelerinaj care adună oamenii din toată țara. Aceștia vin cu speranță pentru a se ruga și au încredere că rugăciunile lor vor fi ascultate. Anual, peste 10.000 de pelerini urcă dealul Mitropoliei și așteaptă chiar și zeci de ore pentru a trece prin fața sfintei racle.

Larissa DINU